Marcos 15

Isus înaintea lui Pilat

1 Dimineața*Ps. 2:2.Mat. 27:1.Luca 22:66;23:1.Ioan 18:28.Fapte 3:13;4:26., preoții cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrânii, cărturarii și tot soborul. După ce au legat pe Isus, L-au dus și L-au dat în mâinile lui Pilat. 2 Pilat*Mat. 27:11. L-a întrebat: „Ești Tu Împăratul iudeilor?" „Da, sunt", i-a răspuns Isus. 3 Preoții cei mai de seamă Îl învinuiau de multe lucruri. 4 Pilat*Mat. 27:18. L-a întrebat din nou: „Nu răspunzi nimic? Uite de câte lucruri Te învinuiesc ei!" 5 Isus*Is. 53:7.Ioan 19:9. n-a mai dat niciun răspuns, lucru care a mirat pe Pilat.

Hotărârea de moarte întărită

6 La*Mat. 27:15.Luca 23:17.Ioan 18:39. fiecare Praznic al Paștelor, Pilat le slobozea un întemnițat, pe care-l cereau ei. 7 În temniță era unul numit Baraba, închis împreună cu tovarășii lui din pricina unui omor pe care-l săvârșiseră într-o răscoală. 8 Norodul s-a suit și a început să ceară lui Pilat să le dea ce avea obicei să le dea totdeauna. 9 Pilat le-a răspuns: „Voiți să vă slobozesc pe Împăratul iudeilor?" 10 Căci pricepuse că preoții cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mâna lui. 11 Dar preoții*Mat. 27:20.Fapte 3:14. cei mai de seamă au ațâțat norodul să ceară lui Pilat să le slobozească mai bine pe Baraba. 12 Pilat a luat din nou cuvântul și le-a zis: „Dar ce voiți să fac cu Acela pe care-L numiți Împăratul iudeilor?" 13 Ei au strigat din nou: „Răstignește-L!" 14 „Dar ce rău a făcut?", le-a zis Pilat. Însă ei au început să strige și mai tare: „Răstignește-L!" 15 Pilat*Mat. 27:26.Ioan 19:1,16. a vrut să facă pe placul norodului și le-a slobozit pe Baraba, iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat să fie răstignit. 16 Ostașii*Mat. 27:27. au adus pe Isus în curte, adică în palat, și au adunat toată ceata ostașilor. 17 L-au îmbrăcat într-o haină de purpură, au împletit o cunună de spini și I-au pus-o pe cap. 18 Apoi au început să-I ureze și să zică: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!" 19 Și-L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau și I se închinau. 20 După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina de purpură, L-au îmbrăcat în hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.

Răstignirea

21 Au*Mat. 27:32.Luca 23:26. silit să ducă crucea lui Isus pe un trecător care se întorcea de la câmp, numit Simon din Cirene, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus. 22 Și*Mat. 27:33.Luca 23:33.Ioan 19:17. au adus pe Isus la locul numit Golgota, care, tălmăcit, înseamnă: „Locul căpățânii". 23 I-au*Mat. 27:34. dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat. 24 După ce L-au răstignit, I-au*Ps. 22:18.Luca 23:34.Ioan 19:23. împărțit hainele între ei trăgând la sorți, ca să știe ce să ia fiecare. 25 Când L-au răstignit, era*Mat. 27:45.Luca 23:34.Ioan 19:18. ceasul al treilea. 26 Deasupra Lui era scrisă*Mat. 27:37.Ioan 19:19. vina Lui: „Împăratul iudeilor". 27 Împreună*Mat. 27:38. cu El au răstignit doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga Lui. 28 Astfel s-a împlinit Scriptura, care zice: „A*Is. 53:12.Luca 22:37. fost pus în numărul celor fărădelege."

Batjocurile trecătorilor

29 Trecătorii*Ps. 22:7. Cap. 14:58.Ioan 2:19. își băteau joc de El, dădeau din cap și ziceau: „Uă! Tu, care strici Templul și-l zidești la loc în trei zile, 30 mântuiește-Te pe Tine Însuți și coboară-Te de pe cruce!" 31 Tot astfel și preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii, își băteau joc de El între ei și ziceau: „Pe alții i-a mântuit, și pe Sine Însuși nu Se poate mântui! 32 Hristosul, Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, ca să vedem și să credem!" Cei*Mat. 27:44.Luca 23:39. răstigniți împreună cu El, de asemenea, își băteau joc de El.

