Gênesis 47

Gosen. Iacov înaintea lui Faraon

1 Iosif s-a dus*Cap. 46:31. să înștiințeze pe Faraon și i-a spus: „Frații mei și tatăl meu au sosit din țara Canaan, cu oile și boii și cu tot avutul lor; și sunt în ținutul Gosen*Cap. 45:10;46:28.." 2 A luat pe cinci din frații lui și i-a adus înaintea*Fapte 7:13. lui Faraon. 3 Faraon a întrebat pe frații lui Iosif: „Cu ce*Cap. 46:33. vă îndeletniciți?" Ei au răspuns lui Faraon: „Robii*Cap. 46:34. tăi sunt păstori, cum erau și părinții noștri." 4 Și au mai zis lui Faraon: „Noi am venit ca să locuim*Cap. 15:13.Deut. 26:5. o vreme aici în țară, pentru că nu mai este pășune pentru oile robilor tăi și este o mare foamete*Cap. 43:1.Fapte 7:11. în țara Canaanului; îngăduie dar robilor tăi să locuiască în ținutul*Cap. 46:34. Gosen." 5 Faraon a zis lui Iosif: „Tatăl tău și frații tăi au venit la tine. 6 Țara Egiptului*Cap. 20:15. este deschisă înaintea ta; așază pe tatăl tău și pe frații tăi în cea mai bună parte a țării. Să locuiască în ținutul*Vers. 4. Gosen și, dacă găsești printre ei oameni destoinici, pune-i în fruntea turmelor mele." 7 Iosif a adus pe tatăl său Iacov și l-a înfățișat înaintea lui Faraon. Și Iacov a binecuvântat pe Faraon. 8 Faraon a întrebat pe Iacov: „Care este numărul zilelor anilor vieții tale?" 9 Iacov a răspuns lui Faraon: „Zilele*Ps. 39:12.Evr. 11:9,13. anilor călătoriei mele sunt o sută treizeci de ani. Zilele anilor vieții mele au fost puține*Iov 14:1. la număr și rele și n-au*Cap. 25:7;35:28. atins zilele anilor vieții părinților mei în timpul călătoriei lor." 10 Iacov a binecuvântat*Vers. 7. iarăși pe Faraon și a plecat dinaintea lui Faraon. 11 Iosif a așezat pe tatăl său și pe frații săi și le-a dat o moșie în țara Egiptului, în cea mai bună parte a țării, în ținutul lui Ramses*Exod 1:11;12:37., cum*Vers. 6. poruncise Faraon. 12 Iosif a hrănit cu pâine pe tatăl său, pe frații săi și pe toată familia tatălui său, după numărul copiilor.

Scumpetea în Egipt

13 Nu mai era pâine în toată țara, căci foametea era foarte mare; țara Egiptului*Cap. 41:30.Fapte 7:11. și țara Canaanului tânjeau din pricina foametei. 14 Iosif*Cap. 41:56. a strâns tot argintul care se găsea în țara Egiptului și în țara Canaanului în schimbul grâului pe care-l cumpărau oamenii și astfel a făcut ca tot argintul acesta să intre în casa lui Faraon. 15 Când s-a sfârșit argintul din țara Egiptului și din țara Canaanului, toți egiptenii au venit la Iosif și au zis: „Dă-ne pâine! Pentru ce*Vers. 19. să murim în fața ta? Căci argint nu mai avem." 16 Iosif a zis: „Dați vitele voastre, și vă voi da pâine în schimbul vitelor voastre, dacă nu mai aveți argint." 17 Și-au adus vitele la Iosif, și Iosif le-a dat pâine în schimbul cailor, în schimbul turmelor de oi și de boi și în schimbul măgarilor. Le-a dat astfel pâine în anul acela în schimbul tuturor turmelor lor. 18 După ce a trecut anul acela, au venit la Iosif în anul următor și i-au zis: „Nu putem să ascundem domnului nostru faptul că argintul s-a sfârșit și turmele de vite au trecut în stăpânirea domnului nostru; nu mai rămân înaintea domnului nostru decât trupurile și pământurile noastre. 19 Pentru ce să murim sub ochii tăi, noi și pământurile noastre? Cumpără-ne împreună cu pământurile noastre în schimbul pâinii, și vom fi ai domnului nostru, noi și pământurile noastre. Dă-ne sămânță să semănăm, ca să trăim și să nu murim și să nu ne rămână pământurile pustii." 20 Iosif a cumpărat pentru Faraon toate pământurile Egiptului; căci egiptenii și-au vândut fiecare ogorul, pentru că îi silea foametea. Și țara a ajuns în stăpânirea lui Faraon. 21 Cât despre popor, l-a mutat în cetăți, de la o margine a hotarelor Egiptului până la cealaltă. 22 Numai*Ezra 7:24. pământurile preoților nu le-a cumpărat, pentru că era o lege a lui Faraon, dată în folosul preoților, care trăiau din venitul pe care li-l dădea Faraon: de aceea ei nu și-au vândut pământurile. 23 Iosif a zis poporului: „V-am cumpărat azi cu pământurile voastre pentru Faraon; iată, vă dau sămânță, ca să puteți semăna pământul. 24 La vremea roadelor, veți da a cincea parte lui Faraon, iar celelalte patru părți vă vor rămâne vouă, ca să semănați ogoarele și să vă hrăniți împreună cu copiii voștri și cu cei ce sunt în casele voastre." 25 Ei au zis: „Tu ne-ai scăpat viața! Să căpătăm*Cap. 33:15. trecere înaintea domnului nostru, și vom fi robi ai lui Faraon." 26 Iosif a făcut din aceasta o lege care a rămas în picioare până în ziua de azi și după care a cincea parte din venitul pământurilor Egiptului este a lui Faraon; numai*Vers. 22. pământurile preoților nu sunt ale lui Faraon.

