Hebreus 11

1 Și credința este o încredere neclintită în lucrurile*Rom. 8:24,25.2 Cor. 4:18;5:7. nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd. 2 Pentru că*Vers. 39., prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie. 3 Prin credință pricepem că lumea*Gen. 1:1.Ps. 33:6.Ioan 1:3. Cap. 1:2.2 Pet. 3:5. a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, așa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd. 4 Prin credință a adus Abel*Gen. 4:4.1 Ioan 3:12. lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Și prin ea vorbește el încă*Gen. 4:10., măcar că este mort. 5 Prin credință a fost mutat Enoh*Mat. 23:35. Cap. 12:24.Gen. 5:22,24. de pe pământ, ca să nu vadă moartea. Și n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu. 6 Și fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că răsplătește pe cei ce-L caută. 7 Prin credință Noe*Gen. 6:13,22., când a fost înștiințat de Dumnezeu despre lucruri care încă nu se vedeau și, plin de o teamă sfântă, a*1 Pet. 3:20. făcut un chivot ca să-și scape casa; prin ea el a osândit lumea și a ajuns moștenitor al neprihănirii*Rom. 3:22;4:13.Filip. 3:9. care se capătă prin credință. 8 Prin credință Avraam*Gen. 12:1,4.Fapte 7:2-4., când a fost chemat să plece într-un loc pe care avea să-L ia ca moștenire, a ascultat și a plecat fără să știe unde se duce. 9 Prin credință a venit și s-a așezat el în țara făgăduinței ca într-o țară care nu era a lui și a locuit în*Gen. 12:8;13:3,18;18:1,9. corturi, ca și Isaac și Iacov, care erau împreună-moștenitori*Cap. 6:17. cu el ai aceleiași făgăduințe. 10 Căci el aștepta cetatea*Cap. 12:22;13:14. care are temelii tari, al*Cap. 3:4.Apoc. 21:2,10. cărei meșter și ziditor este Dumnezeu. 11 Prin credință și Sara*Gen. 17:19;18:11,14;21:2., cu toată vârsta ei trecută, a*Luca 1:36. primit putere să zămislească, fiindcă a crezut în credincioșia*Rom. 4:21. Cap. 10:23. Celui ce-i făgăduise. 12 De aceea, dintr-un singur om*Rom. 4:19., și încă un om aproape mort, s-a născut o sămânță în mare număr, ca*Gen. 22:17.Rom. 4:18. stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra. 13 În credință au murit toți aceștia, fără să fi căpătat*Vers. 39. lucrurile făgăduite, ci*Vers. 27.Ioan 8:56. doar le-au văzut și le-au urat de bine de departe, mărturisind*Gen. 23:4;47:9.1 Cron. 29:15.Ps. 39:12;119:19.1 Pet. 1:17;2:11. că sunt străini și călători pe pământ. 14 Cei ce vorbesc în felul acesta arată*Cap. 13:14. deslușit că sunt în căutarea unei patrii. 15 Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieșiseră, negreșit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea. 16 Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu-I este rușine să*Exod 3:6,15.Mat. 22:32.Fapte 7:32. Se numească Dumnezeul lor, căci le-a*Filip. 3:20. Cap. 13:14. pregătit o cetate. 17 Prin credință a adus Avraam*Gen. 22:1,9. jertfă pe Isaac, când a fost pus la încercare, el, care primise făgăduințele*Iac. 2:21. cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu! 18 El căruia i se spusese: „În*Gen. 21:12.Rom. 9:7. Isaac vei avea o sămânță care-ți va purta numele!" 19 Căci se gândea că Dumnezeu poate*Rom. 4:17,19,21. să învieze chiar și din morți: și, drept vorbind, ca înviat din morți l-a primit înapoi. 20 Prin credință a dat Isaac*Gen. 27:27,39. lui Iacov și Esau o binecuvântare care avea în vedere lucrurile viitoare. 