Jeremias 34

Prorocie asupra sorții lui Zedechia

1 Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului când*2 Împ. 25:1. Cap. 39:1; 52:4. Nebucadnețar, împăratul Babilonului, cu toată oștirea sa și toate împărățiile*Cap. 1:15. pământului de sub stăpânirea lui și toate popoarele făceau război împotriva Ierusalimului și împotriva tuturor cetăților care țineau de el: 2 „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Du-te de spune lui Zedechia, împăratul lui Iuda, și zi-i: «Așa vorbește Domnul: ‹Iată*Cap. 21:10;32:3,28., dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului și o va*Cap. 32:29. Vers. 22. arde cu foc. 3 Și tu*Cap. 32:4. nu vei scăpa din mâinile lui, ci vei fi luat și dat în mâna lui, vei da ochi cu împăratul Babilonului, el îți va vorbi gură către gură și vei merge la Babilon.›»’ 4 Numai, ascultă Cuvântul Domnului, Zedechia, împăratul lui Iuda! Așa vorbește Domnul despre tine: ‘Nu vei muri ucis de sabie, 5 ci vei muri în pace și, cum au ars miresme*2 Cron. 16:14;21:19. pentru părinții tăi, vechii împărați, care au fost înaintea ta, tot așa vor arde*Dan. 2:46. și pentru tine și te vor*Cap. 22:18. jeli, zicând: «Vai, doamne!» Căci Eu am rostit cuvântul acesta’, zice Domnul." 6 Prorocul Ieremia a spus toate aceste cuvinte lui Zedechia, împăratul lui Iuda, la Ierusalim, 7 pe când oastea împăratului Babilonului lupta împotriva Ierusalimului și împotriva tuturor celorlalte cetăți ale lui Iuda, împotriva Lachisului și Azechei, căci acestea erau cetățile*2 Împ. 18:13;19:8.2 Cron. 11:5,9. care mai rămăseseră din toate cetățile întărite ale lui Iuda.

Amenințări

8 Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului, după ce împăratul Zedechia făcuse o învoială cu tot poporul Ierusalimului ca să vestească slobozenia*Exod 21:2.Lev. 25:10. Vers. 14. robilor, 9 pentru ca*Neem. 5:11. fiecare să lase slobozi pe robul și roaba sa, pe evreu și pe evreică, și nimeni*Lev. 25:39-46. să nu mai țină în robie pe fratele său iudeu. 10 Toate căpeteniile și tot poporul care făcuseră învoiala s-au legat să lase slobozi fiecare pe robul și roaba lui și să nu-i mai țină în robie. Ei au ascultat și le-au dat drumul. 11 Dar, mai pe urmă*Vers. 21. Cap. 37:5., s-au răzgândit, au luat înapoi pe robii și roabele pe care-i sloboziseră și i-au silit să le fie iarăși robi și roabe. 12 Atunci, Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia din partea Domnului astfel: 13 „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Eu am făcut un legământ cu părinții voștri în ziua când i-am scos din țara Egiptului, din casa robiei și le-am zis: 14 «După șapte*Exod 21:2;23:10.Deut. 15:12. ani, fiecare din voi să lase slobod pe fratele său evreu care i se vinde lui; șase ani să-ți slujească și apoi să-l lași slobod de la tine.» Dar părinții voștri nu M-au ascultat și n-au luat aminte la Mine. 15 Voi v-ați întors astăzi în voi înșivă, ați făcut ce este bine înaintea Mea, vestind fiecare slobozenia pentru aproapele său, și ați făcut o învoială*2 Împ. 23:3.Neem. 10:29. înaintea Mea, în Casa*Cap. 7:10. peste care este chemat Numele Meu. 16 Dar pe urmă v-ați luat vorba îndărăt și Mi-ați pângărit*Exod 20:7.Lev. 19:12. Numele, luând iarăși înapoi fiecare pe robii și roabele pe care-i sloboziserăți și-i lăsaserăți în voia lor, și i-ați silit să vă fie iarăși robi și roabe.’ 17 De aceea așa vorbește Domnul: ‘Nu M-ați ascultat ca să vestiți slobozenia*Mat. 7:2.Gal. 6:7.Iac. 2:13. fiecare pentru fratele său, fiecare pentru aproapele său. Iată, Eu vestesc împotriva voastră’, zice Domnul, ‘slobozenia sabiei*Cap. 32:24,36., ciumei și foametei și vă voi face de pomină printre toate împărățiile*Deut. 28:25,64. Cap. 29:18. pământului. 18 Și pe oamenii care au călcat legământul Meu, care n-au păzit îndatoririle învoielii pe care o făcuseră înaintea Mea, tăind*Gen. 15:10,17. un vițel în două și trecând printre cele două jumătăți ale lui, 19 și anume pe căpeteniile lui Iuda și pe căpeteniile Ierusalimului, pe famenii dregători, pe preoți și pe tot poporul țării, care au trecut printre bucățile vițelului, 20 îi voi da în mâinile vrăjmașilor lor, în mâinile celor ce vor să le ia viața, și trupurile lor moarte*Cap. 7:33;16:4;19:7. vor sluji ca hrană păsărilor cerului și fiarelor câmpului. 21 Dar pe Zedechia, împăratul lui Iuda, și pe căpeteniile lui, îi voi da în mâinile vrăjmașilor lor, în mâinile celor ce vor să le ia viața, în mâinile oștirii împăratului Babilonului, care*Cap. 37:5,11. a plecat de la voi! 22 Iată*Cap. 37:8,10., voi da poruncă’, zice Domnul, ‘și-i voi aduce înapoi împotriva cetății acesteia; o vor*Cap. 38:3;39:1,2,8;52:7,13. bate, o vor lua și o vor arde cu foc. Și voi preface*Cap. 9:11;44:2,6. cetățile lui Iuda într-un pustiu fără locuitori.’"

