Marcos 9

1 El le-a mai zis: „Adevărat*Mat. 16:28.Luca 9:27.vă spun că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor muri până nu vor vedea Împărăția*Mat. 24:30;25:31.Luca 22:18.lui Dumnezeu venind cu putere."

Schimbarea la față

2 După*Mat. 17:1.Luca 9:28. șase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și i-a dus singuri de o parte pe un munte înalt. Acolo S-a schimbat la față înaintea lor. 3 Hainele Lui s-au făcut strălucitoare și foarte albe*Dan. 7:9.Mat. 28:3., de o albeață pe care niciun înălbitor de pe pământ n-o poate da. 4 Ilie li s-a arătat împreună cu Moise și sta de vorbă cu Isus. 5 Petru a luat cuvântul și a zis lui Isus: „Învățătorule, este bine să stăm aici, să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie." 6 Căci nu știa ce să zică, atât de mare spaimă îi apucase. 7 A venit un nor și i-a acoperit cu umbra lui. Și din nor s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit: de El să ascultați!" 8 Îndată, ucenicii s-au uitat împrejur și n-au mai văzut pe nimeni, decât pe Isus singur cu ei. 9 Pe*Mat. 17:9. când se coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu spună nimănui ce au văzut, până va învia Fiul omului dintre cei morți. 10 Ei au păstrat în ei lucrul acesta și se întrebau între ei ce să însemne învierea aceea dintre cei morți. 11 Ucenicii I-au pus următoarea întrebare: „Pentru ce zic cărturarii că*Mat. 4:5;17:10. trebuie să vină întâi Ilie?" 12 El le-a răspuns: „Ilie va veni întâi și va așeza din nou toate lucrurile, tot așa după cum*Ps. 22:6.Is. 53:2.Dan. 9:26.este scris despre Fiul omului că trebuie să pătimească mult și să*Luca 23:11.Filip. 2:7.fie defăimat.13 Dar Eu vă spun că Ilie*Mat. 11:14;17:12.Luca 1:17.a și venit și ei i-au făcut ce au vrut, după cum este scris despre el."

Vindecarea unui îndrăcit

14 Când*Mat. 17:14.Luca 9:37. au ajuns la ucenici, au văzut mult norod împrejurul lor și pe cărturari întrebându-se cu ei. 15 De îndată ce a văzut norodul pe Isus, s-a mirat și a alergat la El să I se închine. 16 El i-a întrebat: „Despre ce vă întrebați cu ei?"17 Și un om din norod I-a răspuns*Mat. 17:14.Luca 9:38.: „Învățătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care este stăpânit de un duh mut. 18 Oriunde îl apucă, îl trântește la pământ. Copilul face spumă la gură, scrâșnește din dinți și rămâne țeapăn. M-am rugat de ucenicii Tăi să scoată duhul, și n-au putut." 19 „O, neam necredincios!", le-a zis Isus. „Până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi? Aduceți-l la Mine."20 L-au adus la El. Și, cum a văzut*Cap. 1:26.Luca 9:42. copilul pe Isus, duhul l-a scuturat cu putere, copilul a căzut la pământ și se zvârcolea făcând spumă la gură. 21 Isus a întrebat pe tatăl lui: „Câtă vreme este de când îi vine așa?" „Din copilărie", a răspuns el. 22 „Și, de multe ori, duhul l-a aruncat când în foc, când în apă, ca să-l omoare. Dar, dacă poți face ceva, fie-Ți milă de noi și ajută-ne." 23 Isus a răspuns: „Tu zici: ‘Dacă*Mat. 17:20. Cap. 11:23.Luca 17:6.Ioan 11:40.poți.’ Toate lucrurile sunt cu putință celui ce crede!"24 Îndată, tatăl copilului a strigat cu lacrimi: „Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!" 25 Când a văzut Isus că norodul vine în fuga mare spre El, a mustrat duhul necurat și i-a zis: „Duh mut și surd, îți poruncesc să ieși din copilul acesta și să nu mai intri în el."26 Și duhul a ieșit, țipând și scuturându-l cu mare putere. Copilul a rămas ca mort, așa că mulți ziceau: „A murit!" 27 Dar Isus l-a apucat de mână și l-a ridicat. Și el s-a sculat în picioare. 28 Când*Mat. 17:19. a intrat Isus în casă, ucenicii Lui L-au întrebat deoparte: „Noi de ce n-am putut să scoatem duhul acesta?" 29 „Acest soi de draci", le-a zis El, „nu poate ieși decât prin rugăciune și post."