21 Prin credință Iacov, când a murit, a binecuvântat*Gen. 48:5,16,20. pe fiecare din fiii lui Iosif și „s-a*Gen. 47:31. închinat, rezemat pe vârful toiagului său". 22 Prin credință a pomenit Iosif*Gen. 50:24,25.Exod 13:19., când i s-a apropiat sfârșitul, de ieșirea fiilor lui Israel din Egipt și a dat porunci cu privire la oasele sale. 23 Prin credință a fost ascuns Moise*Exod 2:2.Fapte 7:20. trei luni de părinții lui când s-a născut, pentru că vedeau că era frumos copilul și nu s-au lăsat înspăimântați de porunca*Exod 1:16,22. împăratului. 24 Prin credință Moise*Exod 2:10,11., când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, 25 ci a vrut*Ps. 84:10. mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului. 26 El socotea ocara*Cap. 13:13. lui Hristos ca o mai mare bogăție decât comorile Egiptului, pentru că avea ochii pironiți spre răsplătire*Cap. 10:35.. 27 Prin credință a*Exod 10:28,29;12:37;13:17,18. părăsit el Egiptul fără să se teamă de mânia împăratului, pentru că a rămas neclintit, ca și cum ar*Vers. 13. fi văzut pe Cel ce este nevăzut. 28 Prin credință a*Exod 12:21. prăznuit el Paștele și a făcut stropirea sângelui, pentru ca Nimicitorul celor întâi născuți să nu se atingă de ei. 29 Prin credință au*Exod 14:22,29. trecut ei Marea Roșie ca pe uscat, pe când egiptenii, care au încercat s-o treacă, au fost înghițiți. 30 Prin credință au căzut zidurile*Ios. 6:20. Ierihonului după ce au fost ocolite șapte zile. 31 Prin credință n-a pierit curva Rahav*Ios. 6:23.Iac. 2:25. împreună cu cei răzvrătiți, pentru că găzduise*Ios. 2:1. iscoadele cu bunăvoință. 32 Și ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aș vrea să vorbesc de Ghedeon*Jud. 6:11., de Barac*Jud. 4:6., de Samson*Jud. 13:24., de Iefta*Jud. 11:1;12:7., de David*1 Sam. 16:1,13;17:45., de Samuel*1 Sam. 1:20;12:20. și de proroci! 33 Prin credință au cucerit ei împărății, au făcut dreptate, au*2 Sam. 7:11. căpătat făgăduințe, au*Jud. 14:5,6.1 Sam. 17:34,35.Dan. 6:22. astupat gurile leilor, 34 au*Dan. 3:25. stins puterea focului, au*1 Sam. 20:1.1 Împ. 19:3.2 Împ. 6:16. scăpat de ascuțișul sabiei, s-au vindecat de boli*2 Împ. 20:7.Iov 42:10.Ps. 6:8., au fost viteji în războaie, au pus*Jud. 15:8,15.1 Sam. 14:13;17:51,52.2 Sam. 8:1. pe fugă oștirile vrăjmașe. 35 Femeile*1 Împ. 17:22.2 Împ. 4:35. și-au primit înapoi pe morții lor înviați; unii, ca să dobândească o înviere mai bună, n-au vrut să primească izbăvirea care li se dădea și au fost chinuiți*Fapte 22:25.. 36 Alții au suferit batjocuri, bătăi, lanțuri*Gen. 39:20.Ier. 20:2;37:15. și închisoare, 37 au*1 Împ. 21:13.2 Cron. 24:21.Fapte 7:58;14:19. fost uciși cu pietre, tăiați în două cu fierăstrăul, chinuiți, au murit uciși de sabie, au pribegit*2 Împ. 1:8.Mat. 3:4. îmbrăcați cu*Zah. 13:4. cojoace și în piei de capre, lipsiți de toate, prigoniți, munciți – 38 ei, de care lumea nu era vrednică –, au rătăcit prin pustiuri, prin munți, prin*1 Împ. 18:4;19:9. peșteri și prin crăpăturile pământului. 39 Toți aceștia, măcar că au fost lăudați*Vers. 2,13. pentru credința lor, totuși n-au primit ce le fusese făgăduit, 40 pentru că Dumnezeu avea în vedere ceva*Cap. 7:22;8:6. mai bun pentru noi, ca să n-ajungă ei la*Cap. 5:9;12:23.Apoc. 6:11. desăvârșire fără noi.

