Gênesis 24

Rebeca cerută în căsătorie pentru Isaac

1 Avraam*Cap. 18:11;21:5. era bătrân, înaintat în vârstă, și Domnul binecuvântase*Cap. 13:2;24:35.Ps. 112:3.Prov. 10:22. pe Avraam în orice lucru. 2 Avraam a zis celui mai bătrân*Cap. 15:2. rob din casa lui, care era îngrijitorul*Vers. 10;39:4-6. tuturor averilor lui: „Pune-ți*Cap. 47:29.1 Cron. 29:24.Plâng. 5:6., te rog, mâna sub coapsa mea 3 și te voi pune să juri*Cap. 14:22.Deut. 6:13.Ios. 2:12. pe Domnul Dumnezeul cerului și Dumnezeul pământului că*Cap. 26:35;27:46;28:2.Exod 34:16.Deut. 7:3. nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele canaaniților în mijlocul cărora locuiesc, 4 ci*Cap. 28:2. te vei duce în țara*Cap. 12:1. și la rudele mele să iei nevastă fiului meu Isaac." 5 Robul i-a răspuns: „Poate că femeia n-are să vrea să mă urmeze în țara aceasta. Va trebui să duc oare pe fiul tău în țara de unde ai ieșit tu?" 6 Avraam i-a zis: „Să nu care cumva să duci pe fiul meu acolo! 7 Domnul Dumnezeul cerului, care*Cap. 12:1. m-a scos din casa tatălui meu și din patria mea, care mi-a vorbit și mi-a jurat zicând: ‘Seminței*Cap. 12:7;13:15;15:18;17:8.Exod 32:13.Deut. 1:8;34:4.Fapte 7:5. tale voi da țara aceasta’, va*Exod 23:20,23;33:2.Evr. 1:14. trimite pe Îngerul Său înaintea ta, și de acolo vei lua o nevastă fiului meu. 8 Dacă femeia nu va vrea să te urmeze, vei*Ios. 2:17,20. fi dezlegat de jurământul acesta pe care te pun să-l faci. Cu niciun chip să nu duci însă acolo pe fiul meu." 9 Robul și-a pus mâna sub coapsa stăpânului său Avraam și i-a jurat că are să păzească aceste lucruri. 10 Robul a luat zece cămile dintre cămilele stăpânului său și a plecat, având*Vers. 2. cu el toate lucrurile de preț ale stăpânului său. S-a sculat și a plecat în Mesopotamia, în cetatea*Cap. 27:43. lui Nahor. 11 A lăsat cămilele să se odihnească, în genunchi, afară din cetate, lângă o fântână. Era seara, pe vremea când ies femeile*Exod 2:16.1 Sam. 9:11. să scoată apă. 12 Și a zis: „Doamne, Dumnezeul*Vers. 27. Cap. 26:24;28:13;32:9.Exod 3:6,15. stăpânului meu Avraam! Te rog, dă-mi izbândă*Neem. 1:11.Ps. 37:5. astăzi și îndură-Te de stăpânul meu Avraam. 13 Iată, stau*Vers. 43. lângă izvorul acesta de apă, și fetele*Cap. 29:9.Exod 2:16. oamenilor din cetate vin să scoată apă. 14 Fă ca fata căreia îi voi zice: ‘Pleacă-ți vadra, te rog, ca să beau’ și care va răspunde: ‘Bea și am să dau de băut și cămilelor tale’ să fie aceea pe care ai rânduit-o Tu pentru robul Tău Isaac! Și prin aceasta*Jud. 6:17,37.1 Sam. 6:7;14:10;20:7. voi cunoaște că Te-ai îndurat de stăpânul meu." 15 Nu sfârșise el încă de vorbit și a ieșit cu vadra pe umăr Rebeca, fata lui Betuel, fiul Milcăi*Cap. 11:29;22:23., nevasta lui Nahor, fratele lui Avraam. 16 Fata era*Cap. 26:7. foarte frumoasă, era fecioară și niciun bărbat n-avusese legături cu ea. Ea s-a coborât la izvor, și-a umplut vadra și s-a suit iarăși. 17 Robul a alergat înaintea ei și a zis: „Dă-mi, te rog, să beau puțină apă din vadra ta." 18 „Bea, domnul meu", a răspuns*1 Pet. 3:8;4:9. ea. Și s-a grăbit de a plecat vadra pe mână și i-a dat să bea. 19 După ce i-a dat și a băut de s-a săturat, a zis: „Am să scot apă și pentru cămilele tale, până vor bea și se vor sătura." 20 A vărsat în grabă vadra în adăpătoare și a alergat iarăși la fântână ca să scoată apă și a scos pentru toate cămilele lui. 21 Omul o privea cu mirare și fără să zică nimic, ca să vadă dacă Domnul*Vers. 12,56. a făcut să-i izbutească sau nu călătoria. 