Isus vestește moartea și învierea Sa

30 Au plecat de acolo și au trecut prin Galileea. Isus nu voia să știe nimeni că trece. 31 Căci*Mat. 17:22.Luca 9:44. învăța pe ucenicii Săi și zicea: „Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor; ei Îl vor omorî, și a treia zi după ce-L vor omorî, va învia."32 Dar ucenicii nu înțelegeau cuvintele acestea și se temeau să-L întrebe.

Cine este cel mai mare?

33 Apoi*Mat. 18:1.Luca 9:46;22:24. au venit la Capernaum. Când era în casă, Isus i-a întrebat: „Despre ce vorbeați unul cu altul pe drum?"34 Dar ei tăceau, pentru că pe drum se certaseră între ei ca să știe cine este cel mai mare. 35 Atunci, Isus a șezut jos, a chemat pe cei doisprezece și le-a zis: „Dacă vrea cineva*Mat. 20:26,27. Cap. 10:43.să fie cel dintâi, trebuie să fie cel mai de pe urmă din toți și slujitorul tuturor!"36 Și a luat*Mat. 18:2. Cap. 10:16. un copilaș și l-a așezat în mijlocul lor, apoi l-a luat în brațe și le-a zis: 37 „Oricine primește pe unul din acești copilași în Numele Meu Mă primește pe Mine și oricine*Mat. 10:40.Luca 9:48.Mă primește pe Mine nu Mă primește pe Mine, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine."

Pricinile de păcătuire

38 Ioan*Num. 11:28.Luca 9:49. I-a zis: „Învățătorule, noi am văzut pe un om scoțând draci în Numele Tău și l-am oprit, pentru că nu venea după noi." 39 „Nu-l opriți", a răspuns Isus, „căci*1 Cor. 12:3.nu este nimeni care să facă minuni în Numele Meu și să Mă poată grăi de rău îndată după aceea.40 Cine*Mat. 12:30.nu este împotriva noastră este pentru noi.41 Și*Mat. 10:42.oricine vă va da de băut un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că sunteți ucenici ai lui Hristos, adevărat vă spun că nu-și va pierde răsplata.42 Dar*Mat. 18:6.Luca 17:1., dacă va face cineva să păcătuiască pe unul din acești micuți care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră mare de moară și să fie aruncat în mare.43 Dacă*Deut. 13:6.Mat. 5:29;18:8.mâna ta te face să cazi în păcat, tai-o; este mai bine pentru tine să intri ciung în viață decât să ai două mâini și să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge,44 unde*Is. 66:24.viermele lor nu moare și focul nu se stinge.45 Dacă piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-l; este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop decât să ai două picioare și să fii aruncat în gheenă, în focul care nu se stinge,46 unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.47 Și dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri în Împărăția lui Dumnezeu numai cu un ochi, decât să ai doi ochi și să fii aruncat în focul gheenei,48 unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge.49 Pentru că fiecare om va fi sărat cu foc și orice*Lev. 2:13.Ezec. 43:24.jertfă va fi sărată cu sare.50 Sarea este bună*Mat. 5:13.Luca 14:34., dar, dacă sarea își pierde puterea de a săra, cu ce îi veți da înapoi puterea aceasta? Să aveți*Efes. 4:29.Col. 4:6.sare în voi înșivă și să trăiți*Rom. 12:18;14:19.2 Cor. 13:11.Evr. 12:14.în pace unii cu alții."

1 I mea anō ia ki a rātou, "He pono tāku e mea nei ki a koutou, tēnei anō ētahi o te hunga e tū nei, e kore e pāngia e te mate, kia kite rā anō i te rangatiratanga o te Atua e haere mai ana i runga i te kaha."

Te Whakaahua Kētanga

2 Ā, ka pahure ngā rā e ono, ka mau a Īhu ki a Pita, ki a Hēmi, ki a Hoani, nā, kawea ana rātou e ia ki runga ki tētahi maunga tiketike, ko rātou anake. Ā, ka puta kē tōna āhua i tō rātou aroaro. 3 Nā, kanapa tonu ōna kākahu, mā tonu me te hukarere; e kore e taea e te kaihoroi i runga i te whenua te mea kia pērā te mā. 4 Nā, ka puta mai ki a rātou a Irāia rāua ko Mohi; e kōrerorero ana rāua ki a Īhu.

