1 Fugiți, copii ai lui Beniamin, fugiți din mijlocul Ierusalimului, sunați din trâmbiță la Tecoa, ridicați un semn la Bet-HacheremNeem. 3:14.! Căci de la miazănoapte se vede venind o nenorocireCap. 1:14;4:6. și un mare prăpăd. 2 Pe frumoasa și subțirica fiică a Sionului o nimicesc! 3 La ea vin păstorii cu turmele lor, își întind corturile2 Împ. 25:1,4. Cap. 4:17. în jurul ei și își paște fiecare partea lui." 4 „Pregătiți-văCap. 51:27.Ioel 3:9. s-o bateți! Haidem! Să ne suim ziua-n amiazaCap. 15:8. mare!… Vai de noi, căci ziua scade și umbrele de seară se lungesc. 5 Haidem să ne suim noaptea! Și să-i dărâmăm casele împărătești!" 6 Căci așa vorbește Domnul oștirilor: „Tăiați copaci și ridicați șanțuri împotriva Ierusalimului! Aceasta este cetatea care trebuie pedepsită, căci în mijlocul ei este numai apăsare. 7 Cum țâșnesc apele dintr-o fântânăIs. 57:20., așa țâșnește răutatea ei din ea; nu se aude în ea decât silniciePs. 55:9-11. Cap. 20:8.Ezec. 7:11,23. și prăpăd; durerea și rănile Îmi izbesc fără curmare privirile. 8 Ia învățătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă depărtezEzec. 23:18.Osea 9:12. de tine și să fac din tine un pustiu, o țară nelocuită!" 9 Așa vorbește Domnul oștirilor: „Vor culege rămășițele lui Israel cum se culeg ciorchinele rămase dintr-o vie. Puneți din nou mâna pe ea, ca și culegătorul pe mlădițe." 10 Cui să vorbesc și pe cine să iau martor ca să m-asculte? Urechea lorCap. 7:26.Fapte 7:51.Exod 6:12. este netăiată împrejur și nu sunt în stare să ia aminte. IatăCap. 20:8., Cuvântul Domnului este o ocară pentru ei și nu le place de el. 11 Eu sunt așa de plinCap. 20:9. de mânia Domnului, că n-o pot opri. „Toarn-o pesteCap. 9:21. copilul de pe uliță și peste adunările tinerilor. Căci și bărbatul, și nevasta vor fi prinși, și bătrânul, și cel încărcat de zile. 12 CaseleDeut. 28:30. Cap. 8:10. lor vor trece în stăpânirea altora, ogoarele și nevestele lor, de asemenea, când Îmi voi întinde mâna asupra locuitorilor țării", zice Domnul. 13 „Căci de la cel mai mic până la cel mai mare, toți sunt lacomi deIs. 56:11. Cap. 8:10;14:18;23:11.Mica 3:5,11. câștig; de la proroc până la preot, toți înșală. 14 Leagă în chip ușuraticCap. 8:11.Ezec. 13:10. rana fiicei poporului Meu, zicândCap. 4:10;14:13;23:17.: ‘Pace! Pace!’ Și totuși nu este pace! 15 Sunt dați de rușineCap. 3:3;8:12., căci săvârșesc urâciuni, și totuși nu roșesc și nu știu de rușine. De aceea vor cădea împreună cu cei ce cad, vor fi răsturnați când îi voi pedepsi", zice Domnul. 16 Așa vorbește Domnul: „Stați în drumuri, uitați-vă și întrebați care sunt cărările cele vechiIs. 8:20. Cap. 18:15.Mal. 4:4.Luca 16:29., care este calea cea bună: umblați pe ea, și veți găsiMat. 11:29. odihnă pentru sufletele voastre!" Dar ei răspund: „Nu vrem să umblăm pe ele!" 17 „Am pus niște străjeri peste voi: ‘Fiți cu luare aminte la sunetul trâmbiței!’" Dar ei răspund: „Nu vrem să fim cu luare aminteIs. 21:11;58:1. Cap. 25:4.Ezec. 3:17.Hab. 2:1.!" 18 „De aceea, ascultați, neamuri, și luați seama la ce li se va întâmpla, adunare a popoarelor! 19 AscultăIs. 1:2. și tu, pământule! Iată, voi aduce peste poporul acesta o nenorocire care va fi rodulProv. 1:31. gândurilor lui, căci n-au luat aminte la Cuvintele Mele și au nesocotit Legea Mea. 20 Ce nevoie amPs. 40:6;50:7,8,9.Is. 1:11;63:3.Amos 5:21.Mica 6:6. Eu de tămâia care vine din SebaIs. 