Mateus 22

Pilda nunții fiului de împărat

1 Isus a*Luca 14:16.Apoc. 19:7,9. luat cuvântul și le-a vorbit iarăși în pilde. Și a zis: 2 „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut nuntă fiului său.3 A trimis pe robii săi să cheme pe cei poftiți la nuntă, dar ei n-au vrut să vină.4 A trimis iarăși alți robi și le-a zis: ‘Spuneți celor poftiți: «Iată că am gătit ospățul meu; juncii*Prov. 9.și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate; toate sunt gata, veniți la nuntă.»’5 Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui și altul la negustoria lui.6 Ceilalți au pus mâna pe robi, și-au bătut joc de ei și i-au omorât.7 Când a auzit, împăratul s-a mâniat, a trimis oștile*Dan. 9:26.Luca 19:27.sale, a nimicit pe ucigașii aceia și le-a ars cetatea.8 Atunci a zis robilor săi: ‘Nunta este gata, dar cei poftiți n-au fost vrednici*Cap. 10:11,13.Fapte 13:46.de ea.9 Duceți-vă dar la răspântiile drumurilor și chemați la nuntă pe toți aceia pe care-i veți găsi.’10 Robii au ieșit la răspântii, au*Cap. 13:38,47.strâns pe toți pe care i-au găsit, și buni, și răi, și odaia ospățului de nuntă s-a umplut de oaspeți.11 Împăratul a intrat să-și vadă oaspeții și a zărit acolo pe un om care*2 Cor. 5:3.Efes. 4:24.Col. 3:10,12.Apoc. 3:4;16:15;19:8.nu era îmbrăcat în haina de nuntă.12 ‘Prietene’, i-a zis el, ‘cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?’ Omul acela a amuțit.13 Atunci, împăratul a zis slujitorilor săi: ‘Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în*Cap. 8:12.întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.14 Căci*Cap. 20:16.mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.’"

Birul

15 Atunci*Marcu 12:13.Luca 20:20., fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba. 16 Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: „Învățătorule, știm că ești adevărat și că înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ți pese de nimeni, pentru că nu cauți la fața oamenilor. 17 Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?" 18 Isus, care le cunoștea vicleșugul, a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți, fățarnicilor?19 Arătați-Mi banul birului." Și ei I-au adus un ban*22:19 Grecește: dinar.. 20 El i-a întrebat: „Chipul acesta și slovele scrise pe el ale cui sunt?"21 „Ale Cezarului", I-au răspuns ei. Atunci, El le-a zis: „Dați*Cap. 17:25.Rom. 13:7.dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!"22 Mirați de cuvintele acestea, ei L-au lăsat și au plecat.

Despre înviere

23 În aceeași*Marcu 12:18.Luca 20:27. zi, au venit la Isus saducheii, care*Fapte 23:8. zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare: 24 „Învățătorule, Moise*Deut. 25:5. a zis: ‘Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său și să-i ridice urmaș.’ 25 Erau dar la noi șapte frați. Cel dintâi s-a însurat și a murit și, fiindcă n-avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui. 26 Tot așa și al doilea, și al treilea, până la al șaptelea. 27 La urmă, după ei toți, a murit și femeia. 28 La înviere, nevasta căruia din cei șapte va fi ea? Fiindcă toți au avut-o de nevastă." 29 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciți! Pentru că nu cunoașteți*Ioan 20:9.nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.30 Căci, la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi*1 Ioan 3:2.ca îngerii lui Dumnezeu în cer.31 Cât privește învierea morților, oare n-ați citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice:32 ‘Eu*Exod 3:6,16.Marcu 12:26.Luca 20:37.Fapte 7:32.Evr. 11:16.sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov’? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii."33 Noroadele care ascultau au*Cap. 7:28. rămas uimite de învățătura lui Isus.

Porunca cea mai mare

34 Când*Marcu 12:28. au auzit fariseii că Isus a astupat gura saducheilor, s-au strâns la un loc. 35 Și unul din ei, un învățător al Legii*Luca 10:25., ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare: 36 „Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?" 37 Isus i-a răspuns: „‘Să*Deut. 6:5;10:12;30:6.Luca 10:27.iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău.’38 Aceasta este cea dintâi și cea mai mare poruncă.39 Iar a doua, asemenea ei, este: ‘Să*Lev. 19:18. Cap. 19:19.Marcu 12:31.Luca 10:27.Rom. 13:9.Gal. 5:14.Iac. 2:8.iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.’40 În aceste*Cap. 7:12.1 Tim. 1:5.două porunci se cuprind toată Legea și Prorocii."