22 Când s-au săturat cămilele de băut, omul a luat o verigă*Exod 32:2,3.Is. 3:19-21.Ezec. 16:11,12.1 Pet. 3:3. de aur de greutatea unei jumătăți de siclu și două brățări grele de zece sicli de aur. 23 Și a zis: „A cui fată ești? Spune-mi, te rog. Este loc pentru noi în casa tatălui tău, ca să rămânem peste noapte?" 24 Ea a răspuns: „Eu sunt*Cap. 22:23. fata lui Betuel, fiul Milcăi și al lui Nahor." 25 Și i-a zis mai departe: „Avem paie și nutreț din belșug și este și loc de găzduit peste noapte." 26 Atunci, omul*Vers. 52.Exod 4:31. a plecat capul și s-a aruncat cu fața la pământ înaintea Domnului, 27 zicând: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul*Exod 18:10.Rut 4:14.1 Sam. 25:32,39.2 Sam. 18:28.Luca 1:68. stăpânului meu Avraam, care n-a părăsit îndurarea*Cap. 32:10.Ps. 98:3. și credincioșia Lui față de stăpânul meu! Domnul m-a îndreptat*Vers. 48. în casa fraților stăpânului meu." 28 Fata a alergat și a istorisit mamei sale acasă cele întâmplate. 29 Rebeca avea un frate, numit Laban*Cap. 29:5.. Și Laban a alergat afară la omul acela, la izvor. 30 Văzuse veriga și brățările în mâinile surorii sale și auzise pe soră-sa Rebeca spunând: „Așa mi-a vorbit omul acela." A venit dar la omul acela, care stătea lângă cămile la izvor, 31 și a zis: „Vino, binecuvântatul*Cap. 26:29.Jud. 17:2.Rut 3:10.Ps. 115:15. Domnului! Pentru ce stai afară? Am pregătit casa și am pregătit un loc pentru cămile." 32 Omul a intrat în casă. Laban a pus să descarce cămilele, a dat*Cap. 43:24.Jud. 19:21. paie și nutreț cămilelor și a adus apă pentru spălat picioarele omului aceluia și ale oamenilor care erau cu el. 33 Apoi, i-a dat să mănânce. Dar el a zis: „Nu mănânc*Iov 23:12.Ioan 4:34.Efes. 6:5-7. până nu voi spune ce am de spus." „Vorbește!" a zis Laban. 34 Atunci, el a zis: „Eu sunt robul lui Avraam. 35 Domnul a umplut*Vers. 1. Cap. 13:2. de binecuvântări pe stăpânul meu, care a ajuns la mare propășire. I-a dat oi și boi, argint și aur, robi și roabe, cămile și măgari. 36 Sara, nevasta stăpânului meu, a născut*Cap. 21:2;21:10;25:5. la bătrânețe un fiu stăpânului meu și lui i-a dat el tot ce are. 37 Stăpânul*Vers. 3. meu m-a pus să jur și a zis: ‘Să nu iei fiului meu o nevastă dintre fetele canaaniților, în țara cărora locuiesc, 38 ci*Vers. 4. să te duci în casa tatălui meu și la rudele mele, ca de acolo să iei nevastă fiului meu.’ 39 Eu*Vers. 5. am zis stăpânului meu: ‘Poate că femeia n-are să vrea să mă urmeze.’ 40 Și el mi-a răspuns*Vers. 7.: ‘Domnul, înaintea*Cap. 17:1. căruia umblu, va trimite pe Îngerul Său cu tine și-ți va da izbândă în călătorie și vei lua fiului meu o nevastă din rudele și din casa tatălui meu. 41 Vei*Vers. 8. fi dezlegat de jurământul pe care mi-l faci dacă te vei duce la rudele mele și, dacă nu ți-o vor da, vei fi dezlegat de jurământul pe care mi-l faci.’ 42 Eu am ajuns azi la izvor și am zis: ‘Doamne*Vers. 12., Dumnezeul stăpânului meu Avraam, dacă binevoiești să-mi dai izbândă în călătoria pe care o fac, 43 iată, eu*Vers. 13. stau la izvorul de apă, și fata care va ieși să scoată apă și căreia îi voi zice: «Dă-mi, te rog, să beau puțină apă din vadra ta» 44 și care îmi va răspunde: «Bea tu însuți și voi da de băut și cămilelor tale», fata aceea să fie nevasta pe care a rânduit-o Domnul pentru fiul stăpânului meu!’ 45 Înainte*Vers. 15. de a sfârși de vorbit*1 Sam. 1:13. în inima mea, iată că a ieșit Rebeca cu vadra pe umăr, s-a coborât la izvor și a scos apă. Eu i-am zis: ‘Dă-mi să beau, te rog.’ 46 Ea s-a grăbit, și-a plecat vadra deasupra umărului și a zis: ‘Bea și voi da de băut și cămilelor tale.’ Am băut și a dat de băut și cămilelor mele. 47 Eu am întrebat-o și am zis: ‘A cui fată ești?’ Ea a răspuns: ‘Sunt fata lui Betuel, fiul lui Nahor și al Milcăi.’ I-am pus*Ezec. 16:11,12. veriga în nas și brățările la mâini. 48 Apoi am plecat*Vers. 26. capul, m-am aruncat cu fața la pământ înaintea Domnului și am binecuvântat pe Domnul Dumnezeul stăpânului meu Avraam că m-a călăuzit pe calea cea dreaptă, ca să iau pe fata fratelui*Cap. 22:23. stăpânului meu pentru fiul lui. 49 Acum, dacă voiți să arătați bunăvoință*Cap. 47:29.Ios. 2:14. și credincioșie față de stăpânul meu, spuneți-mi; dacă nu, spuneți-mi iarăși, ca să mă îndrept la dreapta sau la stânga." 50 Laban și Betuel, drept răspuns, au zis: „De la Domnul*Ps. 118:23.Mat. 21:42.Marcu 12:11. vine lucrul acesta; noi nu-ți mai putem spune*Cap. 31:24. nici rău, nici bine. 51 Iată, Rebeca este*Cap. 20:15. înaintea ta; ia-o și du-te, ca să fie nevasta fiului stăpânului tău, cum a spus Domnul." 52 Când a auzit robul lui Avraam cuvintele lor, s-a aruncat*Vers. 26. cu fața la pământ înaintea Domnului. 53 Și robul a scos scule*Exod 3:22;11:2;12:35. de argint, scule de aur și îmbrăcăminte, pe care le-a dat Rebecăi; a dat, de asemenea, daruri bogate*2 Cron. 21:3.Ezra 1:6. fratelui său și mamei sale. 54 După aceea, au mâncat și au băut, el și oamenii care erau împreună cu el, și s-au culcat. Dimineața când s-au sculat, robul a zis: „Lăsați-mă*Vers. 56,59. să mă întorc la stăpânul meu." 55 Fratele și mama fetei au zis: „Fata să mai rămână câtva timp cu noi, măcar vreo zece zile: pe urmă, poate să plece." 56 El le-a răspuns: „Nu mă opriți, fiindcă Domnul mi-a dat izbândă în călătoria mea; lăsați-mă să plec și să mă duc la stăpânul meu." 57 Atunci, ei au răspuns: „Să chemăm pe fată și s-o întrebăm." 58 Au chemat dar pe Rebeca și i-au zis: „Vrei să te duci cu omul acesta?" „Da, vreau", a răspuns ea. 59 Și au lăsat pe sora lor Rebeca să plece cu doica*Cap. 35:8. ei, cu robul lui Avraam și cu oamenii lui. 60 Au binecuvântat pe Rebeca și i-au zis: „O, sora noastră, să ajungi mama*Cap. 17:16. a mii de zeci de mii și sămânța*Cap. 22:17. ta să stăpânească cetățile vrăjmașilor săi!" 61 Rebeca s-a sculat, împreună cu slujnicele ei, au încălecat pe cămile și au urmat pe omul acela. Robul a luat pe Rebeca și a plecat. 62 Isaac se întorsese de la fântâna*Cap. 16:14;25:11. Lahai-Roi, căci locuia în țara de miazăzi. 63 Într-o seară, când Isaac ieșise să cugete în taină*Ios. 1:8.Ps. 1:2;77:12;119:15;143:5. pe câmp, a ridicat ochii și s-a uitat; și iată că veneau niște cămile. 64 Rebeca a ridicat și ea ochii, a văzut pe Isaac și s-a dat*Ios. 15:18. jos de pe cămilă. 65 Și a zis robului: „Cine este omul acesta care vine înaintea noastră pe câmp?" Robul a răspuns: „Este stăpânul meu!" Atunci, ea și-a luat marama și s-a acoperit. 66 Robul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse. 67 Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, și el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat*Cap. 38:12. Isaac pentru pierderea mamei sale.