60:6., de trestia mirositoare dintr-o țară depărtată? ArderileCap. 7:21. voastre de tot nu-Mi plac și jertfele voastre nu-Mi sunt plăcute." 21 De aceea, așa vorbește Domnul: „Iată, voi pune înaintea poporului acestuia niște pietre de poticnire, de care se vor lovi împreună părinți și fii, vecini și prieteni, și vor pieri." 22 Așa vorbește Domnul: „Iată că vine un popor din țara de la miazănoapteCap. 1:15;5:15;10:22;50:41-43., un neam mare se ridică de la marginile pământului. 23 Ei poartă arc și suliță; sunt cumpliți și fără milă; glasul lor urlă caIs. 5:30. marea; sunt călare pe cai și gata de luptă, ca un om pregătit de război, împotriva ta, fiică a Sionului!" 24 La vuietul apropierii lor, mâinile ni se slăbesc, ne apucă groazaCap. 4:31;13:21;49:24;50:43., ca durerea unei femei care naște. 25 Nu ieșiți în ogoare și nu mergeți pe drumuri! Căci acolo este sabia vrăjmașului, răspândind spaima de jur împrejur! 26 Fiica poporului meu, acoperă-te cu un sacCap. 4:8. și tăvălește-teCap. 25:34.Mica 1:10. în cenușă, jelește-teZah. 12:10. ca după singurul tău fiu, varsă lacrimi, lacrimi amare! Căci pe neașteptate vine pustiitorul peste noi. 27 „Te pusesem de pazăCap. 1:18;15:20. peste poporul Meu, ca o cetățuie, ca să le cunoști și să le cercetezi calea. 28 Toți sunt nișteCap. 5:23. răzvrătiți, niște bârfitoriCap. 9:4., aramăEzec. 22:18. și fier, toți sunt niște stricați. 29 Foalele ard, plumbul este topit de foc; degeaba curățesc, căci zgura nu se dezlipește. 30 De aceea se vor numi argintIs. 1:22. lepădat, căci Domnul i-a lepădat."
Te Putanga me te Wiwini o te Whakaekenga
1 "Putere atu, e ngā tama a Pineamine,
i roto i Hiruhārama!
Whakatangihia te tētere ki Tekoa,
kōkiritia ake he ahi tohu ki Petehakereme.
He kino hoki te titiro mai nei i te raki,
he whakangaromanga nui.
2 Ka tapahia atu e ahau te wahine ātaahua,
te wahine whakatarapī, te tamāhine a Hiona.
3 Ka haere mai ngā hēpara, me ā rātou kāhui ki a ia;
ka whakatūria ō rātou tēneti ki tētahi taha ōna, ki tētahi taha;
ka kai rātou ki tōna wāhi, ki tōna wāhi.
4 "Kia rite ngā mea mō te whawhai ki a ia;
whakatika, kia whakaekea i te poutūmārōtanga.
Auē te mate mō tātou! Kua tāwharara hoki te rā,
kua whakawairua kau anō ngā ātārangi o te ahiahi.
5 Maranga, kia whakaekea e tātou te pō,
kia wāwāhia anō ōna whare kīngi."
6 Ko te kupu hoki tēnei a Ihowā o ngā mano:
"Tuaina he rākau,
haupūria ake he pukepuke hei whawhai ki Hiruhārama.
Ko te pā tēnei e whiua;
he tūkino kau tāna i roto i a ia.
7 Rite tonu ki te pukenga ake o te wai
o te puna te pukenga ake o tōna kino.
He tūkino, he pāhua te rangona ana i roto i a ia;
kei tōku aroaro tonu te mamae me te patunga.
8 E ako, e Hiruhārama,
kei puta kē tōku ngākau ki a koe,
kei meinga koe e ahau kia ururuatia,
he whenua kāhore e nohoia."
9 Ko te kupu tēnei a Ihowā o ngā mano:
"Ka āta hamua mārietia ngā toenga o Īharaira,
ānō he wāina;
kia rite tāu ki tā te kaikohi karepe,
whakahokia iho tōu ringa ki roto ki ngā kete."
10 Ki a wai rā tāku kōrero, tāku whakaatu tikanga,
e rongo ai rātou?
Nanā, he mea kokotikore tō rātou taringa,
tē whakarongo ai rātou.
Nanā, hei tāwainga mā rātou te kupu a Ihowā,
kāhore e arongia e rātou.
11 Nā, kī tonu ahau i te riri o Ihowā;
ruha iho ahau i te koromaki.
"Ringihia ki runga ki te kōhungahunga i te ara,
ki te whakaminenga anō o ngā taitamariki, hui katoa;
nō te mea ka hopukia te tāne rāua ko te wahine,
te koroheke rāua ko te tangata kua maha ōna rā.
