Mateus 9

Vindecarea unui slăbănog

1 Isus S-a suit într-o corabie, a trecut marea și*Cap. 4:13. a venit în cetatea Sa. 2 Și*Marcu 2:3.Luca 5:18. iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într-un pat. Isus le-a văzut*Cap. 8:10. credința și a zis slăbănogului: „Îndrăznește, fiule! Păcatele îți sunt iertate!"3 Și iată că unii din cărturari au zis în ei înșiși: „Omul acesta hulește!" 4 Isus, care le cunoștea*Ps. 139:2. Cap. 12:25.Marcu 12:15.Luca 5:22;6:8;9:47;11:17. gândurile, a zis: „Pentru ce aveți gânduri rele în inimile voastre?5 Căci ce este mai lesne? A zice: ‘Iertate îți sunt păcatele’ sau a zice: ‘Scoală-te și umblă’?6 Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, scoală-te", a zis El slăbănogului, „ridică-ți patul și du-te acasă."7 Slăbănogul s-a sculat și s-a dus acasă. 8 Când au văzut noroadele lucrul acesta, s-au înspăimântat și au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.

Chemarea lui Matei

9 De acolo, Isus a mers*Marcu 2:14.Luca 5:27. mai departe și a văzut pe un om, numit Matei, șezând la vamă. Și i-a zis: „Vino după Mine." Omul acela s-a sculat și a mers după El. 10 Pe*Marcu 2:15.Luca 5:29. când ședea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulțime de vameși și păcătoși și au șezut la masă cu El și cu ucenicii Lui. 11 Fariseii au văzut lucrul acesta și au zis ucenicilor Lui: „Pentru ce mănâncă Învățătorul vostru cu vameșii*Cap. 11:19.Luca 5:30;15:2. și cu păcătoșii*Gal. 2:15.?" 12 Isus i-a auzit și le-a zis: „Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi.13 Duceți-vă de învățați ce înseamnă: ‘Milă*Osea 6:6.Mica 6:6-8. Cap. 12:7.voiesc, iar nu jertfă!’ Căci n-am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci*1 Tim. 1:15.pe cei păcătoși."

Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post

14 Atunci, ucenicii lui Ioan au venit la Isus și I-au zis: „De*Marcu 2:18.Luca 5:33. ce noi și fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc deloc?" 15 Isus le-a răspuns: „Se pot jeli nuntașii*Ioan 3:29.câtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, și atunci*Fapte 13:2,3;14:23.1 Cor. 7:5.vor posti.16 Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche; pentru că și-ar lua umplutura din haină, și ruptura ar fi mai rea.17 Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, și burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, și se păstrează amândouă."

Învierea fiicei lui Iair și vindecarea unei femei

18 Pe când*Marcu 5:22.Luca 8:41. le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntașii sinagogii, I s-a închinat și I-a zis: „Fiica mea adineauri a murit, dar vino de pune-Ți mâinile peste ea, și va învia." 19 Isus S-a sculat și a plecat după el, împreună cu ucenicii Lui. 20 Și*Marcu 5:25.Luca 8:43. iată că o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi și s-a atins de poala hainei Lui. 21 Căci își zicea ea: „Numai să mă pot atinge de haina Lui, și mă voi tămădui." 22 Isus S-a întors, a văzut-o și i-a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința*Luca 7:50;8:48;17:19;18:42.ta te-a tămăduit." Și s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela. 23 Când*Marcu 5:38.Luca 8:51. a ajuns Isus în casa fruntașului sinagogii*2 Cron. 35:25. și când a văzut pe cei ce cântau din fluier și gloata bocind, 24 le-a zis: „Dați-vă la o parte*Fapte 20:10., căci fetița n-a murit, ci doarme!" Ei își băteau joc de El. 25 Dar, după ce a fost scoasă gloata, Isus a intrat înăuntru, a luat pe fetiță de mână, și fetița s-a sculat. 26 Și s-a dus vestea despre această minune în tot ținutul acela.

Vindecarea a doi orbi

27 Când a plecat de acolo, s-au luat după Isus doi orbi, care strigau și ziceau: „Ai milă de noi, Fiul*Cap. 15:22;20:30,31.Marcu 10:47,48.Luca 18:38,39. lui David!" 28 După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Și Isus le-a zis: „Credeți că pot face lucrul acesta?" „Da, Doamne", I-au răspuns ei. 29 Atunci S-a atins de ochii lor și a zis: „Facă-vi-se după credința voastră!"30 Și li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul și le-a zis: „Vedeți*Cap. 8:4;12:16;17:9.Luca 5:14.să nu știe nimeni."31 Dar*Marcu 7:36. ei, cum au ieșit, au răspândit vestea despre El în tot ținutul acela.