He Wahine mō Īhaka

1 Nā, kua koroheketia a Āperahama, ā, kua maha rawa ōna rā; ā, i manaaki a Ihowā i a Āperahama i ngā mea katoa. 2 Nā, ka mea a Āperahama ki te kaumātua o āna pononga i roto i tōna whare, ki te kaiwhakahaere o āna mea katoa, "Tēnā, whakapākia mai tōu ringa ki raro ki tōku hūhā, 3 ā, me whakaoati koe e ahau ki a Ihowā, ki te Atua o te rangi, ki te Atua hoki o te whenua, kia kaua e tangohia e koe he wahine mā tāku tama i roto i ngā tamāhine a ngā Kanaani, a te iwi e noho nei ahau i roto i a rātou. 4 Engari me haere koe ki tōku whenua, ki ōku whanaunga, ka tango mai ai i tētahi wahine mā tāku tama, mā Īhaka."

5 Nā, ka mea te pononga ki a ia, "Ākuanei pea ka kore e pai te wahine ki te whai mai i ahau ki tēnei whenua; me whakahoki rānei e ahau tāu tama ki te whenua i haere mai nei koe i reira?"

6 Ka mea a Āperahama ki a ia, "Kia tino mōhio koe, kaua rawa tāku tama e whakahokia ki reira. 7 Ko Ihowā, ko te Atua o te rangi, nāna nei ahau i tango mai i te whare o tōku pāpā, i te whenua hoki i whānau ai ahau, i kōrero ki ahau, i oati hoki ki ahau, ‘Ka hoatu e ahau tēnei whenua ki ōu uri,’ māna e tono mai tāna anahera ki mua i koe, ā, ka riro mai i a koe tētahi wahine mā tāku tama i reira. 8 Ā, ki te kāhore te wahine e pai ki te whai mai i a koe, kātahi koe ka wātea i tēnei oati āku; otiia kaua e whakahokia e koe tāku tama ki reira." 9 Nā, ka whakapākia e te pononga tōna ringa ki raro i te hūhā o Āperahama, o tōna ariki, ā, ka oati ki a ia mō taua mea.

10 Nā, ka tangohia e te pononga ētahi kāmera kotahi tekau i roto i ngā kāmera a tōna ariki, ā, haere ana; i tōna ringa hoki ngā mea papai katoa a tōna ariki; ā, whakatika ana ia, haere ana ki Mehopotamia, ki te pā o Nahora. 11 Nā, ka mea ia i ngā kāmera kia tūturi ki te taha o te puna wai i waho o te pā i te ahiahi, i te wā e puta mai ai ngā wāhine ki te utu wai.