Moartea lui Isus

33 La ceasul*Mat. 27:45.Luca 23:44. al șaselea, s-a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea. 34 Și în ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eloi*Ps. 22:1.Mat. 27:46., Eloi, Lama Sabactani?", care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?"35 Unii din cei ce stăteau acolo, când L-au auzit, ziceau: „Iată, cheamă pe Ilie!" 36 Și unul din ei a alergat*Mat. 27:48.Ioan 19:29. de a umplut un burete cu oțet, l-a pus într-o trestie și I-a dat*Ps. 69:21. să bea, zicând: „Lăsați să vedem dacă va veni Ilie să-L coboare de pe cruce!" 37 Dar*Mat. 27:50.Luca 23:46.Ioan 19:30. Isus a scos un strigăt tare și Și-a dat duhul. 38 Perdeaua*Mat. 27:50.Ioan 19:30.Luca 23:41. dinăuntrul Templului s-a rupt în două de sus până jos. 39 Sutașul, care sta în fața lui Isus, când a văzut*Mat. 27:55.Luca 23:46. că Și-a dat astfel duhul, a zis: „Cu adevărat, Omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!" 40 Acolo*Mat. 27:55.Luca 23:49. erau și niște femei care priveau de*Ps. 38:11. departe. Printre ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel mic și a lui Iose, și Salome, 41 care, pe când era El în Galileea, mergeau*Luca 8:2,3. după El și-I slujeau, și multe alte femei care se suiseră împreună cu El în Ierusalim.

Îngroparea lui Isus

42 Când*Mat. 27:57.Luca 23:50.Ioan 19:38. s-a înserat, fiindcă era Ziua Pregătirii, adică ziua dinaintea Sabatului, 43 a venit Iosif din Arimateea, un sfetnic cu vază al soborului, care și el aștepta*Luca 2:25,38. Împărăția lui Dumnezeu. El a îndrăznit să se ducă la Pilat ca să ceară trupul lui Isus. 44 Pilat s-a mirat că murise așa de curând. A chemat pe sutaș și l-a întrebat dacă a murit de mult. 45 După ce s-a încredințat de la sutaș că a murit, a dăruit lui Iosif trupul. 46 Și*Mat. 27:59,60.Luca 23:53.Ioan 19:40. Iosif a cumpărat o pânză subțire de in, a dat jos pe Isus de pe cruce, L-a înfășurat în pânza de in și L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră la ușa mormântului. 47 Maria Magdalena și Maria mama lui Iose se uitau unde-L puneau.

Ko Īhu i te Aroaro o Pirato

1 Ā, mea kau ake te ata, ka rūnanga ngā tohunga nui, ngā kaumātua, ngā karaipi, me te rūnanga katoa, ā, ka herea e rātou a Īhu, ka ārahina atu, ā, tukua atu ana ki a Pirato.

2 Ka ui a Pirato ki a ia, "Ko koe rānei te Kīngi o ngā Hūrai?"

Ka whakahokia e ia ki a ia, "Kua kōrerotia nā e koe."

3 He maha hoki ngā mea i whakapaea ki a ia e ngā tohunga nui. 4 Ka ui anō a Pirato ki a ia, ka mea, "Kāhore āu kupu whakahoki? Nā te tini o ngā kupu e kōrero nei rātou mōu."

5 Heoi, kāhore a Īhu i whakahoki atu anō; nō, ka mīharo a Pirato.

Ka Tukua a Īhu kia Rīpekatia

6 Nā, i taua hākari kotahi te herehere e tukua ana e ia ki a rātou, ko tā rātou e īnoi ai. 7 Nā, i reira tētahi tangata ko Parapa te ingoa, e here tahi ana me ōna hoa tutū, he hunga i patu tangata i te ngangaretanga. 8 Nā, ka haere te mano, ka anga, ka tono ki a ia kia pērātia me tāna i mea ai ki a rātou i mua.

9 Nā, ka whakahoki a Pirato ki a rātou, ka mea, "E pai ana rānei koutou kia tukua e ahau ki a koutou te Kīngi o ngā Hūrai?" 10 I mahara hoki ia he hae i tukua ai ia e ngā tohunga nui. 11 Otirā, ka whakatūtehutia e rātou te mano, kia tukua e ia ko Parapa kē ki a rātou.

12 Nā, ka whakahoki anō a Pirato, ka mea ki a rātou, "He aha oti tā koutou e pai ai kia meatia e ahau ki tēnei e huaina nei e koutou ko te Kīngi o ngā Hūrai?"

13 Ka karanga anō rātou, "Rīpekatia!"

14 Nā, ka mea a Pirato ki a rātou, "He aha koia tāna kino i mea ai?"

Heoi, nui noa atu tā rātou hāmama, "Rīpekatia ia!"

15 Nā, i tōna hiahia kia whakamārietia te mano, tukua ana e Pirato a Parapa ki a rātou, ā, ka oti a Īhu te whiu, ka tukua kia rīpekatia.

Ka Whakatoitoi ngā Hōia i a Īhu

16 Nā, ka ārahina ia e ngā hōia ki te marae, arā, ki te Whare Whakawā, ā, kārangarangatia ana te rōpū katoa. 17 Ka whakakākahuria ia ki te kākahu pāpura, ā, ka oti tētahi karauna tātarāmoa te whiri, ka pōtaea ki a ia. 18 Nā, ka anga rātou, ka oha ki a ia, "Tēnā koe, e te Kīngi o ngā Hūrai!" 19 Patua ana e rātou tōna mātenga ki te kākaho, tuwha ana ki a ia, ka tuku i ngā turi ki a ia, ā, koropiko ana ki a ia. 20 Ā, nō ka mutu tā rātou taunu ki a ia, ka tangohia te kahu pāpura i a ia, nā, whakakākahuria ana ia ki ōna ake kākahu, ā, ārahina ana ia kia rīpekatia.