5 Nā, ka oho a Pita, ka mea ki a Īhu, "E te Kaiwhakaako, he mea pai kia noho tātou ki konei; nā, kia hangā e mātou ētahi wharau kia toru; kia kotahi mōu, kia kotahi mō Mohi, kia kotahi mō Irāia." 6 Kāhore hoki ia i mātau ki tāna e kōrero ai; i wehi hoki rātou.

7 Nā, ko tētahi kapua e taumarumaru ana ki runga ki a rātou; ā, ka puta he reo i te kapua, e mea ana, "Ko tāku Tama tēnei i aroha ai; whakarongo ki a ia."

8 Ā, titiro rawa ake rātou ki tētahi taha, ki tētahi taha kāhore ā rātou tāngata i kite ai, ko rātou anake, ko Īhu.

9 Ā, i a rātou e heke iho ana i te maunga, ka whakatūpato ia i a rātou kia kaua e kōrerotia ki te tangata ā rātou i kite ai, kia ara rā anō te Tama a te tangata i te hunga mate. 10 Ā, i puritia taua kupu e rātou, ka uiui ki a rātou anō, he aha rā te aranga ake i te hunga mate.

11 Ā, ka ui rātou ki a ia, ka mea, "He aha ngā karaipi ka mea ai, ko Irāia kia mātua puta mai?"

12 Nā, ka whakahoki ia, ka mea ki a rātou, "E puta ana anō a Irāia i mua ki te whakatika i ngā mea katoa. Kua oti anō te tuhituhi mō te Tama a te tangata, kia maha ōna mamae, kia whakakāhoretia. 13 Ko tāku kupu ia tēnei ki a koutou, Kua tae mai anō a Irāia, heoi, meatia ana e rātou ki a ia tā rātou i pai ai, ngā mea hoki i tuhituhia mōna."

Ka Whakaorangia e Īhu he Tama he Wairua Poke Tōna

14 Ā, nō tō rātou taenga ki ngā ākonga, ka kite rātou he rahi te hui e karapoti ana i a rātou, me ngā karaipi e totohe ana ki a rātou. 15 Ā, kite kau te mano katoa i a ia, ka mīharo, ā, oma ana, oha ana ki a ia.

16 Nā, ka ui ia ki a rātou, "He aha tā koutou e totohe nā ki a rātou?"

17 Nā, ka whakahoki tētahi i roto i te mano, ka mea, "E te Kaiwhakaako, i kawea mai e ahau tāku tama ki a koe, he wairua reokore tōna. 18 Ā, i ngā wāhi e hopu ai te wairua i a ia, ka tāia iho. Tutū ana te huka, tetēā ana ōna niho, ā, pakoko haere ana: i mea anō ahau ki āu ākonga kia peia ia ki waho; heoi, kīhai i taea e rātou."

19 Nā, ko tāna whakahokinga ki a ia, ka mea, "E te uri whakapono kore, kia pēhea te roa o tōku noho ki a koutou? Kia pēhea te roa o tāku manawanui ki a koutou? Kawea mai ki ahau."

20 Nā, kawea ana mai ia ki a ia. Ā, i tōna kitenga i a ia, nā, haea tonutia iho ia e te wairua; ā, hinga ana ia ki te whenua, ka oke, ka huka.

21 Nā, ka ui ia ki tōna matua, "Ka pēhea te roa o te mea nei ki ia?" Ka mea ia, "Nō te tamarikitanga. 22 He maha āna turakanga i a ia ki te kāpura, ki te wai, kia ngaro ai: otirā ki te taea e koe te aha rānei, arohaina māua, kia puta tōu whakaaro ki a māua."

23 Ka mea a Īhu ki a ia, "Ki te taea e koe te whakapono, ka taea ngā mea katoa e te tangata whakapono."

24 Nā, karanga tonu mai te matua o te tama, ka mea, "E whakapono ana ahau, e te Ariki; kia puta tōu whakaaro ki tōku whakapono kore."

25 Ā, nō te kitenga o Īhu i te mano e oma mai ana, ka rīria e ia te wairua poke, ka mea ki a ia, "E te wairua reokore, turi, ko tāku tēnei ki a koe, Puta mai i roto i a ia, kaua anō e tomo ki roto ki a ia ā muri ake nei."

26 Nā, hāmama ana tērā, haehae noa iho ana i a ia, ā, puta ana mai ki waho; nō ka pērā taua tangata me te tūpāpaku, ā, he tokomaha i mea, "Kua mate." 27 Otirā, ka mau a Īhu ki tōna ringa, ka whakaara i a ia, ā, ka whakatika ia.

