Gênesis 43

A doua călătorie a fiilor lui Iacov în Egipt

1 Foametea bântuia*Cap. 41:54,57. greu în țară. 2 Când au isprăvit de mâncat grâul pe care-l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: „Duceți-vă iarăși și cumpărați-ne ceva merinde." 3 Iuda i-a răspuns: „Omul acela ne-a spus curat: ‘Să nu-mi mai vedeți fața dacă fratele vostru*Cap. 42:20;44:23. nu va fi cu voi.’ 4 Dacă vrei deci să trimiți pe fratele nostru cu noi, ne vom coborî și-ți vom cumpăra merinde. 5 Dar, dacă nu vrei să-l trimiți, nu ne vom coborî, căci omul acela ne-a spus: ‘Să nu-mi mai vedeți fața dacă fratele vostru nu va fi cu voi!’" 6 Israel a zis atunci: „Pentru ce mi-ați făcut un astfel de rău și ați spus omului aceluia că mai aveți un frate?" 7 Ei au răspuns: „Omul acela ne-a întrebat despre noi și familia noastră și a zis: ‘Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?’ Și noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să știm că are să zică: ‘Aduceți pe fratele vostru’?" 8 Iuda a zis tatălui său Israel: „Trimite copilul cu mine, ca să ne sculăm și să plecăm, și vom trăi și nu vom muri, noi, tu și copiii noștri. 9 Răspund eu pentru el; ai să-l ceri înapoi din mâna mea. Dacă*Cap. 44:32.Filim. 18,19. nu-l voi aduce înapoi la tine și dacă nu-l voi pune înaintea ta, vinovat să fiu față de tine pentru totdeauna. 10 Căci, dacă n-am mai fi zăbovit, de două ori ne-am fi întors până acum." 11 Israel, tatăl lor, le-a zis: „Fiindcă trebuie, faceți așa. Luați-vă în saci ceva din cele mai bune roade ale țării, ca să duceți*Cap. 32:20.Prov. 18:16. un dar omului aceluia, și anume: puțin leac alinător*Cap. 37:25.Ier. 8:22. și puțină miere, mirodenii, smirnă, fisticuri și migdale. 12 Luați cu voi argint îndoit și duceți înapoi argintul pe*Cap. 42:25,35. care vi-l puseseră la gura sacilor: poate că a fost o greșeală. 13 Luați și pe fratele vostru, sculați-vă și întoarceți-vă la omul acela. 14 Dumnezeul cel Atotputernic să vă facă să căpătați trecere înaintea omului aceluia și să lase să se întoarcă împreună cu voi pe celălalt frate al vostru și pe Beniamin! Iar eu, dacă*Est. 4:16. trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!"

Venirea fraților lui Iosif în Egipt

15 Au luat darul; au luat cu ei argint îndoit, precum și pe Beniamin; s-au sculat, s-au coborât în Egipt și s-au înfățișat înaintea lui Iosif. 16 Cum a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, a zis economului*Cap. 24:2;39:4;44:1. său: „Bagă pe oamenii aceștia în casă, taie vite și gătește, căci oamenii aceștia au să mănânce cu mine la amiază." 17 Omul acela a făcut ce-i poruncise Iosif și a dus pe oamenii aceia în casa lui Iosif. 18 Ei s-au temut când au văzut că-i bagă în casa lui Iosif și au zis: „Ne bagă înăuntru din pricina argintului pus în sacii noștri data trecută; vor să se năpustească peste noi ca să ne ia robi și să pună mâna pe măgarii noștri." 19 S-au apropiat de economul casei lui Iosif și au intrat în vorbă cu el la ușa casei 20 și au zis: „Domnule*Cap. 42:3,10., noi ne-am mai coborât o dată aici, ca să cumpărăm merinde. 21 Apoi, când am ajuns*Cap. 42:27,35. la locul unde trebuia să rămânem peste noapte, ne-am deschis sacii și iată că argintul fiecăruia era la gura sacului său – argintul nostru, după greutatea lui – și l-am adus înapoi cu noi. 22 Am adus și alt argint, ca să cumpărăm merinde. Nu știm cine a pus argintul în sacii noștri." 23 Economul a răspuns: „Fiți pe pace! Nu vă temeți de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus pe ascuns o comoară în saci. Argintul vostru a trecut prin mâinile mele." Și le-a adus și pe Simeon. 24 Omul acesta i-a băgat în casa lui Iosif; le-a dat apă*Cap. 18:4;24:32. de și-au spălat picioarele; a dat și nutreț măgarilor lor. 25 Ei și-au pregătit darul până la venirea lui Iosif, la amiază, căci aflaseră că au să mănânce la el. 26 Când a ajuns Iosif acasă, i-au dat darul pe care i-l aduseseră și s-au aruncat cu fața la pământ*Cap. 37:7,10. înaintea lui. 27 El i-a întrebat de sănătate și a zis: „Bătrânul vostru tată, de care ați vorbit*Cap. 42:11,13., este sănătos? Mai trăiește?" 28 Ei au răspuns: „Robul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăiește încă." Și s-au plecat*Cap. 37:7,10. și s-au aruncat cu fața la pământ. 29 Iosif a ridicat ochii și, aruncând o privire spre frate-său Beniamin, fiul mamei*Cap. 35:17,18. sale, a zis: „Acesta este fratele vostru cel tânăr despre care mi-ați vorbit*Cap. 42:13.?" Și a adăugat: „Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!" 30 Iosif a isprăvit repede, căci i se rupea inima*1 Împ. 3:26. pentru fratele său și simțea nevoia să plângă; a intrat degrabă într-o odaie și a plâns*Cap. 42:24. acolo. 31 După ce s-a spălat pe față, a ieșit din odaie și, silindu-se să se stăpânească, a zis: „Aduceți*Vers. 25. de mâncare!" 32 Au adus de mâncare lui Iosif deoparte și fraților lui deoparte; egiptenilor care mâncau cu el le-au adus, de asemenea, mâncare deoparte, căci egiptenii nu puteau să mănânce cu evreii, fiindcă lucrul acesta pentru ei este o urâciune*Cap. 46:34.Exod 8:26.. 33 Frații lui Iosif s-au așezat la masă în fața lui: de la întâiul născut, după dreptul lui de întâi născut, și până la cel mai tânăr, așezați după vârstă; și se uitau unii la alții cu mirare. 34 Iosif a pus să le dea din bucatele care erau înaintea lui, iar Beniamin a căpătat de cinci ori*Cap. 45:22. mai mult decât ceilalți. Și au băut și s-au veselit împreună cu el.