Al cui fiu este Hristosul?

41 Pe*Marcu 12:35.Luca 20:41. când erau strânși la un loc fariseii, Isus i-a întrebat: 42 „Ce credeți voi despre Hristos? Al cui fiu este?" „Al lui David", I-au răspuns ei. 43 Și Isus le-a zis: „Cum atunci, David, fiind insuflat de Duhul, Îl numește Domn, când zice:44 ‘Domnul*Ps. 110:1.Fapte 2:34.1 Cor. 15:25.Evr. 1:13;10:12,13.a zis Domnului Meu: «Șezi la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale»’?45 Deci, dacă David Îl numește Domn, cum este El fiul lui?"46 Nimeni*Luca 14:6. nu I-a putut răspunde un cuvânt. Și, din ziua aceea, n-a*Marcu 12:34.Luca 20:40. îndrăznit nimeni să-I mai pună întrebări.

Te Kupu Whakarite o te Hākari Mārena

1 Ā, ka oho ake a Īhu, ka kōrero kupu whakarite anō ki a rātou, ka mea, 2 "Ka rite te rangatiratanga o te rangi ki tētahi kīngi, i whakatakoto mārena mō tāna tama. 3 Ā, tonoa ana āna pononga, hei karanga i te hunga i kōrerotia ki te mārena; heoi, kīhai rātou i pai ki te haere.

4 "Ka tono anō ia i ērā atu pononga, ka mea, ‘Mea atu ki te hunga i kōrerotia: "Nā, kua rite tāku hākari, kua oti āku pūru, āku mea mōmona te patu, ā, kua rite katoa ngā mea; haere mai ki te mārena." ’

5 "Otirā, i paopaongia e rātou, haere ana ko tētahi ki tāna māra, ko tētahi ki tāna hokohoko. 6 Nā, hopukina ana āna pononga e ngā mea i mahue, tūkinotia ana rātou, ā, whakamatea iho. 7 Otiia, i riri te kīngi; ā, tonoa atu ana āna taua, whakangaromia ana taua hunga kōhuru, tahuna iho tō rātou pā.

8 "Kātahi, ia ka mea ki āna pononga, ‘E rite ana te mārena, ko te hunga ia i karangatia kīhai i pai. 9 Nā, haere koutou ki ngā pekanga o ngā ara, ā, tonoa mai ki te mārena te hunga katoa e kite ai koutou.’ 10 Nā, ka haere aua pononga ki ngā ara, ā, huihuia katoatia ana te hunga i kitea e rātou, āna pai, āna kino; nā, kikī ana te mārena i ngā manuhiri.

11 "Otiia, nō te tapokoranga o te kīngi kia kite i ngā manuhiri, ka kitea e ia i reira he tangata kāhore nei ōna kākahu mārena; 12 ā, ka mea ki a ia, ‘E hoa, he aha koe i tomo mai ai ki konei kāhore nei ōu kahu mārena?’ Heoi, kīhai ia i kuihi.

13 "Nā, ka mea te kīngi ki ngā kaimahi, ‘Herea ōna ringa, ōna waewae, kawea atu, makā ki te pōuri i waho rawa; ko te wāhi tērā o te tangi, o te tetēā o ngā niho.’

14 "He tokomaha hoki e karangatia, he ruarua ia e whiriwhiria."

Te Take e Pā ana ki te Hoatu Takoha

15 Me i reira ka haere ngā Parihi, ka rūnanga ki te pēhea e mau ai tētahi kupu āna. 16 Ā, ka tonoa ki a ia ā rātou ākonga me ngā tāngata piri ki a Herora, hei mea, "E te Kaiwhakaako, e mātau ana mātou he pono koe, e whakaako ana koe i te ara a te Atua i runga i te pono, e kore anō tā te tangata, e whakaaroa e koe; e kore nei hoki koe e titiro ki te kanohi tangata. 17 Tēnā, kōrerotia ki a mātou, e pēhea ana tōu whakaaro? He mea tika rānei te hoatu takoha ki a Hīhā, kāhore rānei?"