12 Ā, ka mea ia, "E Ihowā, e te Atua o tōku ariki, o Āperahama, kia whai wāhi ahau ākuanei, whakaputaina hoki he aroha ki tōku ariki, ki a Āperahama. 13 Tēnei ahau te tū nei i te taha o te puna wai; ā, e haere mai ana ngā tamāhine a ngā tāngata o te pā ki te utu wai. 14 Ā, ko te kōtiro e mea ai ahau ki a ia, ‘Tukua iho tāu oko kia inu ai ahau,’ ā, ka mea ia, ‘E inu, me whakainu anō e ahau āu kāmera,’ kia rite ia i a koe mā tāu pononga, mā Īhaka; mā reira ka mōhio ai ahau e whakaputa aroha ana koe ki tōku ariki."

15 Heoi, kīanō i mutu noa tāna kōrero, nā, kua puta mai a Ripeka, tamāhine a Petuere, tama a Mireka, a te wahine a Nahora, teina o Āperahama, me tāna oko i runga i tōna pokohiwi. 16 Nā, ko te kōtiro rā he tino ātaahua ki te titiro atu, he wāhina, kāhore anō tētahi tāne kia mōhio noa ki a ia. Nā, ka heke atu ia ki te puna, ka whakakī i tāna oko, ā, ka haere ake.

17 Nā, ka rere te pononga rā ki te whakatūtaki i a ia, ka mea, "Hōmai he wai mōku, nē, o tāu oko kia iti nei?"

18 Ā, ka mea ia, "E inu, e tōku ariki," nā, hohoro tonu tāna tuku iho i tāna oko ki runga ki tōna ringa, ā, whakainumia ana ia.

19 Ā, ka mutu tāna whakainu i a ia, ka mea ia, "Me utu anō hoki e ahau mō āu kāmera, kia poto rā anō rātou te whakainu." 20 Nā, hohoro tonu tāna riringi atu i te wai o tāna oko ki roto ki te waka, ā, rere ana anō ki te puna ki te utu, ā, utuhia mai ana e ia mō ana kāmera katoa. 21 Ko taua tangata ia matatau tonu tāna titiro ki a ia, kīhai hoki i hamumu, kia mōhio ia ka whakatikaia rānei e Ihowā tōna ara, kāhore rānei.

22 Ā, ka mutu te inu o ngā kāmera, nā, ka tīkina e taua tangata tētahi whakakai kōura, he hāwhe hekere tōna taimaha, me ngā poroporo e rua mō ōna ringa, kotahi tekau ngā hekere kōura te taimaha; 23 ā, ka mea, "Nā wai koe tamāhine? Tēnā, kōrero mai ki ahau; he wāhi rānei kei te whare o tōu pāpā hei moenga mō mātou?"

24 Nā, ka mea ia ki a ia, "He tamāhine ahau nā Petuere, tama a Mireka, i whānau nei i a rāua ko Nahora." 25 Ā, ka mea anō ia ki a ia, "He nui ā mātou kakau wīti, me ā mātou otaota hei kai, me tētahi wāhi hoki hei moenga."

26 Nā, tuohu ana taua tangata, koropiko ana ki a Ihowā, 27 ā, ka mea, "Kia whakapaingia a Ihowā, te Atua o tōku rangatira, o Āperahama, kīhai nei i wareware ki tōna aroha, ki tōna pono ki tōku rangatira. Tēnā ko ahau, nā Ihowā anō ahau i arataki mai i te ara ki te whare o ngā tēina o tōku rangatira."

28 Nā, ka oma te kōtiro rā, ka kōrero i ēnei mea ki te whare o tōna whaea. 29 Nā, he tungāne tō Ripeka, ko Rāpana tōna ingoa; nā, ka rere a Rāpana ki taua tangata, ki waho, ki te puna. 30 Nā, i tōna kitenga i te whakakai me ngā poroporo i ngā ringa o tōna tuahine, ā, ka rongo hoki ki ngā kupu a Ripeka, a tōna tuahine, i mea rā, "I pēnei ngā kōrero a taua tangata ki ahau," ka haere ia ki taua tangata; nā, i te taha ia o ngā kāmera, i te puna wai e tū ana; 31 ā, ka mea, "Tomo mai, e te manaakitanga a Ihowā; he aha koe i tū ai i waho? Kua oti hoki i ahau te whare te whakapai, me tētahi wāhi mō ngā kāmera."

