Gênesis 37

Iosif vândut de frații săi

1 Iacov a locuit în țara Canaan, unde*Cap. 17:8;23:4;28:4;36:7.Evr. 11:9. locuise ca străin tatăl său. 2 Iată istoria lui Iacov:

Iosif, la vârsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu frații lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele*1 Sam. 2:22-24.. 3 Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toți ceilalți fii ai săi, pentru că îl născuse*Cap. 44:20. la bătrânețe, și i-a făcut o haină pestriță*37:3 Sau: o haină lungă, cu mâneci.. 4 Frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toți și au început să-l*Cap. 27:41;49:23. urască. Nu puteau să-i spună nicio vorbă prietenească. 5 Iosif a visat un vis și l-a istorisit fraților săi, care l-au urât și mai mult. 6 El le-a zis: „Ia ascultați ce vis am visat! 7 Noi*Cap. 42:6,9;43:26;44:14. eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului și iată că snopul meu s-a ridicat și a stat în picioare, iar snopii voștri l-au înconjurat și s-au aruncat cu fața la pământ înaintea lui." 8 Frații lui i-au zis: „Doar n-ai să împărățești tu peste noi? Doar n-ai să ne cârmuiești tu pe noi?" Și l-au urât și mai mult din pricina viselor lui și din pricina cuvintelor lui. 9 Iosif a mai visat un alt vis și l-a istorisit fraților săi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele*Cap. 46:29., luna și unsprezece stele se aruncau cu fața la pământ înaintea mea." 10 L-a istorisit tatălui său și fraților săi. Tatăl său l-a mustrat și i-a zis: „Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta și frații*Cap. 27:29. tăi să ne aruncăm cu fața la pământ înaintea ta?" 11 Frații*Fapte 7:9. săi au început să-l pizmuiască, dar tatăl*Dan. 7:28.Luca 2:19,51. său a ținut minte lucrurile acestea. 12 Frații lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor. 13 Israel a zis lui Iosif: „Frații tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei." „Iată-mă, sunt gata", a răspuns el. 14 Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, și vezi dacă frații tăi sunt sănătoși și dacă oile sunt bine și adu-mi vești." L-a trimis astfel din Valea Hebronului*Cap. 35:27. și Iosif a ajuns la Sihem. 15 Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauți?" 16 „Caut pe frații mei", a răspuns Iosif. „Spune-mi*Cânt. 1:7., te rog, unde pasc ei oile?" 17 Și omul acela a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: ‘Haidem la Dotan*2 Împ. 6:13..’" Iosif s-a dus după frații săi și i-a găsit la Dotan. 18 Ei l-au zărit de departe și, până să se apropie de ei, s-au sfătuit*1 Sam. 19:1.Ps. 31:13;37:12,32;94:21.Mat. 27:1.Marcu 14:1.Ioan 11:53.Fapte 23:12. să-l omoare. 19 Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de vise! 20 Veniți acum, să-l*Prov. 1:11,16;6:17;27:4. omorâm și să-l aruncăm într-una din aceste gropi; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visele lui." 21 Ruben*Cap. 42:22. a auzit lucrul acesta și l-a scos din mâinile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viața!" 22 Ruben le-a zis: „Să nu vărsați sânge, ci mai bine aruncați-l în groapa aceasta care este în pustie și nu puneți mâna pe el." Căci avea de gând să-l scape din mâinile lor și să-l aducă înapoi la tatăl său. 23 Când a ajuns Iosif la frații săi, aceștia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriță pe care o avea pe el. 24 L-au luat și l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea. 25 Apoi*Prov. 30:20.Amos 6:6. au șezut să mănânce. Ridicându-și ochii, au văzut o ceată*Vers. 28,36. de ismaeliți venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător*Ier. 8:22. și smirnă, pe care le duceau în Egipt. 26 Atunci, Iuda a zis fraților săi: „Ce vom câștiga să ucidem pe fratele nostru și să-i ascundem*Cap. 4:10;37:20.Iov 16:18. sângele? 27 Veniți mai bine să-l vindem ismaeliților și să nu punem mâna*1 Sam. 18:17. pe el, căci este fratele*Cap. 42:21. nostru, carne*Cap. 29:14. din carnea noastră." Și frații lui l-au ascultat. 28 La trecerea negustorilor madianiți*Jud. 6:3., au tras și au scos pe Iosif afară din groapă și l-au vândut*Cap. 45:4,5.Ps. 105:17.Fapte 7:9. cu douăzeci*Mat. 27:9. de sicli de argint ismaeliților, care l-au dus în Egipt.

