Mateus 15

Fariseii și datina bătrânilor

1 Atunci, niște farisei și niște cărturari din Ierusalim au*Marcu 7:1. venit la Isus și I-au zis: 2 „Pentru*Marcu 7:5. ce calcă ucenicii Tăi datina*Col. 2:8. bătrânilor? Căci nu-și spală mâinile când mănâncă." 3 Drept răspuns, El le-a zis: „Dar voi de ce călcați porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre?4 Căci Dumnezeu a zis: ‘Cinstește*Exod 20:12.Lev. 19:3.Deut. 5:16.Prov. 23:22.Efes. 6:2.pe tatăl tău și pe mama ta’ și: ‘Cine*Exod 21:17.Lev. 20:9.Deut. 27:16.Prov. 20:20;30:17.va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit negreșit cu moartea.’5 Dar*Marcu 7:11,12.voi ziceți: ‘Cine va zice tatălui său sau mamei sale: «Ori cu ce te-aș putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu»6 nu mai este ținut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa.’ Și ați desființat astfel cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre.7 Fățarnicilor*Marcu 7:6., bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis:8 ‘Norodul acesta*Is. 29:13.Ezec. 33:31.se apropie de Mine cu gura și Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.9 Degeaba Mă cinstesc ei învățând*Is. 29:13.Col. 2:18,22.Tit 1:14.ca învățături niște porunci omenești.’"

Lucrurile care spurcă pe om

10 Isus a chemat*Marcu 7:14. mulțimea la Sine și a zis: „Ascultați și înțelegeți:11 Nu*Fapte 10:15.Rom. 14:14,17,20.1 Tim. 4:4.Tit 1:15.ce intră în gură spurcă pe om, ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om."12 Atunci, ucenicii Lui s-au apropiat și I-au zis: „Știi că fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?" 13 Drept răspuns, El le-a zis: „Orice*Ioan 15:2.1 Cor. 3:12.răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc va fi smuls din rădăcină.14 Lăsați-i: sunt*Is. 9:16.Mal. 2:8. Cap. 23:16.Luca 6:39.niște călăuze oarbe; și când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă."15 Petru*Marcu 7:17. a luat cuvântul și I-a zis: „Deslușește-ne pilda aceasta." 16 Isus a zis: „Și*Cap. 16:9.Marcu 7:18.voi tot fără pricepere sunteți?17 Nu înțelegeți că orice*1 Cor. 6:13.intră în gură merge în pântece și apoi este aruncat afară, în hazna?18 Dar ce*Iac. 3:6.iese din gură vine din inimă, și aceea spurcă pe om.19 Căci*Gen. 6:5;8:21.Prov. 6:14.Ier. 17:9.Marcu 7:21.din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele.20 Iată lucrurile care spurcă pe om, dar a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om."

Femeia cananeancă

21 Isus*Marcu 7:24., după ce a plecat de acolo, S-a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22 Și iată că o femeie cananeancă a venit din ținuturile acelea și a început să strige către El: „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac." 23 El nu i-a răspuns niciun cuvânt. Și ucenicii Lui s-au apropiat și L-au rugat stăruitor: „Dă-i drumul, căci strigă după noi." 24 Drept răspuns, El a zis: „Eu*Cap. 10:5,6.Fapte 3:25,26;13:46.Rom. 15:8.nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel."25 Dar ea a venit și I s-a închinat, zicând: „Doamne, ajută-mi!" 26 Drept răspuns, El i-a zis: „Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței*Cap. 7:6.Filip. 3:2.!"27 „Da, Doamne", a zis ea, „dar și cățeii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor." 28 Atunci, Isus i-a zis: „O, femeie, mare este credința ta! Facă-ți-se cum voiești." Și fiica ei s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