Te Matenga i te Herehere i Poropititia mō Terekia

1 Ko te kupu i puta mai ki a Heremaia nā Ihowā, i a Nepukaneha kīngi o Papurōna rātou ko tāna ope katoa, ko ngā kīngitanga katoa o te whenua i raro i tōna mana, me ngā iwi katoa, i whawhai ai ki Hiruhārama me ōna pā katoa, i mea ia: 2 "Ko te kupu tēnei a Ihowā, a te Atua o Īharaira: Haere, kōrero ki a Terekia kīngi o Hūrā, mea atu ki a ia: ‘Ko te kupu tēnei a Ihowā: Nanā, ka hoatu e ahau tēnei pā ki te ringa o te kīngi o Papurōna, ā, ka tahuna e ia ki te ahi. 3 Ā, e kore koe e mawhiti i roto i tōna ringa, engari ka mau pū koe, ka tukua hoki ki tōna ringa; ā, ka kite ōu kanohi i ngā kanohi o te kīngi o Papurōna, ā, ka kōrero ia ki a koe he māngai ki te māngai, ka tae anō hoki koe ki Papurōna.

4 " ‘Whakarongo anō hoki ki te kupu a Ihowā, e Terekia kīngi o Hūrā; ko te kupu tēnei a Ihowā mōu: E kore koe e mate i te hoari; 5 engari, ka mate koe i runga i te rangimārie. Nā, ko ngā tahunga o ōu mātua, o ngā kīngi o mua, i mua atu i a koe, ka pēnā anō he tahunga mōu; ā, ka tangi rātou ki a koe, ka mea, "Auē, e te Ariki!" Nāku nei hoki te kupu i kōrero, e ai tā Ihowā.’ "

6 Kātahi a Heremaia poropiti ka kōrero i ēnei kupu katoa ki a Terekia kīngi o Hūrā i Hiruhārama. 7 I te mea e whawhai ana te ope o te kīngi o Papurōna ki Hiruhārama, ki ngā pā katoa o Hūrā i mahue, ki Rakihi, ki Ateka. Ko ēnei anake hoki o ngā pā o Hūrā i mahue, he pā taiepa.