32 Nā, ka haere taua tangata ki te whare, ā, wetekina ana e ia ngā mea o ngā kāmera; i hōmai anō e ia he kakau wīti me tētahi otaota hei kai mā ngā kararehe, me te wai hei horoi mō ōna waewae, mō ngā waewae hoki o ōna hoa. 33 Nā, ka whakatakotoria he kai ki tōna aroaro; otiia ka mea ia, "E kore ahau e kai, kia kōrerotia rā anō e ahau tāku haere."

Ka mea tērā, "Kōrero."

34 Nā, ka mea ia, "He pononga ahau nā Āperahama. 35 Ā, kua manaakitia rawatia tōku ariki e Ihowā; kua nui ia; ā, kua hōmai hoki ki a ia he hipi, he kau, he hiriwa, he kōura, he pononga tāne, he pononga wāhine, he kāmera, he kāihe. 36 Ā, kua whānau he tama mā tōku ariki i a Hara, i te wahine a tōku ariki, i a ia kua rūruhitia; ā, kua hoatu e ia āna mea katoa ki a ia. 37 Nā, i whakaoati tōku ariki i ahau, i mea mai, ‘Kei tangohia e koe he wahine mā tāku tama i roto i ngā tamāhine a ngā Kanaani, e noho nei ahau i tō rātou whenua; 38 engari me haere koe ki te whare o tōku pāpā, ki ōku whanaunga ka tango ai i tētahi wahine mā tāku tama.’

39 "Anō rā ko ahau ki tōku ariki, ‘E kore pea te wahine e whai mai i ahau.’

40 "Ā, ka mea mai ia ki ahau, ‘Mā Ihowā, kei tōna aroaro nei tōku hāereerenga, māna e tono tāna anahera hei hoa mōu, māna hoki e whakatika tōu ara; ā, ka tango mai koe i tētahi wahine mā tāku tama i roto i ōku whanaunga, i roto hoki i te whare o tōku pāpā. 41 Kātahi koe ka wātea i tāku oati, ki te haere koe ki ōku whanaunga; ā, ki te kāhore e hōmai e rātou ki a koe, nā, ka wātea koe i tāku oati.’

42 "I haere mai ahau i tēnei rā ki te puna, ā, ka mea ahau, ‘E Ihowā, e te Atua o tōku ariki, o Āperahama, ki te mea e whakatika ana koe i tōku ara e haere nei ahau. 43 Nā, tēnei ahau te tū nei i te taha o te puna wai; ā, ko te kōtiro e puta mai ki te utu, ā, ka mea ahau ki a ia, "Hōmai he wāhi wai mōku i tāu oko kia inu ahau," 44 ā, ka mea mai ia ki ahau, "E inu, ā, me utu anō e ahau mō āu kāmera." Kia rite ia i a Ihowā hei wahine mā te tama a tōku ariki.’

45 "Kīanō i mutu noa tāku kōrero i roto i tōku ngākau, nā, ko te putanga ake o Ripeka me tāna oko i runga i tōna pokohiwi; kua heke ki te poka ki te utu. Nā, ka mea ahau ki a ia, ‘Kia inu ahau, nē?’

46 "Nā, ka hohoro ia, ka tuku i tāna oko i tōna pokohiwi, ā, ka mea mai, ‘E inu, me whakainu anō e ahau āu kāmera.’ Nā, inu ana ahau, ā, i whakainumia anō hoki e ia ngā kāmera.

47 "Nā, ka ui ahau ki a ia, ‘He tamāhine koe nā wai?’

"Ā, ka mea mai ia, ‘He tamāhine nā Petuere, tama a Nahora, i whānau nei mā rāua ko Mireka.’