Vindecarea unui mut îndrăcit

32 Pe*Cap. 12:22.Luca 11:14. când plecau orbii aceștia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit. 33 După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Și noroadele, mirate, ziceau: „Niciodată nu s-a văzut așa ceva în Israel!" 34 Dar fariseii ziceau: „Cu ajutorul domnului dracilor scoate El*Cap. 12:24.Marcu 3:22.Luca 11:15. dracii!"

Lui Isus Îi este milă de gloate

35 Isus străbătea*Marcu 6:6.Luca 13:22. toate cetățile și satele, învățând*Cap. 4:23. pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției și vindecând orice fel de boală și orice fel de neputință care era în norod. 36 Când*Marcu 6:34. a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca*Num. 27:17.1 Împ. 22:17.Ezec. 34:5.Zah. 10:2. niște oi care n-au păstor. 37 Atunci a zis ucenicilor Săi: „Mare este secerișul*Luca 10:2.Ioan 4:35., dar puțini sunt lucrătorii!38 Rugați dar*2 Tes. 3:1.pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui."

Ka Whakaorangia e Īhu te Pararūtiki

1 Nā, ka eke ia ki te kaipuke, ka whiti ki tāwāhi, ka haere ki tōna pā. 2 Nā, ka kawea mai e rātou ki a ia tētahi pararūtiki, e takoto ana i runga i te moenga; nō te kitenga o Īhu i tō rātou whakapono ka mea ia ki te pararūtiki, "E tama, kia māia; ka oti ōu hara te muru."

3 Nā, ka mea ētahi o ngā karaipi ki a rātou anō, "E kohukohu ana tēnei tangata!"

4 Ā, ka kite a Īhu i ō rātou whakaaro, ka mea ia, "He aha i kino ai ngā whakaaro o roto o ō koutou ngākau? 5 Ko tēhea oti te mea takoto noa, ko te mea, ‘Ka oti ōu hara te muru,’ ko te mea rānei, ‘Whakatika, haere’? 6 Otirā, kia mātau ai koutou he mana muru hara tō te Tama a te tangata i runga i te whenua." Kātahi, ia ka mea ki te pararūtiki, "Whakatika, tangohia ake tōu moenga, ā, haere ki tōu whare."

7 Nā, whakatika ana ia, haere ana ki tōna whare. 8 Nō te kitenga ia o te hui, ka wehi, ka whakakorōria i te Atua, i hōmai ai tēnei mana ki ngā tāngata.

Ka Karangatia e Īhu a Matiu

9 Ā, i a Īhu e haere ana i reira, ka kite ia i tētahi tangata, ko Matiu te ingoa, e noho ana i te wāhi tango takoha; ā, ka mea ki a ia, "Arumia ahau."

Nā, whakatika ana ia, aru ana i a ia.

10 Ā, i a ia e noho ana ki te kai i roto i te whare, nā, he tokomaha ngā pupirikana me ngā tāngata hara i haere mai, i noho tahi ki a Īhu rātou ko āna ākonga. 11 Ā, nō te kitenga o ngā Parihi, ka mea ki āna ākonga, "He aha tō koutou Kaiwhakaako ka kai tahi ai me ngā pupirikana, me ngā tāngata hara?"

12 Otirā, ka rongo a Īhu, ka mea ki a rātou, "Kāhore he aha o ngā tāngata ora e meatia ai e te rata, engari, o te hunga e mate ana. 13 Nā, haere, ākona te tikanga o tēnei, ‘Ko tāku e pai ai ko te tohu tangata, hāunga te patunga tapu.’ Kīhai hoki ahau i haere mai ki te karanga i te hunga tika, engari i te hunga hara, kia rīpenetā."

Te Take e Pā ana ki te Nohopuku

14 Me i reira ka haere mai ki a ia ngā ākonga a Hoani, ka mea, "He aha i maha ai o mātou ko ngā Parihi nohoanga pukutanga, ā, kāhore āu ākonga e nohopuku?"

15 Nā, ka mea a Īhu ki a rātou, "E āhei rānei ngā tamariki o te whare mārena te tangi, i te mea kei a rātou te tāne mārena hou? Nā, tērā e tae mai ngā rā, e tangohia ai te tāne mārena hou i a rātou, ā, ko reira nohopuku ai rātou.

