Ieremia într-o groapă
1 Șefatia, fiul lui Matan, Ghedalia, fiul lui Pașhur, IucalCap. 21:1., fiul lui Șelemia, și PașhurCap. 21:8., fiul lui Malchia, au auzitCap. 37:3. cuvintele pe care le spunea Ieremia întregului popor, zicând: 2 „Așa vorbește Domnul: ‘CineCap. 21:9. va rămâne în cetatea aceasta va muri ucis de sabie, de foamete sau de ciumă, dar cine va ieși și se va duce la haldeeni va scăpa cu viață, va avea ca pradă viața lui și va trăi.’ 3 Așa vorbește Domnul: ‘CetateaCap. 21:10;32:3. aceasta va fi dată în mâna oștirii împăratului Babilonului, și o va lua!’" 4 Atunci, căpeteniile au zis împăratului: „Omul acesta ar trebuiCap. 26:11. omorât! Căci înmoaie inima oamenilor de război care au mai rămas în cetatea aceasta și a întregului popor, ținându-le asemenea cuvântări; omul acesta nu urmărește binele poporului acestuia și nu-i vrea decât nenorocirea." 5 Împăratul Zedechia a răspuns: „Iată-l că este în mâinile voastre, căci împăratul nu poate nimic împotriva voastră!" 6 AtunciCap. 37:21., ei au luat pe Ieremia și l-au aruncat în groapa lui Machia, fiul împăratului, care se afla în curtea temniței, și au coborât în ea pe Ieremia cu funii. În groapă nu era apă, dar era noroi, și Ieremia s-a afundat în noroi. 7 Ebed-Melec, EtiopianulCap. 39:16., famen dregător la curtea împăratului, a auzit că Ieremia fusese aruncat în groapă. Împăratul stătea la poarta lui Beniamin. 8 Ebed-Melec a ieșit din casa împăratului și a vorbit împăratului astfel: 9 „Împărate, domnul meu, oamenii aceștia au făcut rău că s-au purtat așa cu prorocul Ieremia aruncându-l în groapă; are să moară de foame acolo unde este, căci în cetate nu este pâine!" 10 Împăratul a dat următoarea poruncă lui Ebed-Melec, Etiopianul: „Ia de aici treizeci de oameni cu tine și scoate din groapă pe prorocul Ieremia până nu moare!" 11 Ebed-Melec a luat cu el pe oamenii aceia și s-a dus la casa împăratului, într-un loc dedesubtul vistieriei; a luat de acolo niște petice de haine purtate și niște zdrențe de haine vechi și le-a coborât lui Ieremia în groapă, cu niște funii. 12 Ebed-Melec, Etiopianul, a zis lui Ieremia: „Pune aceste petice purtate și aceste zdrențe sub subsuori, sub funii." Și Ieremia a făcut așa. 13 Au trasVers. 6. astfel pe Ieremia cu funiile și l-au scos afară din groapă. Ieremia a rămas în curteaCap. 37:21. temniței. 14 Împăratul Zedechia a trimis după prorocul Ieremia și l-a adus la el, la intrarea a treia a Casei Domnului. Și împăratul a zis lui Ieremia: „Am să te întreb ceva, să nu-mi ascunzi nimic!" 15 Ieremia a răspuns lui Zedechia: „Dacă îți voi spune, mă vei omorî; iar dacă-ți voi da un sfat, nu mă vei asculta." 16 Împăratul Zedechia a jurat în taină lui Ieremia și a zis: „Viu este Domnul, care ne-a dat viațaIs. 57:16., că nu te voi omorî și nu te voi lăsa în mâinile oamenilor acestora, care vor să-ți ia viața!" 17 Ieremia a zis atunci lui Zedechia: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Dacă te vei2 Împ. 24:12. supune căpeteniilorCap. 39:3. împăratului Babilonului, vei scăpa cu viață și nici cetatea aceasta nu va fi arsă cu foc, iar tu vei trăi împreună cu casa ta. 18 Dar, dacă nu te vei supune căpeteniilor împăratului Babilonului, cetatea aceasta va fi dată în mâinile haldeenilor, care o vor arde cu foc, iar tu nuCap. 32:4;34:3. Vers. 23. vei scăpa din mâinile lor!’" 19 Împăratul Zedechia a zis lui Ieremia: „Mă tem de iudeii care au trecut la haldeeni; mă tem să nu mă dea în mâinile lor și să mă1 Sam. 31:4. batjocorească." 20 Ieremia a răspuns: „Nu te vor da. Ascultă glasul Domnului în ce-ți spun, căci o vei duce bine și vei scăpa cu viață. 21 Dar, dacă nu vrei să ieși, iată ce mi-a descoperit Domnul: 22 ‘Toate nevestele care au mai rămas în casa împăratului lui Iuda vor fi luate de căpeteniile împăratului Babilonului și vor zice jelind: «Prietenii tăi cei buni te-au înșelat și te-au înduplecat, dar, când ți s-au afundat picioarele în noroi, ei au fugit!» 23 Toate nevestele tale și copiiiCap. 39:6;41:10. tăi vor fi luați de haldeeni și nuVers. 18. vei scăpa de mâinile lor, ci vei fi prins de mâna împăratului Babilonului și cetatea aceasta va fi arsă cu foc.’" 24 Zedechia a zis lui Ieremia: „Să nu știe nimeni nimic din cuvintele acestea, și nu vei muri! 25 Dar, dacă vor auzi căpeteniile că ți-am vorbit și dacă vor veni și-ți vor zice: ‘Spune-ne ce ai spus împăratului și ce ți-a spus împăratul; nu ne ascunde nimic, și nu te vom omorî’, 26 să le răspunzi: ‘Am rugatCap. 37:20. pe împărat să nu mă trimită iarăși în casa lui IonatanCap. 37:15., ca nu cumva să mor acolo!’" 27 Toate căpeteniile au venit la Ieremia și l-au întrebat. El le-a răspuns întocmai cum poruncise împăratul. Ei au tăcut atunci și au plecat, căci nimeni n-auzise nimic. 28 Ieremia însă a rămasCap. 37:21;39:14. în curtea temniței până în ziua luării Ierusalimului.