"Nā, kuhua ana e ahau te whakakai ki tōna ihu, me ngā poroporo ki ōna ringa. 48 Nā, ka tuohu ahau, ka koropiko ki a Ihowā, ka whakapai hoki i a Ihowā, i te Atua o tōku ariki, o Āperahama, mōna i ārahi i ahau i te huarahi tika ki te tiki mai i te tamāhine a te teina o tōku ariki mā tāna tama. 49 Nā, ki te mea he aroha tō koutou, he mahi pono ki tōku ariki, kōrero mai ki ahau; ki te kāhore, kōrero mai; kia tahuri ake ai ahau ki matau rānei, ki mauī rānei."

50 Nā, ka whakahoki a Rāpana rāua ko Petuere, ka mea, "I puta mai tēnei mea i a Ihowā; e kore e taea e māua te kōrero ki a koe te pai, te kino rānei. 51 Nanā, kei tōu aroaro a Ripeka, tangohia, haere, ā, kia meinga ia hei wahine mā te tama a tōu ariki, hei pērā me tā Ihowā i kōrero ai."

52 Ā, ka rongo te pononga a Āperahama i ā rāua kōrero, nā, piko ana ia ki te whenua, ki a Ihowā. 53 Nā, ka tangohia ake e te pononga he mea hiriwa, he mea kōura, he kākahu hoki, ā, hoatu ana e ia ki a Ripeka; ā, i hoatu e ia ētahi mea tino papai ki tōna tungāne rāua ko tōna whaea. 54 Nā, ka kai rātou, ka inu, rātou tahi ko ōna hoa haere, ā, moe iho i te pō.

Ā, i te ata ka oho rātou, ka mea atu ia, "Tukua ahau kia haere ki tōku ariki."

55 Nā, ka mea tōna tungāne rāua ko tōna whaea, "Waiho te kōtiro i a mātou mō ētahi rā torutoru, kia kotahi tekau pea; muri iho ka haere."

56 Nā, ka mea ia ki a rāua, "Kaua ahau whakawarea, kua whakatikaia nei hoki tōku ara e Ihowā; tukua ahau kia haere ki tōku ariki."

57 Nā, ka mea rāua, "Me karanga e māua te kōtiro, ka ui ai ki tōna māngai." 58 Nā, ka karangatia e rāua a Ripeka, ka mea ki a ia, "Ka haere rānei koe i te tangata nei?"

Ka mea ia, "Ka haere."

59 Nā, tukua ana e rātou a Ripeka, tō rātou tuahine, rātou ko tōna kaiwhakangote, ko te pononga hoki a Āperahama, me āna tāngata. 60 Nā, ka manaaki rātou i a Ripeka, ka mea ki a ia,

"E tō mātou tuahine, kia meinga koe

hei whaea mō ngā mano tini;

ā, kia riro i ōu uri

te kūwaha o ō rātou hoariri!"

61 Nā, ka whakatika a Ripeka, rātou ko āna kōtiro, ā, eke ana ki runga ki ngā kāmera, aru ana i taua tangata; nā, ka mauria e taua pononga a Ripeka, ā, haere ana.

62 Nā, ka hoki mai a Īhaka, i te haere i Peere-Rahai-Roi; i te wāhi hoki ki te tonga ia e noho ana. 63 Ā, ka puta atu a Īhaka ki te pārae i te tūahiahi ki te whakaaroaro; nā, ka maranga ake ōna kanohi, ka titiro, nā, ko ngā kāmera e haere mai ana. 64 Ā, ka whakaara ake a Ripeka i ōna kanohi, ā, nō tōna kitenga i a Īhaka, ka marere ia ki raro i te kāmera. 65 Ā, ka mea atu ia ki te pononga, "Ko wai tēnei tangata e haere mai nei i te pārae ki te whakatau i a tātou?"

Anō rā ko te pononga, "Ko tōku ariki tēnā." Nā, ka mau ia ki tētahi ārai kanohi, ka hīpoki i a ia.

66 Nā, ka kōrerotia e te pononga ki a Īhaka ngā mea katoa i mea ai ia. 67 Nā, ka kawea ia e Īhaka ki te tēneti o tōna whaea, o Hara. Ā, tangohia ana e ia a Ripeka, ā, ka noho ia hei wahine māna; ā, ka aroha ia ki a ia. Ā, ka whai tānga manawa a Īhaka i muri i te matenga o tōna whaea.