Jalea lui Iacov

29 Ruben s-a întors la groapă și iată că Iosif nu mai era în groapă. El și-a rupt*Iov 1:20. hainele, 30 s-a întors la frații săi și a zis: „Băiatul nu mai este*Cap. 42:13,36.Ier. 31:15.! Ce mă voi face eu?" 31 Ei au luat atunci haina*Vers. 23. lui Iosif și, junghiind un țap, i-au înmuiat haina în sânge. 32 Au trimis tatălui lor haina cea pestriță, punând să-i spună: „Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu." 33 Iacov a cunoscut-o și a zis: „Este haina fiului meu! O fiară*Vers. 20. Cap. 44:28. sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăți!" 34 Și și-a rupt*Vers. 29.2 Sam. 3:31. hainele, și-a pus un sac pe coapse și a jelit multă vreme pe fiul său. 35 Toți fiii și toate fiicele lui au venit*2 Sam. 12:17. ca să-l mângâie, dar el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea: „Plângând*Cap. 42:38;44:29,31. mă voi coborî la fiul meu, în Locuința morților." Și plângea astfel pe fiul său. 36 Madianiții*Cap. 39:1. l-au vândut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, și anume căpetenia străjerilor.

Ngā Moemoeā o Hōhepa

1 Ā, i noho a Hākopa i te whenua i noho manene ai tōna pāpā, i te whenua o Kanaana.

2 Ko ngā whakatupuranga ēnei o Hākopa.

Kotahi tekau mā whitu ngā tau o Hōhepa, ā, i te whāngai hipi ia, rātou ko ōna tuākana; he taitama hoki ia i te taha o ngā tama a Piriha, o ngā tama a Tiripa, a ngā wāhine a tōna pāpā; ā, ka kawea e Hōhepa te kōrero kino mō rātou ki tō rātou pāpā.

3 Nā, i arohaina nuitia a Hōhepa e Īharaira i āna tama katoa, nō te mea ko te tama ia o tōna koroheketanga; ā, ka hangā e ia tētahi koti purepure mōna. 4 Ā, ka kite ōna tuākana e arohatia nuitia ana ia e tō rātou pāpā i ōna tuākana katoa, nā, ka kino rātou ki a ia, kīhai anō hoki i āhei te āta kōrero ki a ia.

5 Nā, ka moe a Hōhepa i tētahi moe, ā, ka kōrerotia e ia ki ōna tuākana; ka nui haere anō tō rātou kino ki a ia. 6 Ā, i mea ia ki a rātou, "Tēnā, whakarongo ki tēnei moe i moe nei ahau. 7 Nanā, i te paihere wīti tātou i waenga māra, nā, ka whakatika ake tāku paihere, ā, ka tū. Ko te tino karapotinga mai o ā koutou paihere, kei te piko iho ki tāku paihere."

8 Nā, ka mea ōna tuākana ki a ia, "Koia rānei ko koe hei kīngi mō mātou? Hei rangatira anō rānei koe mō mātou?" Nā, ka nui haere anō tō rātou kino ki a ia mō āna moe, mō āna kupu.

9 Ā, i moe anō ia i tētahi atu moe, ā, ka kōrerotia e ia ki ōna tuākana, ka mea ia, "Nanā, tēnei anō hoki tētahi moe i moe ai ahau; nā, ko te rā me te marama, me ngā whetū kotahi tekau mā tahi, e piko mai ana ki ahau."

10 Ā, ka kōrerotia e ia ki tōna pāpā rātou ko ōna tuākana; nā, ka whakatūpehupehu tōna pāpā ki a ia, ka mea ki a ia, "He aha tēnei moe i moe nei koe? Tērā rānei mātou, ko tōu whaea, ko ōu tuākana, e haere mai ki te piko ki a koe, ki te whenua?" 11 Nā, ka hae ōna tuākana ki a ia; ko tōna pāpā ia i mahara ki te kupu.

Ka Hokona, ā, ka Haria a Hōhepa ki Īhipa

12 Nā, ka haere ōna tuākana ki te whāngai i ngā hipi a tō rātou pāpā i Hekeme. 13 Ā, ka mea a Īharaira ki a Hōhepa, "Kāhore ianei ōu tuākana i te whāngai hipi i Hekeme? Haere mai, me tono koe e ahau ki a rātou."

Ka mea ia, "Tēnei ahau."

14 Nā, ka mea ia ki a ia, "Tēnā, haere, tirohia, kei te ora rānei ōu tuākana, kei te ora anō rānei ngā hipi; ka whakahoki mai ai i te kōrero ki ahau." Nā, ka tonoa atu ia e ia i te raorao o Heperona.

Ā, ka haere ia ki Hekeme, 15 ā, ka tūtaki tētahi tangata ki a ia, e pōhēhē ana hoki ia i te pārae, ā, ka ui taua tangata ki a ia, "He aha tāu e rapu nā?"