18 Otiia, i mōhio a Īhu ki tō rātou whakaaro kino, ā, ka mea, "He aha tā koutou e whakamātautau nā i ahau, e te hunga tinihanga? 19 Tēnā koa, kia kite ahau i te moni i takoha." Ā, mauria mai ana e rātou ki a ia he pene. 20 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Nō wai tēnei āhua me te tuhituhinga?"

21 Ka mea rātou ki a ia, "Nō Hīhā."

Kātahi ia ka mea ki a rātou, "Hoatu ki a Hīhā, ngā mea a Hīhā, ki te Atua anō ngā mea a te Atua."

22 Ka rongo rātou, ka mīharo; ā, mahue ake ia i a rātou, ā, haere ana rātou.

Te Ui mō te Aranga ake i te Mate

23 I taua rā ka haere mai ki a ia ngā Haruki, e mea nei kāhore he aranga, ka ui ki a ia, 24 ka mea, "E te Kaiwhakaako, i mea a Mohi, ki te mate te tangata, ā, kāhore āna tamariki, mā tōna teina e mārena tāna wahine, e whakatupu ake he uri mō tōna tuakana. 25 Nā, tokowhitu tētahi whānau i a mātou, he tuākana, he tēina; te mārenatanga o te tuatahi, ka mate, ā, hore ōna uri, waiho iho tāna wahine mā tōna teina. 26 Me te tuarua anō, me te tuatoru, puta noa i te tuawhitu. 27 Ā muri iho i a rātou katoa, ka mate te wahine. 28 Nā, i te aranga, mā wai o te tokowhitu te wahine? I a rātou katoa nei hoki ia."

29 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rātou, "E hē ana koutou, tē mōhio ki ngā karaipiture, ki te kaha anō o te Atua. 30 I te aranga hoki e kore rātou e mārena, e kore anō e hoatu kia mārenatia, engari, ka rite ki ngā anahera a te Atua i te rangi. 31 Nā, ko te aranga o te hunga mate, kāhore anō koutou i kite i tā te Atua i kōrero ai ki a koutou, i mea ai, 32 ‘Ko ahau te Atua o Āperahama, te Atua o Īhaka, te Atua o Hākopa’? Ehara te Atua i te Atua nō te hunga mate, engari, nō te hunga ora."

33 Ā, nō ka rongo te mano, ka mīharo ki tāna ako.

Te Tino Ture Nui

34 Nō te rongonga ia o ngā Parihi, kua kopi i a ia te māngai o ngā Haruki, ka whakamine tahi rātou. 35 Nā, ka ui tētahi o rātou, he kaiako i te ture, ka whakamātautau i a ia, ka mea, 36 "E te Kaiwhakaako, ko tēhea te kupu nui o te ture?"

37 Ka mea a Īhu ki a ia, " ‘Kia whakapaua tōu ngākau, tōu wairua, tōu hinengaro, ki te aroha ki te Ariki, ki tōu Atua.’ 38 Ko te tuatahi tēnei, ko te kupu nui. 39 He rite anō te tuarua ki tēnei, ‘Kia aroha koe ki tōu hoa tata, ānō ko koe.’ 40 Kei runga i ēnei kupu e rua e iri ana te ture me ngā poropiti."

Te Ui mō te Karaiti

41 Ā, i ngā Parihi e noho huihui ana, ka ui a Īhu ki a rātou, 42 ka mea, "He pēhea ō koutou whakaaro ki a te Karaiti? Nā wai ia tama?"

Ka mea rātou ki a ia, "Nā Rāwiri."

43 Ka mea ia ki a rātou, "He aha rā a Rāwiri, i a ia e nohoia ana e te Wairua, i karanga ai i a ia he Ariki? I mea hoki ia,

44 ‘I mea te Ariki ki tōku Ariki:

"Hei tōku matau koe noho ai,

kia meinga rā anō e ahau ōu hoariri

hei tūranga waewae mōu." ’

45 Nā, ka kīia nei ia e Rāwiri he Ariki, he pēhea i tama ai ki a ia?"

46 Ā, hore he tangata i āhei te whakahoki kupu ki a ia, kīhai rawa anō tētahi i māia ki te ui ki a ia i taua rā iho anō.