Te Hokinga o ngā Tuākana o Hōhepa me Pineamine ki Īhipa

1 Ā, he tino nui te matekai o te whenua. 2 Ā, ka pau te wīti i maua mai e rātou i Īhipa, nā, ka mea tō rātou pāpā ki a rātou, "Hoki atu ki te hoko i tētahi wāhi kai mā tātou."

3 Ā, ka kōrero a Hūrā ki a ia, ka mea, "I tino whakatūpato taua tangata i a mātou, i mea, ‘E kore koutou e kite i tōku mata ki te kāhore tō koutou teina i a koutou.’ 4 Ki te tukua e koe tō mātou teina hei hoa mō mātou, ka haere mātou ki raro ki te hoko kai māu. 5 Ki te kāhore ia e tukua e koe, e kore mātou e haere ki raro. Nō te mea i kī mai taua tangata ki a mātou, ‘E kore koutou e kite i tōku mata ki te kāhore tō koutou teina i a koutou.’ "

6 Nā, ka mea a Īharaira, "He aha koutou i ngārahu kino ai ki ahau, i whakaatu ai ki taua tangata he teina anō tō koutou?"

7 Ā, ka mea rātou, "I tino ui taua tangata ki ō mātou āhua, ki ō mātou whanaunga hoki, i mea mai, ‘E ora ana anō rānei tō koutou pāpā? Tēnā anō rānei tētahi atu teina o koutou?’ Ā, rite tonu ki ēnei kupu tā mātou i kōrero ai ki a ia; tērā rānei mātou e āta mōhio ka kī mai ia, ‘Kawea mai tō koutou teina ki raro nei’?"

8 Nā, ka mea a Hūrā ki tōna pāpā, ki a Īharaira, "Tukua te tamaiti ki ahau, ā, ka whakatika mātou, ka haere; kia ora ai tātou, kei mate tahi hoki mātou me koe, me ā mātou pōtiki. 9 Ko ahau hei utu mōna; me rapu ia e koe i tōku ringa. Ki te kāhore ahau e kawe mai i a ia ki a koe, e whakatū hoki i a ia ki tōu aroaro, nā, hei whakahēnga ahau māu i ngā rā katoa. 10 Me i kāhore hoki mātou i roa nei, kua rua ēnei hokinga mai o mātou ināianei."

11 Kātahi ka mea a Īharaira, tō rātou pāpā ki a rātou, "Ki te mea rā he pēnei te hanga, ko tēnei tā koutou e mea ai: maua atu ētahi o ngā hua papai o te whenua i roto i ā koutou oko, kawea atu hoki he hākari ki raro, ki taua tangata – tētahi wāhi pama, me tētahi wāhi honi, ētahi paihe, me ētahi maira, ētahi nati, me ētahi aramona. 12 Kia takirua hoki ngā hiriwa e maua atu i roto i ō koutou ringa; ko te moni hoki i whakahokia mai i te waha o ā koutou pēke, me whakahoki atu anō tēnā i roto i ō koutou ringa; he pōhēhē noa pea tēnā. 13 Kawea atu anō hoki tō koutou teina, ā, whakatika, hoki atu anō ki taua tangata. 14 Ā, mā te Atua Kaha Rawa e tuku mai ki a koutou kia arohaina mai e taua tangata, kia tonoa mai anō e ia tērā tuakana o koutou, rāua ko Pineamine. Ko ahau hoki, ki te whakapania ahau, ka whakapania ahau."