16 Nā, ka mea ia, "E rapu ana ahau i ōku tuākana. Tēnā koa, whakaaturia mai ki ahau, kei hea rātou e whāngai ana i te kāhui."

17 Ka mea taua tangata, "Kua riro atu rātou i konei; i rongo hoki ahau i a rātou e kī ana, ‘Kia haere tātou ki Rōtana.’ "

Nā, ka haere a Hōhepa ki te whai i ōna tuākana, ā, ka kitea rātou e ia ki Rōtana. 18 Nā, ka kite mai rātou i a ia tawhiti, ā, i te mea kāhore anō ia i tata noa ki a rātou, ka whakatakoto whakaaro rātou mōna kia whakamatea.

19 Ā, ka mea rātou tētahi ki tētahi, "Nanā, ko te moemoeā tēnei te haere mai nei. 20 Tēnā, tātou ka haere, ka patu i a ia, ka maka hoki i a ia ki tētahi o ngā poka, ā, ka mea tātou. Nā tētahi mohoao nanakia ia i kai; ā, ka kite tātou i te tukunga iho o āna moe."

21 Nā, i rongo a Reupena, ā, ka whakaorangia ia e ia i roto i ō rātou ringa; ka mea ia, "Kaua ia e patua e tātou." 22 Ka mea anō a Reupena ki a rātou, "Kaua e whakahekea he toto; makā atu ia ki roto ki tēnei poka i te koraha nei, kaua hoki tētahi ringa e pā ki a ia." He mea hoki kia whakaora ai ia i a ia i roto i ō rātou ringa, kia whakahoki ai ia i a ia ki tōna pāpā.

23 Ā, i te taenga o Hōhepa ki ōna tuākana, ka huia e rātou te koti o Hōhepa, te koti purepure e mau ana i a ia; 24 ā, mauria ana ia, makā ana e rātou ki te poka. He tuwhera kau anō te poka, kāhore he wai o roto.

25 Nā, ka noho rātou ki te kai taro, ā, ka anga ake ō rātou kanohi, nā, ko tētahi tira Ihimaeri e haere mai ana i Kireara me ā rātou kāmera, he waha i ngā mea kakara, i te pama, i te maira, e haere ana ki te kawe ki raro, ki Īhipa.

26 Nā, ka mea a Hūrā ki ōna tuākana rātou ko ōna tēina, "He aha te pai o tā tātou patu i tō tātou teina, o te huna hoki i ōna toto? 27 Tātou ka haere, ka hoko i a ia ki ngā Ihimaeri, ā, kaua ō tātou ringa e pā ki a ia; ko tō tātou teina nei hoki ia, ko tō tātou kikokiko." Ā, i whakaae ōna tuākana rātou ko ōna tēina.

28 Nā, ka haere mai ngā Miriani, he hunga hokohoko; ka hūtia ake e rātou a Hōhepa i roto i te poka, ā, ka hokona atu a Hōhepa e rātou ki ngā Ihimaeri, ki ngā hiriwa e rua tekau; ā, ka kawea a Hōhepa e rātou ki Īhipa.

29 Ā, ka hoki mai a Reupena ki te poka; nā, kāhore a Hōhepa i roto i te poka; ā, ka haea e ia ōna kākahu. 30 Nā, ka hoki ia ki ōna tēina, ka mea, "Kāhore nei te tamaiti; ā, ko ahau, me haere ahau ki hea?"

31 Nā, ka tango rātou i te koti o Hōhepa, ā, ka patua he koati toa, ka tukua hoki te koti ki te toto. 32 Nā, ka hoatu te koti purepure kia kawea ki tō rātou pāpā; ka mea rātou, "I kitea tēnei e mātou; tēnā, tirohia ko te koti rānei o tāu tama, ehara rānei?"

33 Ā, ka mōhiotia e ia, ā, ka mea ia, "Ko te koti tēnei o tāku tama; kua kainga ia e te kīrehe nanakia; kua tino haea rawatia a Hōhepa."

34 Nā, ka haea e Hākopa ōna kākahu, ka kākahuria e ia tōna hope ki te kākahu taratara, ā, he maha ngā rā i uhungatia ai e ia tāna tama. 35 Ka whakatika hoki āna tama katoa me āna tamāhine katoa ki te whakamārie i a ia; ā, kīhai ia i pai kia whakamārietia; ka mea ia, "Engari ka heke tangi atu ahau ki tāku tama ki te pō." Nā, ka uhungatia ia e tōna pāpā.

36 Nā, ka hokona atu ia e ngā Miriani ki Īhipa ki a Potiwhara, ki tētahi o ngā tāngata nui a Parao, ki te rangatira o ngā kaitiaki.