12 Ka riro kē ō rātou whare i ētahi atu,
ngā māra ngātahi anō ko ngā wāhine;
nō te mea ka totoro tōku ringa
ki ngā tāngata o te whenua,"
e ai tā Ihowā.
13 "Ko te mea iti ō rātou, ko te mea nui hoki
kei runga i te apo;
ko te poropiti, ko te tohunga,
rātou katoa kei te mahi teka.
14 Ko tā rātou rongoātanga hoki
i te mamae o tāku iwi he hanga noa iho;
e kī ana, ‘Ka mau te rongo, ka mau te rongo’;
i te mea kāhore nei he maunga rongo.
15 I whakamā rānei rātou i a rātou e mahi ana i ngā mea whakarihariha?
Hore rawa ō rātou whakamā,
kāhore hoki i mōhio ki te numinumi.
Mō reira ka hinga rātou i roto i te hunga e hinga ana;
i te wā e whiu ai ahau i a rātou,
ka whakatakā rātou,"
e ai tā Ihowā.
16 Ko te kupu tēnei a Ihowā:
"E tū ki ngā ara, tirohia atu,
uia ngā ara tawhito kei hea te ara pai,
ka haere i reira, ā, ka kite koutou
i te tānga manawa mō ō koutou wairua.
Heoi, e kī mai ana rātou, ‘E kore mātou e haere i reira.’
17 I whakatūria anō e ahau ētahi kaitūtei mō koutou, i mea ahau,
‘Whakarongo ki te tangi o te tētere.’
Heoi, e kī ana rātou, ‘E kore mātou e whakarongo.’
18 Mō reira, whakarongo, e ngā iwi,
kia mōhio anō koe, e te huihui,
ki ngā mea kei roto i a rātou.
19 Whakarongo, e te whenua;
tēnei ahau te kawe mai nei i te kino mō tēnei iwi,
i ngā hua o ō rātou whakaaro;
mō rātou kīhai i whakarongo ki āku kōrero;
ko tāku ture, paopaongia ake e rātou.
20 Hei aha te whakakakara i tae mai ai ki ahau i Hēpā,
te kākaho kakara i te whenua tawhiti?
E kore ā koutou tahunga tinana e arongia,
e kore anō ā koutou patunga tapu e reka ki ahau.
21 Mō reira ko te kupu tēnei a Ihowā:
Tēnei ahau te whakatakoto nei
i ngā tūtukitanga waewae ki mua i tēnei iwi,
e tūtuki ngātahi ai ngā mātua, ngā tamariki;
ka ngaro te tangata noho tata rāua ko tōna hoa."
22 Ko te kupu tēnei a Ihowā:
"Tēnei te haere mai nei he iwi i te whenua ki te raki,
ka whakaarahia mai anō he iwi nui i ngā pito o te whenua.
23 Ka mau rātou ki te kōpere, ki te tao;
he nanakia rātou, e kore hoki e tohu tāngata.
Ko tō rātou reo, ānō kei te moana e haruru ana,
ā, eke ai rātou i runga i te hōiho;
rārangi rawa rātou, me te mea he tāngata e mea ana
ki te whawhai ki a koe, e te tamāhine a Hiona."
24 Kua rongo mātou ki tōna rongo;
ngoikore iho ō mātou ringa.
Mau pū mātou i te pāwera, i te mamae,
me te mea he wahine e whānau ana.
25 Kei puta atu ki te māra,
kaua hoki e haere i te ara;
kei reira hoki te hoari a te hoariri,
ā, kei ngā taha katoa te wehi.
26 E te tamāhine a tāku iwi, whītikiria te kākahu taratara,
ka takaoriori ki te pungarehu,
hei te tangi ki te huatahi tāu tangi ki a koe,
kia tīwerawera te tangi;
nō te mea kīhai i aha kua tae mai
te kaipāhua ki a tātou.
27 "Kua oti koe te mea e ahau hei pourewa,
hei pā kaha, i roto i tōku iwi;
kia mōhio ai koe,
kia whakamātau ai i tō rātou ara.
28 He tino nui tō rātou tutū,
ā, ko tā rātou i a rātou e hāereere ana he ngau tuarā.
He parāhi rātou, he rino;
he hunga whakangau kē rātou katoa.
29 Kei te kakā te hau o te pupuhi ahi;
kua pau te matā i te ahi,
maumau whakarewa noa te kaitahi para;
kāhore nei hoki te hunga kino kia unuhia atu.
30 E huaina rātou e te tangata he hiriwa i paopaongia,
nō te mea kua paopao nei a Ihowā ki a rātou."