Mateus 12

Spicele și ziua Sabatului

1 În vremea aceea, Isus trecea*Deut. 23:25.Marcu 2:23.Luca 6:1. prin lanurile de grâu într-o zi de Sabat. Ucenicii Lui, care erau flămânzi, au început să smulgă spice de grâu și să le mănânce. 2 Fariseii, când au văzut lucrul acesta, I-au zis: „Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului." 3 Dar Isus le-a răspuns: „Oare n-ați citit ce*1 Sam. 21:6.a făcut David când a flămânzit, el și cei ce erau împreună cu el?4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile*Exod 25:30.Lev. 24:5.pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu-i era îngăduit să le mănânce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci*Exod 29:32,33.Lev. 8:31;24:9.numai preoților?5 Sau n-ați citit în Lege*Num. 28:9.Ioan 7:22.că, în zilele de Sabat, preoții calcă Sabatul în Templu, și totuși sunt nevinovați?6 Dar Eu vă spun că aici este Unul*2 Cron. 6:18.Mal. 3:1.mai mare decât Templul.7 Dacă ați fi știut ce înseamnă: ‘Milă*Osea 6:6.Mica 6:6-8. Cap. 9:13.voiesc, iar nu jertfe’, n-ați fi osândit pe niște nevinovați.8 Căci Fiul omului este Domn și al Sabatului."

Omul cu mâna uscată

9 Isus*Marcu 3:1.Luca 6:6. a plecat de acolo și a intrat în sinagogă. 10 Și iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ei, ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: „Este îngăduit*Luca 13:14;14:3.Ioan 9:16. a vindeca în zilele de Sabat?" 11 El le-a răspuns: „Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie și-i*Exod 23:4,5.Deut. 22:4.cade într-o groapă în ziua Sabatului, să n-o apuce și s-o scoată afară?12 Cu cât mai de preț este deci un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat."13 Atunci a zis omului aceluia: „Întinde-ți mâna!" El a întins-o și mâna s-a făcut sănătoasă, ca și cealaltă. 14 Fariseii*Cap. 27:1.Marcu 3:6.Luca 6:11.Ioan 5:18;10:39;11:53. au ieșit afară și s-au sfătuit cum să omoare pe Isus.

Isus, Robul Domnului

15 Dar Isus, ca unul care știa lucrul acesta, a*Cap. 10:23.Marcu 3:7. plecat de acolo. După*Cap. 19:2. El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toți bolnavii 16 și le-a poruncit*Cap. 9:30. cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut, 17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: 18 „Iată*Is. 42:1. Robul Meu, pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în*Cap. 3:17;17:5. care sufletul Meu își găsește plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El și va vesti neamurilor judecata. 19 El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Și nimeni nu-I va auzi glasul pe ulițe. 20 Nu va frânge o trestie ruptă și nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruiască judecata. 21 Și neamurile vor nădăjdui în Numele Lui."

Îndrăcitul mut și orb. Păcatul împotriva Duhului Sfânt

22 Atunci*Cap. 9:32.Marcu 3:11.Luca 11:14., I-au adus un îndrăcit orb și mut și Isus l-a tămăduit, așa că mutul vorbea și vedea. 23 Toate noroadele, mirate, ziceau: „Nu cumva este acesta Fiul lui David?" 24 Când*Cap. 9:34.Marcu 3:22.Luca 11:15. au auzit fariseii lucrul acesta, au zis: „Omul acesta nu scoate dracii decât cu Beelzebul, domnul dracilor!" 25 Isus, care le cunoștea*Cap. 9:4.Ioan 2:25.Apoc. 2:23. gândurile, le-a zis: „Orice împărăție dezbinată împotriva ei însăși este pustiită și orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei însăși nu poate dăinui.26 Dacă Satana scoate pe Satana, este dezbinat; deci cum poate dăinui împărăția lui?27 Și dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voștri cu cine-i scot? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri.28 Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția*Dan. 2:44;7:14.Luca 1:33;11:20;17:20,21.lui Dumnezeu a venit peste voi.29 Sau*Is. 49:24.Luca 11:21-23.cum poate cineva să intre în casa celui tare și să-i jefuiască gospodăria, dacă n-a legat mai întâi pe cel tare? Numai atunci îi va jefui casa.30 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu strânge cu Mine risipește.31 De aceea vă spun: Orice*Marcu 3:28.Luca 12:10.Evr. 6:4;10:26,29.1 Ioan 5:16.păcat și orice hulă vor fi iertate oamenilor, dar*Fapte 7:51.hula împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată.32 Oricine va vorbi*Cap. 11:19;13:55.Ioan 7:12,52.împotriva Fiului omului va fi iertat*1 Tim. 1:13., dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.33 Ori faceți pomul bun și rodul*Cap. 7:17.Luca 6:43,44.lui bun, ori faceți pomul rău și rodul lui rău; căci pomul se cunoaște după rodul lui.34 Pui*Cap. 3:7;23:33.de năpârci, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, când voi sunteți răi? Căci*Luca 6:45.din prisosul inimii vorbește gura.35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui.36 Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit.37 Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină și din cuvintele tale vei fi osândit."