28 Ā, i a ia ka tomo ki te whare, ka ui puku āna ākonga ki a ia, "He aha mātou tē āhei ai te pei i a ia ki waho?"

29 Anō rā, ko ia ki a rātou, "E kore e puta noa te pēnā, mā te īnoi anake, mā te nohopuku."

Ka Kōrero anō a Īhu mō Tōna Matenga

30 Nā, ka hāpainga e rātou i reira, ā, haere ana rā waenganui o Karirī; kīhai hoki ia i pai kia rangona e tētahi. 31 Ko tāna hoki i whakaako ai ki āna ākonga, i mea ai ki a rātou, "Ka tukua te Tama a te tangata ki ngā ringa o ngā tāngata, ā, mā rātou ia e whakamate; ā, ka oti ia te whakamate, ka ara ake i te toru o ngā rā."

32 Nā, kīhai rātou i mātau ki taua kupu, ka mataku hoki ki te ui ki a ia.

Ko Wai te Tino Nui Rawa?

33 Nā, ka tae rātou ki Kaperenauma; ā, i a ia i roto i te whare, ka ui ia ki a rātou, "He aha tā koutou i kōrerorero ai ki a koutou i te ara?" 34 Otiia, kīhai rātou i kīkī; ko tā rātou hoki i kōrerorero ai ki a rātou i te ara, ko wai te mea nui rawa.

35 Nā, ka noho ia, ka karanga i te tekau mā rua, ka mea ki a rātou, "Ki te whai tētahi kia whiti ko ia hei mua, ka waiho ia hei muri i te katoa, hei kaimahi mā te katoa."

36 Nā, ka mau ia ki tētahi tamaiti nohinohi, ā, whakatūria ana ki waenganui i a rātou; nā, ka okooko i a ia, ka mea ki a rātou, 37 "Ki te manako tētahi ki tētahi o ngā tamariki pēnei, he whakaaro ki tōku ingoa, e manako ana ia ki ahau; ki tē manako hoki tētahi ki ahau, ehara i ahau tāna i manako ai, engari ko tōku kaitono mai."

Ko Ia ehara i te Hoa Whawhai, Nō Tātou Ia

38 Nā, ka mea a Hoani ki ia, "E te Kaiwhakaako, i kite mātou i tētahi e pei rēwera ana i runga i tōu ingoa. Nā, rīria iho e mātou, kāhore hoki ia e haere tahi me tātou."

39 Nā, ka mea a Īhu, "Kaua ia e rīria ki te mea hoki nōku te ingoa e mahi merekara ai tētahi, e kore e hohoro tāna kōrero kino mōku. 40 Ko ia hoki ehara i te hoariri ki a tātou, nō tātou ia. 41 Ki te whakainumia koutou e tētahi ki te kapu wai, he whakaaro ki tōku ingoa, nō te mea nō te Karaiti koutou, he pono tāku e mea nei ki a koutou, e kore ia e hapa i tōna utu."

Ngā Whakawai kia Hara

42 "Nā, ki te mea tētahi kia hē tētahi o ēnei mea nonohi e whakapono nei ki ahau, he pai kē ki a ia me i whakairia tētahi kōhatu mira ki tōna kakī, ā, ka makā ia ki te moana. 43 Nā, ki te hē koe i tōu ringa, pōutoa; pai kē hoki mōu te tomo mutu ki te ora i te makā ringaruatia ki Kehena, ki te kāpura e kore e tineia. 44 Ki te wāhi e kore ai e mate tō rātou kutukutu, ki te kāpura e kore e tineia. 45 Ki te hē anō koe i tōu waewae, pōutoa; pai kē hoki mōu te tomo kopa ki te ora i te makā waewaeruatia ki Kehena, 46 Ki te wāhi e kore ai e mate tō rātou kutukutu, ki te kāpura e kore e tineia. 47 Ā, ki te hē koe i tōu kanohi, makā atu; pai kē hoki mōu te tomo kanohi tahi ki te rangatiratanga o te Atua i te makā kanohiruatia ki Kehena, 48 ki te wāhi e kore ai e mate tō rātou kutukutu, ki te kāpura e kore e tineia.

49 "Tā te mea ka totea ngā tāngata katoa ki te kāpura.

50 "He pai te tote; otirā, ki te pirau te tote, mā te aha e whai tikanga tote ai? Kia whai tote i roto i a koutou, kia mau hoki te rongo a tētahi ki tētahi."