Sfârșitul lui Iacov se apropie

27 Israel a locuit*Vers. 11. în țara Egiptului, în ținutul Gosen. Ei s-au înstărit, au crescut*Cap. 46:3. și s-au înmulțit foarte mult. 28 Iacov a trăit șaptesprezece ani în țara Egiptului și zilele anilor vieții lui Iacov au fost de o sută patruzeci și șapte de ani. 29 Când s-a apropiat*Deut. 31:14.1 Împ. 2:1. Israel de clipa morții, a chemat pe fiul său Iosif și i-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea ta, pune*Cap. 24:2., rogu-te, mâna sub coapsa mea și poartă-te*Cap. 24:49. cu bunătate și credincioșie față de mine: să nu mă îngropi*Cap. 50:25. în Egipt. 30 Ci, când mă voi*2 Sam. 19:37. culca lângă părinții mei, să mă scoți afară din Egipt și să mă îngropi*Cap. 49:29;50:5,13. în mormântul lor." Iosif a răspuns: „Voi face după cuvântul tău." 31 Iacov a zis: „Jură-mi." Și Iosif i-a jurat. Apoi Israel*Cap. 48:2.1 Împ. 1:47.Evr. 11:21. s-a plecat cu fața pe căpătâiul patului.

1 Nā, ka haere a Hōhepa, ka kōrero ki a Parao, ka mea, "Kua tae mai tōku pāpā me ōku tuākana, me ā rātou kāhui, ā rātou kau, ā rātou mea katoa, i te whenua o Kanaana; nā, kei te whenua rātou o Kohena." 2 Nā, ka tango ia i ētahi o ōna tuākana, tokorima, ā, whakatūria ana rātou e ia ki te aroaro o Parao.

3 Ā, ka mea a Parao ki ōna tuākana, "He aha tā koutou nā mahi?"

Ā, ka mea rātou ki a Parao, "He hēpara āu pononga, mātou me ō mātou mātua." 4 I mea anō rātou ki a Parao, "He noho ki tēnei whenua i haere mai ai mātou; nō te mea kāhore he kai mā ngā hipi a āu pononga; he nui hoki te matekai o te whenua o Kanaana; koia rā kia noho āu pononga ki te whenua o Kohena."

5 Nā, ka kōrero a Parao ki a Hōhepa, ka mea, "Kua tae mai nei tōu pāpā me ōu tuākana ki a koe. 6 Kei tōu aroaro te whenua o Īhipa; whakanohoia e koe tōu pāpā me ōu tuākana ki te wāhi pai o te whenua; kia noho rātou ki te whenua o Kohena. Ki te mea hoki e mōhiotia ana e koe ētahi tāngata pakari i roto i a rātou, meinga rātou hei rangatira mō āku kararehe."

7 Nā, ka kawea mai a Hākopa, tōna pāpā, e Hōhepa, ka whakatūria ki te aroaro o Parao; ā, ka manaaki a Hākopa i a Parao. 8 Ā, ka mea a Parao ki a Hākopa, "Ka hia ōu tau?"

9 Ka mea a Hākopa ki a Parao, "Ka kotahi rau e toru tekau tau ngā rā o ngā tau o tōku noho manene. He torutoru, ā, he kino ngā rā o ngā tau o tōku ora, kīhai anō hoki i rite ki ngā rā o ngā tau o te ora o ōku mātua, i ngā rā i noho manene ai rātou." 10 Nā, ka manaaki a Hākopa i a Parao, ā, puta atu ana i te aroaro o Parao.

11 Nā, ka whakanohoia e Hōhepa tōna pāpā me ōna tuākana, ā, hoatu ana e ia ki a rātou he kāinga i te whenua o Īhipa, i te wāhi pai rawa o te whenua, i te whenua o Ramehehe, pērā me tā Parao i whakahau ai. 12 Nā, ka atawhai a Hōhepa i tōna pāpā, rātou ko ōna tuākana, ko te whare katoa anō hoki o tōna pāpā ki te taro, he mea whakarite tonu ki ō rātou hapū.