Ko Heremaia ki roto i tētahi Poka Maroke
1 Ā, i rongo a Hepatia tama a Matana, rātou ko Keraria tama a Pahuru, ko Iukara tama a Heremia, ko Pahuru tama a Marakia, i ngā kupu i kōrerotia e Heremaia ki te iwi katoa, i a ia i kī rā, 2 "Ko te kupu tēnei a Ihowā: ‘Ko te tangata e noho ana i tēnei pā ka mate i te hoari, i te hemokai, i te mate urutā. Ko te tangata ia e haere atu ana ki ngā Karari, ka ora; ā, ka waiho tōna wairua hei taonga pārau ki a ia, ā, ka ora ia.’ 3 Ko te kupu tēnei a Ihowā: ‘Ka tino hoatu tēnei pā ki te ringa o te ope a te kīngi o Papurōna, ā, ka horo i a ia.’ "
4 Nā, ka mea atu ngā rangatira ki te kīngi, "Me whakamate tēnei tangata; mā tāna pēnei hoki ka ngoikore ai ngā ringa o ngā tāngata whawhai e toe ana ki te pā nei, me ngā ringa o te iwi katoa, mā tāna kōrero i ēnei tū kupu ki a rātou. Kāhore hoki tēnei tangata i te rapu i te pai mō tēnei iwi, engari i te kino."
5 Nā, ka mea a Kīngi Terekia, "Nanā, kei tō koutou ringa ia. Ehara hoki te kīngi i te mea e āhei te whakahē ki tā koutou."
6 Kātahi rātou ka mau ki a Heremaia, makā ana e rātou ki te poka a Marakia tama a te kīngi, ki tērā i te marae o te whare herehere; ā, tukua ana a Heremaia e rātou ki raro, ki te taura. Nā, kāhore he wai i roto i te poka, engari he oru; ā, tapoko ana a Heremaia ki te oru.
Ka Whakaorangia a Heremaia e Eperemereke
7 Nā, i te rongonga o Eperemereke Etiopiana, he unaka nō te whare o te kīngi, kua tukua a Heremaia ki te poka; e noho ana hoki te kīngi i te Kūwaha o Pineamine i taua wā. 8 Kātahi a Eperemereke ka haere atu i te whare o te kīngi, ka kōrero ki te kīngi, ka mea, 9 "E tōku ariki, e te kīngi, he kino ngā mea kua mahia e ēnei tāngata i a rātou katoa i mahi ai ki a Heremaia poropiti, kua makā nei e rātou ki te poka; ā tērā ia e mate ki te wāhi kei reira nei ia i te hemokai; kāhore atu hoki he taro i te pā."
10 Kātahi te kīngi ka whakahau ki a Eperemereke Etiopiana, ka mea, "Mauria atu ētahi tāngata i konei, kia toru tekau, ka tango ake i a Heremaia poropiti i roto i te poka, keiwhā mate ia."
11 Heoi, kua mau a Eperemereke ki ngā tāngata hei hoa mōna, ā, haere ana ki te whare o te kīngi ki raro i te whare taonga, tangohia ana mai e ia i reira ētahi karukaru tawhito me ētahi tawhetawhe pirau, tukua iho ana e ia ki ngā taura ki a Heremaia ki roto ki te poka. 12 Kātahi a Eperemereke Etiopiana ka mea iho ki a Heremaia, "Tēnā, kuhua ngā karukaru tawhito nei me ngā tawhetawhe pirau nei ki raro i ōu peke, ki raro atu i ngā taura." Nā, pērātia ana e Heremaia. 13 Heoi, ka hūtia ake e rātou a Heremaia ki ngā taura, whakaputaina ake ana ia i roto i te poka; ā, noho tonu iho a Heremaia ki te marae o te whare herehere.