Te Whakapono

1 Nā, ko te whakapono, he whakapūmautanga i ngā mea e tūmanakohia atu ana, he whakakitenga i ngā mea kāhore nei e kitea. 2 Nā konei hoki ngā kaumātua i kōrerotia paitia ai.

3 Nā te whakapono i mātau ai tātou he mea hanga ngā ao e te kupu a te Atua, ā, ko ngā mea e tirohia atu nei kīhai i puta ake i roto i ngā mea e kitea ana.

4 Nā te whakapono i pai ake ai i tā Kaina te patunga tapu i tāpaea e Āpera ki te Atua, nā tēnā hoki i whakaatu tōna tika, i whakaatu hoki te Atua mō āna whakahere; nā tēnā anō ia i whai kupu ai, ahakoa mate.

5 Nā te whakapono a Ēnoka i kawea kētia ai, tē kite i te mate. Nā, kāhore ia i kitea, nō te mea kua kawea kētia ia e te Atua; i mua atu hoki i tōna kawenga kētanga i whakaaturia mai ia, e āhuareka ana te Atua ki a ia. 6 Ki te kāhore hoki he whakapono, e kore e taea he mea e āhuareka mai ai ia. Ki te haere hoki tētahi ki te Atua, me whakapono ko ia anō tēnei ko te Atua, e hōmai ana e ia he utu ki te hunga e āta rapu ana i a ia.

7 Nā te whakapono a Noa, i tōna whakamaharatanga e te Atua ki ngā mea kāhore i kitea noatia, i oho ai, he wehi ki te Atua, ā, hangā ana e ia te āka hei whakaora mō tōna whare; he whakataunga tēnā nāna i te hē ki te ao, ā, uru ana ki te tika o te whakapono.

8 Nā te whakapono a Āperahama i ngohengohe ai, i tōna karangatanga kia haere ki te wāhi meāke riro i a ia hei kāinga; ā, haere ana ia, tē mātau ki te wāhi e haere ai ia. 9 Nā te whakapono ia i noho manene ai ki te whenua i whakaaria mai, he whenua tangata kē anō ki a ia, ā, noho tēneti ana ia, rātou ko Īhaka, ko Hākopa, ōna hoa kua uru tahi nei rātou ki taua mea i whakaaria mai rā. 10 I tatari hoki ia ki te pā whai tūranga, ko te Atua nei te kaihanga, te kaimahi.

11 Me Hera anō hoki, nā te whakapono ia i whai kaha ai, i hapū ai, ā, whānau ana tāna tama i te mea kua taka kē ōna tau; i mahara hoki ia he pono tā te kaiwhakaari mai. 12 Nā, whānau ake i te kotahi, he tangata anō hoki ia kua whakatūpāpakutia ki ēnei mea, me te mea ko ngā whetū o te rangi te tini, koia anō kei te onepū i te taha o te moana e kore nei e taea te tatau.

13 I mate katoa ēnei i runga i te whakapono, kīhai i whiwhi ki ngā mea i whakaaria mai rā, engari he mea kite atu nā rātou i tawhiti, ā, whakaponohia atu ana e rātou, awhitia atu ana, whakaae ana rātou he manene rātou, he noho noa iho i runga i te whenua. 14 Ko te hunga hoki he pēnei ā rātou kōrero, e whakakite pū ana rātou he whenua tupu tā rātou e rapu nei. 15 Me i mahara hoki rātou ki taua kāinga i haere mai nei rātou i reira, pēnei kua ātea he hokinga atu mō rātou. 16 Tēnā ko tēnei, e hiahia ana rātou ki tētahi kāinga pai ake, ki tērā i te rangi. Koia te Atua tē whakamā ai ki a rātou, kia kīia ko tō rātou Atua; kua rite hoki i a ia tētahi pā mō rātou.

17 Nā te whakapono a Āperahama i tāpae ai i a Īhaka, i tōna whakamātautauranga; āe rā, ko te tangata i a ia nei ngā kupu whakaari, tāpaea ana e ia tāna huatahi, 18 mōna nei te kupu, "Kei a Īhaka he huānga mō tāu whānau." 19 I whakaaro hoki ia, ahakoa i roto nei anō i te hunga mate, e taea ia e te Atua te whakaara ake; ā, riro mai ana ia i reira, he mea whakaahua.