Te Matekai

13 Ā, kāhore he taro o te whenua katoa; he nui rawa hoki te matekai; ā, hemo noa iho te whenua o Īhipa i te matekai, me te whenua hoki o Kanaana. 14 Ā, kohia ana e Hōhepa te moni katoa i kitea ki te whenua o Īhipa, ki te whenua hoki o Kanaana, mō te wīti i hokona e rātou; ā, kawea ana e Hōhepa te moni ki te whare o Parao. 15 Ā, nō te potonga o te moni o te whenua o Īhipa, o te whenua hoki o Kanaana, nā, ka haere ngā Īhipiana katoa ki a Hōhepa, ka mea, "Hōmai he taro ki a mātou; kia mate hoki mātou ki tōu aroaro hei aha? Kua poto nei hoki te moni."

16 Nā, ka mea a Hōhepa, "Hōmai ā koutou kararehe; ā, ka hoatu e ahau hei utu mō ā koutou kararehe, i te mea kua poto te moni." 17 Nā, ka kawea mai e rātou ā rātou kararehe ki a Hōhepa; ā, hoatu ana e Hōhepa he taro ki a rātou hei utu mō ngā hōiho, mō ngā kāhui hipi, mō ngā kāhui kau, mō ngā kāihe. Ā, whāngaia ana rātou e ia ki te taro i taua tau, hei utu mō ā rātou kararehe katoa.

18 Ā, nō te takanga o taua tau, ka haere mai rātou ki a ia i te rua o ngā tau, ka mea ki a ia, "E kore e hunā e mātou i tōku ariki, kua poto te moni; kei tōku ariki hoki ā mātou kāhui kararehe; kāhore he mea e toe ana hei tirohanga mā tōku ariki, ko ō mātou tinana anake, me ō mātou oneone. 19 Kia mate mātou ki tōu aroaro hei aha? Mātou tahi hoki me tō mātou oneone? Hokona mātou me tō mātou oneone ki te taro, ā, ka riro mātou me tō mātou oneone hei pononga mā Parao. Hōmai anō hoki he purapura, ā, ka ora mātou, ā, e kore e mate, e kore anō hoki e ururuatia te whenua."

20 Nā, ka hokona e Hōhepa te oneone katoa o Īhipa mō Parao. I hokona hoki e ngā Īhipiana tāna māra, tāna māra; he pēhi rawa hoki nā te matekai i a rātou. Ā, riro ana te whenua i a Parao; 21 tēnā ko ngā tāngata, i whakawhitiwhitia e ia ki ngā pā, i tētahi pito o ngā rohe o Īhipa ā puta noa ki tētahi pito o reira. 22 Ko te oneone anake ia o ngā tohunga kīhai i hokona e ia; i whakaritea hoki tētahi wāhi e Parao mā ngā tohunga, ā, i kai rātou i tā rātou wāhi i hōmai e Parao mā rātou; koia tē hokona ai e rātou ō rātou oneone.

23 Ā, ka mea a Hōhepa ki te iwi, "Nanā, kua hokona nei koutou e ahau ināianei, me tō koutou oneone, mā Parao. Nā, he purapura mā koutou, ruia te whenua. 24 Ā, ka whai hua ā mua, me hōmai e koutou te rima o ngā wāhi ki a Parao, ā, mā koutou ngā wāhi e whā, hei purapura mō te māra, hei kai hoki mā koutou, mā te hunga hoki i roto i ō koutou whare, hei kai anō hoki mā ā koutou tamariki."

25 Ā, ka mea rātou, "Ka ora mātou i a koe; kia manakohia mātou e tōku ariki, hei pononga mātou mā Parao."

26 Nā, ka whakatakotoria te tikanga e Hōhepa mō te oneone o Īhipa ā tae noa mai ki tēnei rā, mā Parao te rima o ngā wāhi; hāunga ia te oneone o ngā tohunga, kīhai hoki tēnā i riro i a Parao.

Te Ōhākī a Īharaira

27 Nā, ka noho a Īharaira ki te whenua o Īhipa, ki te whenua o Kohena; ka whai kāinga rātou ki reira, ka hua, ka nui whakaharahara. 28 Ā, kotahi tekau mā whitu ngā tau i ora ai a Hākopa ki te whenua o Īhipa; ā, kotahi rau e whā tekau mā whitu ngā tau o te oranga o Hākopa.

29 Nā, ka whakatata ngā rā o Īharaira e mate ai ia; ā, ka karanga i tāna tama, i a Hōhepa, ka mea ki a ia, "Nā, ki te mea ka manakohia ahau e koe, tēnā, whakapākia mai tōu ringa ki raro i tōku hūhā, ā, whakaputaina mai he aroha, he pono ki ahau; kaua rā ahau e tanumia ki Īhipa. 30 Engari, kia takoto ahau ki ōku mātua, me kawe atu ahau e koe i Īhipa, me tanu hoki ki tō rātou urupā."

Ā, ka mea ia, "Ka rite i ahau tāu kupu."

31 Ā, ka mea ia ki a ia, "Oati mai ki ahau." Ā, oati ana ia ki a ia, ā, ka piko a Īharaira ki runga ki te urunga o te moenga.