Ka Akoako a Terekia i a Heremaia anō
14 Kātahi a Kīngi Terekia ka unga tāngata atu ki te tiki i a Heremaia poropiti ki a ia, ki te tuatoru o ngā tomokanga, i te whare o Ihowā; ā, ka mea te kīngi ki a Heremaia, "Me ui e ahau tētahi mea i a koe; kaua e hunā tētahi mea i ahau."
15 Anō rā ko Heremaia ki a Terekia, "Ki te whakaaturia e ahau ki a koe, he teka ianei ko te whakamate kau tāu mōku? Ā, ki te whakatakotoria e ahau he whakaaro ki a koe, e kore koe e whakarongo ki ahau."
16 Heoi, ka oati puku a Kīngi Terekia ki a Heremaia, ka mea, "E ora ana a Ihowā nāna nei tēnei wairua i hanga mō tātou, e kore ahau e whakamate i a koe, e kore anō koe e tukua e ahau ki te ringa o ēnei tāngata e whai nei kia whakamatea koe."
17 Kātahi a Heremaia ka mea atu ki a Terekia, "Ko te kupu tēnei a Ihowā, a te Atua o ngā mano, a te Atua o Īharaira: ‘Ki te haere atu koe ki ngā rangatira o te kīngi o Papurōna, ka ora tōu wairua, e kore hoki tēnei pā e tahuna ki te ahi; engari ka ora koe me tōu whare. 18 Tēnā ki te kore koe e haere ki ngā rangatira a te kīngi o Papurōna, kātahi tēnei pā ka hoatu ki te ringa o ngā Karari, ā, ka tahuna e rātou ki te ahi, ā, e kore koe e mawhiti i ō rātou ringa.’ "
19 Nā, ka mea a Kīngi Terekia ki a Heremaia, "E wehi ana ahau i ngā Hūrai i papahoro atu nei ki ngā Karari, kei tukua ahau ki ō rātou ringa, ka tāwaitia ahau e rātou."
20 Otiia ka mea a Heremaia, "E kore koe e tukua e rātou. Whakarongo oti ki te reo o Ihowā e kōrerotia nei e ahau ki a koe. Nā, ka whiwhi koe ki te pai, ā, ka ora tōu wairua. 21 Tēnā ki te kore koe e pai ki te haere atu, ko te kupu tēnei i whakakitea e Ihowā ki ahau: 22 Inana, ko ngā wāhine katoa e mahue ana ki te whare o te kīngi o Hūrā ka whakaputaina ki waho ki ngā rangatira a te kīngi o Papurōna, ā, ka mea aua wāhine,
‘I tohea koe e ōu hoa aroha,
ā, riro ana koe i tā rātou.
Nā, ka totohu nei ōu waewae ki te paru,
kua hoki kē atu rātou ki muri.’
23 "Nā, ka whakaputaina e rātou āu wāhine katoa, me āu tamariki, ki waho ki ngā Karari; ā, e kore e mawhiti i ō rātou ringa, engari ka mau koe i te ringa o te kīngi o Papurōna; ā, māu e tahuna ai tēnei pā ki te ahi."
24 Kātahi a Terekia ka mea ki a Heremaia, "Kei mōhiotia ēnei kupu e tētahi, ā, e kore koe e mate. 25 Otiia, ki te rongo ngā rangatira kua kōrero ahau ki a koe, ā, ka tae rātou ki a koe, ka mea ki a koe, ‘Tēnā, whakaaturia mai ki a mātou, he aha tāu i kōrero ai ki te kīngi; kaua e hunā ki a mātou, ā, e kore mātou e whakamate i a koe. I pēhea hoki te kōrero a te kīngi ki a koe?’ 26 Kātahi koe ka mea ki a rātou, ‘I te kawe ahau i tāku īnoi ki te kīngi, kia kaua ahau e whakahokia ki te whare o Honatana, ki reira mate ai.’ "
27 Ko te haerenga mai tērā o ngā rangatira katoa ki a Heremaia, ka ui ki a ia; ā, kōrerotia ana e ia i runga i ngā kupu katoa i whakahaua rā e te kīngi. Heoi, mutu tonu tā rātou kōrero ki a ia; nō te mea kāhore taua mea i mōhiotia. 28 Heoi, noho ana a Heremaia i te marae o te whare herehere, ā taea noatia te rā i horo ai a Hiruhārama. Nā, i te horonga o Hiruhārama.