A doua înmulțire a pâinilor

29 Isus*Marcu 7:31. a plecat din locurile acelea și a venit lângă*Cap. 4:18. Marea Galileii. S-a suit pe munte și a șezut jos acolo. 30 Atunci*Is. 35:5,6. Cap. 11:5.Luca 7:22. au venit la El multe noroade, având cu ele șchiopi, orbi, muți, ciungi și mulți alți bolnavi. I-au pus la picioarele Lui și El i-a tămăduit; 31 așa că noroadele se mirau când au văzut că muții vorbesc, ciungii se însănătoșesc, șchiopii umblă și orbii văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel. 32 Isus*Marcu 8:1. a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: „Mi-este milă de gloata aceasta, căci iată că de trei zile așteaptă lângă Mine și n-au ce mânca. Nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca nu cumva să leșine de foame pe drum."33 Ucenicii*2 Împ. 4:43. I-au zis: „De unde să luăm în pustia aceasta atâtea pâini ca să săturăm atâta gloată?" 34 „Câte pâini aveți?", i-a întrebat Isus. „Șapte", I-au răspuns ei, „și puțini peștișori." 35 Atunci, Isus a poruncit norodului să șadă pe pământ. 36 A luat*Cap. 14:19. cele șapte pâini și peștișorii și, după ce a mulțumit*1 Sam. 9:13.Luca 22:19. lui Dumnezeu, a frânt și a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărțit norodului. 37 Au mâncat toți și s-au săturat; și s-au ridicat șapte coșnițe pline cu rămășițele de firimituri. 38 Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbați, afară de femei și de copii. 39 În urmă*Marcu 8:10., Isus a dat drumul noroadelor, S-a suit în corabie și a trecut în ținutul Magdalei.

Te Akoranga a Ngā Tūpuna

1 Nā, ka haere ki a Īhu ētahi karaipi me ētahi Parihi nō Hiruhārama, ka mea, 2 "He aha āu ākonga ka takahi ai i te whakarerenga iho a ngā kaumātua? Kāhore hoki rātou e horoi i ō rātou ringa ina kai taro."

3 Nā, ka whakahoki ia, ka mea ki a rātou, "He aha hoki i waiho ai e koutou tā koutou whakarerenga iho hei takahi mō tā te Atua kupu ako? 4 I mea hoki te Atua, ‘Whakahōnoretia tōu pāpā me tōu whaea,’ ā, ‘Ki te kohukohu hoki tētahi i tōna pāpā, i tōna whaea rānei kia mate ia, mate rawa.’ 5 Ko koutou ia hei mea, Ki te mea tētahi ki tōna pāpā, ki tōna whaea rānei, ‘Ko tāku mea hei atawhainga mōu kua tāpaea atu ki te Atua.’ 6 Nā, kaua ia e whakahōnore i tōna pāpā. Heoi, waiho ana e koutou tā koutou whakarerenga iho hei whakakāhore i te kupu a te Atua. 7 E te hunga tinihanga, tika rawa tā Ihāia i poropiti ai mō koutou, i mea ai:

8 " ‘Te iwi nei ko ō rātou ngutu hei whakahōnore mōku;

matara noa atu ia i ahau ō rātou ngākau.

9 Maumau karakia noa rātou ki ahau,

ko tā rātou nei hoki e whakaako ai ko ngā whakahau a te tangata.’ "

Ngā Mea e Poke ana i te Tangata

10 Ā, karangatia ana e ia te mano ki a ia, ka mea ki a rātou, "Kia rongo, kia mātau: 11 E kore te tangata e poke i te mea e tapoko ana ki te māngai; engari, te mea e puta mai ana i roto i te māngai, mā tēnā e poke ai te tangata."

12 Me i reira ka haere āna ākonga, ka mea ki a ia, "E mōhio ana rānei koe i hē ngā Parihi i tō rātou rongonga i taua kupu?"

13 Nā, ka whakahoki ia ka mea, "Ka hūtia ngā māhuri katoa kīhai i whakatōkia e tōku Matua i te rangi. 14 Waiho atu rātou; he matapō rātou e ārahi ana i te matapō. Ki te ārahina te matapō e te matapō, ka taka tahi rāua ki te waikeri."