16 "E kore e meatia e te tangata tētahi wāhi o te kahu hou hei pāpaki mō te kahu tawhito, nō te mea ka riro tētahi wāhi o taua kākahu i te whakakapi, ā, ka nui rawa te pakaru. 17 E kore e ringihia te wāina hou ki ngā ipu tawhito; kei pakaru ngā ipu, ā, ka maringi te wāina, kore ake ngā ipu; erangi, e ringihia ana te wāina hou ki ngā ipu hou, ā, ka ora taua rua."

He Kōtiro Whakahemohemo me te Wahine Māuiui

18 I a ia e kōrero ana i ēnei mea ki a rātou, nā, ka haere mai tētahi rangatira, ka koropiko ki a ia, ka mea, "Tēnei kua marere tāku tamāhine; otirā, māu e haere ake, e whakapā tōu ringa ki a ia, ā, ka ora."

19 Nā, ka whakatika a Īhu rātou ko āna ākonga, ā, aru ana i a ia.

20 Nā, ko te haerenga ki muri i a ia o tētahi wahine, tekau mā rua ngā tau i mate ai i te pākaruhanga toto, ā, ka pā ki te tāniko o tōna kākahu; 21 i mea hoki i roto i a ia, "Kia pā kau oti ahau ki tōna kākahu, ka ora ahau."

22 Nā, ka tahuri a Īhu, ā, ka kite i a ia, ka mea, "Kia māia, e kō! Nā tōu whakapono koe i ora ai." Ā, ora ake te wahine i taua wā anō.

23 Nā, i te taenga o Īhu ki te whare o te rangatira, ka kite i ngā kaiwhakatangi pūtōrino, i te huihui hoki e ngangau ana, 24 ka mea ia ki a rātou, "Whakaatea! Kāhore hoki i mate te kōtiro, erangi e moe ana." Ā, kataina iho ia e rātou. 25 Heoi, ka oti te huihui te pei ki waho, ka tomo ia ki roto, ka mau ki tōna ringa, ā, ara ake ana te kōtiro. 26 Ā, pakū ana tēnei rongo puta noa i taua whenua.

Ka Whakaoratia e Īhu ngā Tāngata Tokorua, he Matapō

27 Ā, i a Īhu e haere atu ana i reira, tokorua ngā matapō i aru i a ia, ka karanga ake, ka mea, "E te Tama a Rāwiri, kia aroha ki a māua!"

28 Ā, ka tapoko ia ki te whare, ka haere atu ngā matapō ki a ia; nā, ka mea a Īhu ki a rāua, "E whakapono ana rānei kōrua e taea tēnei e ahau?"

Ka mea rāua ki a ia, "Āe, e te Ariki."

29 Me i reira ka pā ia ki ō rāua kanohi, ka mea, "Kia rite ki tō kōrua whakapono te meatanga ki a kōrua." 30 Nā, kua kite ō rāua kanohi; kātahi ka whakatūpato a Īhu i a rāua ka mea, "Kia mahara kei rangona e te tangata."

31 Ko rāua ia i puta atu ki waho, ā, kōrerotia nuitia ana ia puta noa i taua whenua.

Ka Whakaoratia e Īhu tētahi Tangata Wahangū

32 I a rāua e puta ana ki waho, ka kawea mai ki a ia tētahi tangata wahangū, he rēwera tōna. 33 Ā, ka oti te rēwera te pei, ka whai reo te wahangū; ā, mīharo ana te mano, ka mea, "Kāhore anō i kitea te pēnei i roto i a Īharaira."

34 Otirā, ka mea ngā Parihi, "Nā te rangatira o ngā rēwera tāna peinga rēwera."

Ka Aroha a Īhu ki ngā Tāngata

35 Nā, ka hāereerea e Īhu ngā pā katoa me ngā kāinga, ā, ka ako i roto i ō rātou whare karakia, ka kauwhau i te rongopai o te rangatiratanga, me te whakaora i te tini o ngā mate, i te tini o ngā tūrorotanga o te iwi. 36 Ā, nō tōna kitenga i ngā mano, ka toko ake tōna ngākau aroha ki a rātou, e māuiui ana hoki rātou, e marara kē ana, me he hipi hēparakore. 37 Kātahi, ia ka mea ki āna ākonga, "He nui te kotinga, ko ngā kaimahi ia he ruarua. 38 Nā, īnoi atu ki te Ariki nāna te kotinga, kia tonoa e ia he kaimahi ki tāna kotinga."