20 Nā te whakapono tā Īhaka kupu manaaki mō Hākopa rāua ko Ēhau; he meatanga ki ngā mea ō muri nei.

21 Nā te whakapono a Hākopa, i a ia ka tata te mate, i manaaki ai i ngā tama tokorua a Hōhepa; ā, koropiko ana i runga i tāna tokotoko.

22 Nā te whakapono a Hōhepa, i a ia e whakahemohemo ana i whakahua ai i te haerenga mai o ngā tamariki a Īharaira; i whakatakoto tikanga ai anō mō ōna wheua.

23 Nā te whakapono a Mohi, i tōna whānautanga, i hunā ai e ōna mātua e toru ngā marama, i kite hoki rāua he tamaiti ātaahua ia; kīhai hoki rāua i mataku ki te ture a te kīngi.

24 Nā te whakapono a Mohi, i tōna kaumātuatanga, kīhai i pai kia kīia he tama nā te tamāhine a Parao; 25 ki tāna hoki, ko te mamae tahi me tā te Atua iwi, he mea pai kē atu i ngā āhuareka o te hara kia riro mō tētahi wā. 26 Ki tōna whakaaro, ko te tāwainga mō te Karaiti, he taonga nui kē atu i ngā taonga o Īhipa; i titiro atu hoki ia ki te utu ka hōmai.

27 Nā te whakapono ia i haere atu ai i Īhipa, kīhai hoki i mataku i te riri a te kīngi; i ū tonu hoki ia, he titiro nōna ki te Atua e kore nei e kitea. 28 Nā te whakapono ia i whakarite ai i te Kapenga, i te ringihanga toto, kei pā ki a rātou te kaiwhakamate i ngā whānau mātāmua.

29 Nā te whakapono rātou i haere ai rā te Moana Whero me te mea e nā runga ana i te whenua maroke; ā, i te whakamātauranga a ngā Īhipiana, ki te pērā horomia ake rātou.

30 Nā te whakapono ngā taiepa o Heriko i whenuku ai, i te mea e whitu ngā rā e taiāwhiotia ana. 31 Nā te whakapono a Rahapa, te wahine kairau, i kore ai e whakangaromia ngātahitia me te hunga whakapono kore, mōna i whakamanuhiri i ngā tūtei i runga i te rangimārie.

32 Kia pēhea ake anō hoki āku kōrero? E kore hoki e ranea te tāima hei kōrerotanga māku i ngā mea a Kiriona, a Paraka, a Hamahona, a Iepeta, a Rāwiri, a Hamuera, a ngā poropiti. 33 Nā te whakapono nei i hinga ai i a rātou ngā rangatiratanga, i mahia ai e rātou te tika, i whiwhi ai rātou ki ngā mea i whakaaria mai i mua, i tūtakina ai e rātou ngā waha o ngā raiona, 34 i tineia ai e rātou te kaha o te ahi, i mawhiti ai i te mata o te hoari, i haere atu ai i te ngoikore ki te kaha, i meinga ai kia kaha i te whawhaitanga, whati ana i a rātou ngā taua a ngā tauiwi. 35 Riro ana i ngā wāhine ā rātou tūpāpaku, he mea whakaara ake.

Ko ētahi i whakamamaetia, kīhai anō i whakaae atu kia whakaorangia; kia whiwhi ai rātou ki te whakaarahanga pai kē atu. 36 Ko ētahi i whakamātau i ngā tāwainga, i ngā whiunga, i ngā mekameka anō hoki, i te whare herehere. 37 I ākina rātou ki te kōhatu, i wāhia ki te kani, i whakawaia, i mate i te patunga a te hoari. I hāereere rātou, he hiako hipi te kākahu, he hiako koati; he hunga rawakore rātou, e tūkinotia ana, e whakatupuria kinotia ana; 38 kīhai nei te ao i pai mō rātou! Ātiutiu noa ana rātou i waenga tahora, i ngā maunga, i ngā ana, i ngā poka o te whenua.

39 Nā, pai tonu te kōrero mō ēnei katoa, he mea nā te whakapono, heoi kīhai rātou i whiwhi ki te mea i whakaaria mai. 40 Kua whakaaroa wawetia hoki e te Atua tētahi mea pai atu mō tātou, kei tino tika rātou i te mea kāhore nei tātou.