15 Ka whakahoki a Pita, ka mea ki a ia, "Whakaaturia ki a mātou tēnei kupu whakarite."

16 Ka mea a Īhu, "Kei te kūware tonu anō koutou? 17 Kīanō koutou i mātau noa, ko ngā mea katoa e tapoko atu ana ki te māngai ka riro ki roto ki te kōpū, ā, e ākiritia ana ki te poka? 18 Tēnā ko ngā mea e puta mai ana i te māngai e haere ake ana i te ngākau; mā ēnā e poke ai te tangata. 19 Nō roto hoki nō te ngākau te putanga ake o ngā whakaaro kino, o ngā kōhuru, o ngā pūremu, o ngā moepuku, o ngā tāhae, o ngā whakapae teka, o ngā kohukohu. 20 Ko ngā mea ēnei e noa ai te tangata; tēnā ko te kai me ngā ringa kīhai i horoia, e kore te tangata e noa i tēnā."

Te Whakapono o tētahi Wahine

21 Ā, ka haere atu a Īhu i reira, ka anga ki ngā wāhi o Tāira, o Hairona. 22 Nā, ko te haerenga mai i aua wāhi o tētahi wahine, he Kanaani, ka karanga ki a ia, ka mea, "E te Ariki e te Tama a Rāwiri, kia aroha ki ahau; ko tāku tamāhine e ngaua kinotia ana e te rēwera."

23 Ā, kāhore āna kupu i whakahoki ai ki a ia. Nā, ka haere mai āna ākonga, ka tohe ki a ia, ka mea, "Tonoa kia haere; e karanga ana hoki i muri i a tātou."

24 Otirā, ka whakahoki ia, ka mea, "Heoi, ngā mea i tonoa mai ai ahau, ko ngā hipi ngaro o te whare o Īharaira."

25 Ka haere tonu mai tērā, ka koropiko ki a ia, ka mea, "E te Ariki, kia puta tōu whakaaro ki ahau."

26 Nā, ka whakahoki ia, ka mea, "Ehara i te tika kia tangohia te taro a ngā tamariki, kia makā mā ngā kurī."

27 Ka mea tērā, "Āe rā, e te Ariki, e kai ana anō ngā kurī i ngā kongakonga e ngahoro iho ana i te tēpu a ō rātou rangatira."

28 Kātahi ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a ia, "E tai, nui atu tōu whakapono; waiho i tāu i pai ai." Ā, ora ake tāna tamāhine i taua wā pū anō.

Ka Whakaoratia e Īhu te Tini Tāngata

29 Nā, ka whakatika a Īhu i reira, ka haere ki te taha o te moana o Karirī, ā, kake ana ki te maunga, noho ana i reira. 30 He rahi hoki te hui i haere ki a ia, i a rātou anō ngā kopa, ngā matapō, ngā wahangū, ngā mutu, me te tini kē atu, ā, tukua iho e rātou ki ngā waewae o Īhu; ā, whakaorangia ana rātou e ia. 31 Mīharo noa te mano i tō rātou kitenga i ngā wahangū e kōrero ana, i ngā mutu e ora ana, i ngā kopa e haere ana, i ngā matapō e titiro ana; ā, whakakorōriatia ana e rātou te Atua o Īharaira.

Ka Whāngaia e Īhu te Whā Mano mā

32 Nā, ka karangatia e Īhu āna ākonga, ka mea, "E aroha ana ahau ki te huihui nei, ka toru nei hoki ō rātou rā e noho ana ki ahau, kāhore hoki ā rātou kai; e kore ahau e pai kia tonoa pukutia, kei hemo ki te ara."

33 Nā, ko te meatanga a āna ākonga ki a ia, "Nō hea ā tātou taro i te koraha, e mākona ai tēnei ope nui?"

34 Nā, ka mea a Īhu ki a rātou, "E hia ā koutou taro?"

Ka mea rātou, "E whitu, me ngā ika nonohi, torutoru nei."

35 Nā, ka mea ia ki te mano kia noho ki te whenua; 36 ā, ka mau ia ki ngā taro e whitu ki ngā ika; ka whakawhetai, ka whawhati, ā, hoatu ana e ia ki ngā ākonga, ā, nā ngā ākonga ki te mano.

37 Ā, kai ana rātou katoa, ā, ka mākona; e whitu hoki ngā kete i kohia e rātou, kī tonu i ngā whatiwhatinga i toe. 38 Ā, ko te hunga i kai, e whā mano ngā tāne, hāunga ngā wāhine, ngā tamariki. 39 Ā, ka oti te mano te tono atu e ia, ka eke ia ki te kaipuke; nā, kua ū ki ngā wāhi o Makarana.