Te Mahi Nanakia ki ngā Pononga

8 Ko te kupu i puta mai ki a Heremaia nā Ihowā, i muri i te whakaritenga kawenata a Kīngi Terekia ki te hunga katoa i Hiruhārama, kia karangatia ki a rātou te haere noa; 9 kia tukua e tērā, e tērā, tāna pononga tāne, tāna pononga wahine, ki te mea he tāne, he wahine rānei nō ngā Hiperu, kia haere noa atu; kia kaua tētahi e whakamahi i a rātou, arā i tōna teina, i te Hūrai. 10 Ā, ka rongo ngā rangatira katoa rātou ko te iwi katoa i uru nei ki te kawenata, kia tukua e tērā, e tērā, tāna pononga tāne, tāna pononga wahine kia haere noa atu, kia kaua e whakamahia rātou i muri atu. Nā rongo tonu rātou, ā, tukua atu ana e rātou. 11 Engari, i muri iho ka tahuri anō rātou, ā, meinga ana e rātou kia hoki mai ngā pononga tāne, me ngā pononga wāhine i tukua rā e rātou kia haere noa atu, whakataurekarekatia iho rātou hei pononga tāne, hei pononga wāhine.

12 Nā reira, ka puta mai te kupu a Ihowā ki a Heremaia, he mea nā Ihowā, i kī ia: 13 "Ko te kupu tēnei a Ihowā, a te Atua o Īharaira: I whakaritea e ahau he kawenata ki ō koutou mātua i te rā i kawea mai ai rātou e ahau i te whenua o Īhipa, i te whare pononga; i mea ahau, 14 ‘I te mutunga o ngā tau e whitu me tuku e koutou tōna tuakana, tōna teina, ki te mea he Hiperu i hokona ki a koe, ā, kua mahi ki a koe e ono ngā tau, me tuku e koe kia haere noa atu i tōu taha.’ Otirā, kīhai ō koutou mātua i rongo ki ahau, kīhai anō ō rātou taringa i anga mai. 15 Nā, i tahuri nei koutou i tēnei rā, i mahi i te mea e tika ana ki tāku titiro, i te karangatanga ai he haere noa atu e tērā, e tērā, ki tōna hoa, ki tōna hoa; ā, i whakaritea e koutou he kawenata ki tōku aroaro i roto i te whare kua huaina nei tōku ingoa ki reira. 16 Otiia, tahuri ana koutou, whakapokea ana e koutou tōku ingoa, whakahokia ana e koutou tāna pononga tāne, tāna pononga wahine i tukua rā e koutou kia haere noa atu ki tā rātou i pai ai, whakataurekarekatia iho rātou e koutou hei pononga tāne, hei pononga wāhine mā koutou.

17 "Mō reira ko te kupu tēnei a Ihowā: Kīhai koutou i rongo ki ahau, ki te karanga i te haere noa atu ki tōna teina, ki tōna tuakana, ki tōna hoa, ki tōna hoa. Nanā, māku e karanga ki a koutou he haere noa atu, e ai tā Ihowā, mā te hoari, mā te mate urutā, mā te matekai; ā, ka meinga koutou e ahau kia poipoia haeretia i waenganui i ngā kīngitanga katoa o te whenua. 18 Ka hoatu hoki e ahau ngā tāngata i whakataka nei i tāku kawenata, ā, kīhai i whakamana i ngā kupu o te kawenata i whakaritea e rātou i tōku aroaro, i a rātou i tapahi ai i te kūao kau kia rua, ā, haere ana i waenganui i ōna wāhi: 19 ngā rangatira o Hūrā, ngā rangatira hoki o Hiruhārama, ngā unaka, ngā tohunga, me te iwi katoa o te whenua i haere nei i waenganui o ngā wāhi o te kūao kau. 20 Ka tino hoatu rātou e ahau ki te ringa o ō rātou hoariri, ki te ringa hoki o te hunga e whai ana kia whakamatea rātou; ā, hei kai ō rātou tinana mā te manu o te rangi, mā te kararehe o te whenua.

21 "Ka hoatu anō e ahau a Terekia kīngi o Hūrā rātou ko āna rangatira, ki te ringa o ō rātou hoariri, ki te ringa hoki o te hunga e whai ana kia whakamatea rātou, ki te ringa anō o te ope o te kīngi o Papurōna i haere atu nei i a koutou. 22 Nanā, māku e whakahau, e ai tā Ihowā, ā, ka meinga rātou kia hoki mai ki tēnei pā. Ā, ka whawhai rātou ki reira, ka horo hoki i a rātou, ā, ka tahuna ki te ahi. Ā, ka meinga e ahau ngā pā o Hūrā kia ururuatia, tē ai he tāngata hei noho."