Minunea cu prorocul Iona

38 Atunci*Cap. 16:1.Marcu 8:11.Luca 11:16,29.Ioan 2:18.1 Cor. 1:22., unii din cărturari și din farisei au luat cuvântul și I-au zis: „Învățătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!" 39 Drept răspuns, El le-a zis: „Un neam viclean și preacurvar*Is. 57:3. Cap. 16:4.Marcu 8:38.Ioan 4:48.cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona.40 Căci*Iona 1:17., după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele chitului, tot așa și Fiul omului va sta trei zile și trei nopți în inima pământului.41 Bărbații*Luca 11:32.din Ninive se vor scula alături de neamul acesta în ziua judecății și-l*Ier. 3:11.Ezec. 16:51,52.Rom. 2:27.vor osândi, pentru că*Iona 3:5.ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că aici este Unul mai mare decât Iona.42 Împărăteasa*1 Împ. 10:1.2 Cron. 9:1.Luca 11:31.de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta în ziua judecății și-l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.43 Duhul*Luca 11:24.necurat, când a ieșit dintr-un om, umblă*Iov 1:7.1 Pet. 5:8.prin locuri fără apă, căutând odihnă și n-o găsește.44 Atunci zice: ‘Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit.’ Și, când vine în ea, o găsește goală, măturată și împodobită.45 Atunci se duce și ia cu el alte șapte duhuri mai rele decât el: intră în casă, locuiesc acolo, și*Evr. 6:4;10:26.2 Pet. 2:20-22.starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decât cea dintâi. Tocmai așa se va întâmpla și cu acest neam viclean."

Mama și frații lui Isus

46 Pe când vorbea încă Isus noroadelor, iată*Marcu 3:31.Luca 8:19-21. că mama și frații Lui stăteau afară și căutau să vorbească cu El. 47 Atunci, cineva I-a zis: „Iată, mama Ta și frații*Cap. 13:55.Marcu 6:3.Ioan 2:12;7:3,5.Fapte 1:14.1 Cor. 9:5.Gal. 1:19. Tăi stau afară și caută să vorbească cu Tine." 48 Dar Isus a răspuns celui ce-I adusese știrea aceasta: „Cine este mama Mea și care sunt frații Mei?"49 Apoi, Și-a întins mâna spre ucenicii Săi și a zis: „Iată mama Mea și frații Mei!50 Căci oricine*Ioan 15:14.Gal. 5:6;6:15.Col. 3:11.Evr. 2:11.face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră și mamă."

Te Take e Pā ana ki te Hāpati

1 I taua wā i haere a Īhu i te hāpati rā waenga wīti; ā, e hiakai ana āna ākonga, nā, ka anga rātou, ka kato i ngā wīti, ka kai. 2 Ā, nō te kitenga o ngā Parihi, ka mea ki a ia, "Nā, āu ākonga e mea nā i te mea e kore e tika kia meinga i te hāpati."

3 Ka mea ia ki a rātou, "Kāhore koutou i kite i tā Rāwiri i mea ai, i a ia e hiakai ana, rātou ko ōna hoa? 4 I tōna tomokanga ki te whare o te Atua, i tāna kainga i ngā taro aroaro, i ngā mea kīhai nei i tika kia kainga e ia, e ōna hoa rānei, engari, mā ngā tohunga anake? 5 Kāhore anō koutou i kite i roto i te ture, e whakanoatia ana te hāpati e ngā tohunga i roto i te temepara i ngā hāpati, ā, kāhore he hē? 6 Ko tāku kupu ia tēnei ki a koutou, kei konei tētahi, he rahi kē i te temepara. 7 Otiia, me i mātau koutou ki tēnei, ‘Ko tāku e pai ai ko te tohu tangata, hāunga te patunga tapu.’ Kāhore koutou i whakahē i te hunga harakore; 8 ko te Tama nei hoki a te tangata te Ariki o te hāpati."

Te Tangata me tōna Ringa Memenge

9 Nā, ka haere atu ia i reira, ka tomo ki tō rātou whare karakia; 10 nā, he tangata tērā kua memenge te ringa. Ā, ka ui rātou ki a ia, "He tika rānei te whakaora i te hāpati?" He mea hoki kia whakapāngia ai e rātou he hē ki a ia.