Ka Ripekatia a Īhu

21 Nā, ka meinga e rātou tētahi tangata e tika ana nā reira, a Haimona o Hairini, i ahu mai i ngā whenua, ko te pāpā o Arēhanera rāua ko Rupuha, kia haere me rātou, kia riro ai māna e amo tōna rīpeka. 22 Nā, ka ārahina ia ki tētahi wāhi, ki Korokota, tōna tikanga ina, whakamāoritia "Ko te Wāhi Angaanga." 23 Ā, hoatu ana ki a ia he wāina, he mea whakananu ki te maira, kia inumia; otirā, kīhai i tangohia e ia. 24 Ā, rīpekatia ana ia e rātou, ka wehewehea ōna kākahu, he mea maka ki te rota, kia kitea ai ko te aha e riro i tētahi, i tētahi.

25 Nā, ko te toru tērā o ngā hāora, ā, ka rīpekatia ia e rātou. 26 Ko te mea i whakawākia ai ia i tuhituhia ki runga: KO TE KĪNGI O NGĀ HŪRAI. 27 Nā, tokorua ngā tāhae i rīpekatia ngātahitia me ia; ko tētahi ki matau, ko tētahi ki tōna mauī. 28 Nā, ka rite te karaipiture e mea nei, "I tāua ngātahitia ia me te hunga hara." 29 Ko te hunga e hāereere ana i reira ka tāwai ki a ia, ka rūrū i ō rātou mātenga, ka mea, "Ha, ko koe ka whakahoro nei i te whare tapu, ka hangā nei anō i ngā rā e toru! 30 Whakaora i a koe anō, ka heke iho i te rīpeka!"

31 Waihoki ko ngā tohunga nui ka tāwai i a ia, rātou ko ngā karaipi, ka mea, "Ko ērā atu i whakaorangia e ia, tē taea e ia te whakaora a ia ake anō! 32 Tēnā rā, kia heke iho āianei a te Karaiti, te Kīngi o Īharaira, i te rīpeka, kia kite ai tātou, kia whakapono ai." I tāwai hoki ki a ia te hunga i rīpekatia ngātahitia me ia.

Te Matenga o Īhu

33 Ā, nō ka tae ki te ono o ngā hāora, ka pōuri a runga o te whenua katoa, taea noatia te iwa o ngā hāora. 34 Ā, i te iwa o ngā hāora ka karanga a Īhu, he nui te reo, ka mea, "Eroi, Eroi, rama hapakatani?" Ko te tikanga tēnei ina whakamāoritia, "E tōku Atua, e tōku Atua, he aha koe i whakarere ai i ahau?"

35 Ā, nō te rongonga o ētahi o te hunga e tū ana i reira, ka mea, "Nanā, e karanga ana ia i a Irāia."

36 Nā, ka oma tētahi, ka whakakī i tētahi hautai ki te winika, whakanohoia ana ki te kākaho, ka hoatu kia inumia e ia, ka mea, "Kāti; tēnā kia kite tātou me kore a Irāia e haere mai ki te tango i a ia ki raro."

37 Nā, he nui te reo i puaki i a Īhu, ā, hemo ake.

38 Ā, ka wāhia te ārai o te temepara i waenganui pū mai i runga ki raro. 39 Ā, nō te kitenga o te keneturio, e tū hāngai atu ana ki a ia, i pērā te āhua o tāna tukunga i tōna wairua, ka mea ia, "He pono ko te Tama a te Atua tēnei tangata."

40 Nā, i reira ētahi wāhine e mātakitaki ana mai i tawhiti; i roto i a rātou a Meri Makarini, a Meri hoki whaea o Hēmi, te mea iti, rāua ko Hohi, me Hāromi; 41 arā, ko ngā wāhine i aru nei i a ia, i a ia i Karirī, i mahi mea nei māna; me ētahi atu wāhine tokomaha i haere tahi mai nei me ia ki Hiruhārama.

Te Tanumanga o Īhu

42 Nā, ka ahiahi, i te mea ko te rā Takanga, arā, ko te rā i mua ake o te hāpati. 43 Ka haere mai a Hōhepa o Arimatia, he rangatira rūnanga, he tangata nui tonu, e tatari ana anō hoki ia ki te rangatiratanga o te Atua; ā, ka haere māia tonu ki a Pirato, ka īnoi i te tinana o Īhu. 44 Nā, ka mīharo a Pirato, hua noa kāhore anō i mate; ka karangatia e ia te keneturio, ka ui ki a ia, mehemea kua mate atu rā ia. 45 Ā, nō ka rongo ki te keneturio kua mate, ka whakaaetia e ia te tinana ki a Hōhepa. 46 Nā, ka hokona e tērā he rīnena, ka tangohia mai ia ki raro, ā, takaia ana ki te rīnena; whakatakotoria ana ia ki roto ki te urupā kua hāua atu ki te kāmaka, ā, whakatakā atu ana he kōhatu ki te kūwaha o te urupā. 47 I kite a Meri Makarini, rāua ko Meri whaea o Hohi, i te wāhi i whakatakotoria ai ia.