15 Nā, ka mau aua tāngata ki taua hākari, e rua hoki ngā moni i maua atu e rātou i roto i ō rātou ringa, me Pineamine hoki; ā, whakatika ana rātou, haere ana ki raro, ki Īhipa, ā, ka tū ki te aroaro o Hōhepa. 16 Ā, ka kitea a Pineamine e Hōhepa i roto i a rātou, nā, ka mea ia ki te kaitohutohu o tōna whare, "Kawea ēnā tāngata ki te whare, patua he kai, takā hoki; ka kai tahi hoki mātou ko ēnā tāngata ina tū te rā."

17 Nā, ka meatia e taua tangata tā Hōhepa i kī ai; ā, ka kawea aua tāngata e taua tangata ki te whare o Hōhepa. 18 Nā, ka wehi aua tāngata, mō rātou i kawea ki te whare o Hōhepa; ā, ka mea rātou, "Mō te moni i whakahokia i roto i ā tātou pēke i te haerenga tuatahi i kawea mai ai tātou; kia whai take mai ai ia ki a tātou, mō tāna rere mai ki a tātou ki te tango i a tātou hei pononga, me ā tātou kāihe hoki."

19 Nā, ka whakatata rātou ki te kaitohutohu o te whare o Hōhepa, ka kōrero ki a ia i te kūwaha o te whare, 20 ka mea, "E te ariki, i haere mai anō mātou i mua ki te hoko kai. 21 Ā, nō tō mātou taenga ki te whare tira, i tā mātou whakatuwheratanga i ā mātou pēke, nā, ko te moni a tēnei, a tēnei, i te waha o tāna pēke, tā mātou moni, rite tonu te taimaha; ā, kua whakahokia mai taua mea e mātou i roto i ō mātou ringa. 22 Kua kawea mai anō e mātou i roto i ō mātou ringa tētahi atu moni hei hoko kai. Kāhore mātou e mōhio nā wai rānei i maka ā mātou moni ki ā mātou pēke."

23 Ā, ka mea ia, "Kia tau te rangimārie ki a koutou, kaua e wehi. Nā tō koutou Atua, nā te Atua hoki o tō koutou pāpā i hōmai he taonga ki a koutou ki roto ki ā koutou pēke. I tae mai anō tā koutou moni ki ahau." Ā, ka kawea e ia a Himiona ki a rātou.

24 Nā, ka kawe taua tangata i aua tāngata ki te whare o Hōhepa, ka hoatu e ia he wai hei horoi mō ō rātou waewae; i hoatu anō e ia he kai mā ā rātou kāihe. 25 Nā, ka takā e rātou te hākari mō te taenga mai o Hōhepa i te awatea; i rongo hoki rātou me kai taro rātou ki reira. 26 Ā, i te taenga mai o Hōhepa ki te whare, ka kawea e rātou ki a ia te hākari a ō rātou ringa ki te whare, ā, ka piko ki a ia ki te whenua. 27 Nā, ka ui ia ki a rātou ki te pai, ka mea, "Kei te pai rānei tō koutou pāpā, te koroheke i kōrerotia mai rā e koutou? E ora ana anō rānei ia?"

28 Ā, ka mea rātou ki a ia, "Kei te pai tāu pononga, tō mātou pāpā, e ora ana anō ia." Nā, ka tuohu rātou, ka piko iho.

29 Ka maranga tōna kanohi, ka kite ia i a Pineamine, i tōna teina, i te tama a tōna whaea, ā, ka mea, "Ko tō koutou teina tēnei, ko te whakaotinga i kōrerotia rā e koutou ki ahau?" I mea anō ia, "Kia aroha te Atua ki a koe, e tāku tama." 30 Nā, ka hohoro a Hōhepa; he tokonga ake hoki nō tōna ngākau aroha ki tōna teina; ā, ka rapua e ia tētahi wāhi hei tangihanga. Ā, haere ana ia ki te rūma i roto, ki reira tangi ai.

31 Nā, ka horoia e ia tōna mata, ka puta ki waho, ka whakamanawanui, ka mea, "Whakatakotoria he taro."

32 Nā, ka whakatakotoria e rātou, māna ki a ia anake, mā rātou ki a rātou anake, mā ngā Īhipiana, i kai tahi me ia, ki a rātou anake. E kore hoki e āhei i ngā Īhipiana te kai taro tahi me ngā Hiperu; he mea whakarihariha hoki tēnā ki ngā Īhipiana. 33 Nā, ka noho rātou ki tōna aroaro, tō mua rite tonu anō ki tōna muanga, tō muri rite tonu anō ki tōna muringa; ā, mīharo ana aua tāngata tētahi ki tētahi. 34 Nā, ka tuwhaina atu e ia ētahi o ngā wāhi i tōna aroaro mā rātou. He nui rawa ia te wāhi i a Pineamine; me i takirimatia te wāhi a tētahi o rātou kua rite ki tāna. Nā, ka inu rātou, ka koa tahi me ia.