11 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Ko tēhea tangata o koutou, ki te mea kotahi āna hipi, ā, ka taka ki roto ki te poka i te hāpati, e kore rānei ia e mau ki taua hipi, e hāpai ake? 12 Nā, tērā noa atu tō te tangata pai i tō te hipi. Inā, he tika anō te mahi pai i ngā hāpati."

13 Me i reira ka mea ia ki taua tangata, "Totoro mai tōu ringa." Ā, nō te toronga, kua ora anō, kua pērā me tētahi. 14 Nā, ka haere ngā Parihi ki waho, ka rūnanga mōna me pēhea e ngaro ai ia i a rātou.

Te Pononga i Whiriwhiria e te Atua

15 Otirā, i mātau a Īhu, ā, haere atu ana i reira; ā, he rahi te hui i aru i a ia, ā, whakaorangia ana rātou katoa e ia; 16 ā, i whakatūpato anō ia i a rātou kei whakakitea ia. 17 Nā, ka rite tā Ihāia poropiti i kōrero ai, i mea ai:

18 "Nā, tāku pononga, tāku i whiriwhiri ai,

tāku i aroha ai, tā tōku Wairua i āhuareka ai.

Ka waiho e ahau tōku Wairua ki runga ki a ia,

ā, māna e whakapuaki te whakawā ki ngā tauiwi.

19 E kore ia e totohe, e kore ia e hāmama,

e kore anō e rangona tōna reo i ngā ara.

20 E kore e whatia porokeretia e ia te kākaho i mangungu,

e kore e tineia te muka e whakapaoa ana.

Kia puta rā anō i a ia te whakawā ki te wikitōria,

21 ka tūmanako hoki ngā tauiwi ki tōna ingoa."

Ko Īhu, ki a Perehepura

22 Me i reira ka kawea mai ki a ia he tangata e nohoia ana e te rēwera, he matapō, he wahangū; ā, whakaorangia ana e ia, nō ka kōrero, ka kite taua matapō, taua wahangū. 23 Ā, ka ohomauri te mano katoa, ka mea, "Ehara ianei tēnei i te Tama a Rāwiri?"

24 Ā, nō te rongonga o ngā Parihi, ka mea, "Ehara i a ia nāna i pei ngā rēwera nei, engari, nā Perehepura, nā te rangatira o ngā rēwera."

25 Ā, i mātau a Īhu ki ō rātou whakaaro, ka mea ki a rātou, "Ki te tahuri iho tētahi rangatiratanga ki a ia anō, ka kore; ki te tahuri iho hoki ki a ia anō tētahi pā, tētahi whare rānei, e kore e tū. 26 Nā, ki te pei a Hātana i a Hātana anō, e tahuri iho ana ki a ia anō; me pēhea e tū ai tōna rangatiratanga? 27 Ā, ki te mea nā Perehepura tāku peinga rēwera, nā wai te peinga a ā koutou tamariki? Nā, ko rātou hei kaiwhakawā mō koutou. 28 Tēnā, ki te mea nā te Wairua o te Atua tāku peinga rēwera, inā, kua tae noa mai te rangatiratanga o te Atua ki a koutou.

29 "Me pēhea oti ka tomo ai te tangata ki te whare o te tangata kaha, ka pāhua ai i ōna taonga, ki te kore ia e mātua here i taua tangata kaha? Ko reira pāhua ai i tōna whare.

30 "Ko te tangata ehara i te hoa nōku, he hoariri ia ki ahau; ko te tangata kāhore e kohikohi tahi māua, e tītaritari ana. 31 Koia ahau ka mea nei ki a koutou, ko ngā hara katoa me ngā kohukohu a te tangata e murua; tēnā ko te kohukohu ki te Wairua Tapu e kore e murua. 32 Ki te kōrero whakahē hoki tētahi mō te Tama a te tangata, e murua tāna; tēnā ki te kōrero whakahē tētahi mō te Wairua Tapu, e kore e murua tāna i tēnei ao, e kore anō i tērā atu."

He Rākau me Āna Hua

33 "Meinga rānei te rākau kia pai, ā, pai iho ōna hua; meinga rānei te rākau kia kino, ā, kino iho ōna hua; mā ngā hua hoki ka mōhiotia ai te rākau. 34 E te uri nākahi, me pēhea ka kōrero pai ai koutou, te hunga kino? He pūrenatanga hoki nō te ngākau ngā kupu a te māngai. 35 Ko te tangata pai he pai ana e whakaputa ai i roto i ngā taonga pai o te ngākau; ko te tangata kino hoki he kino ana e whakaputa ai i roto i ngā taonga kino.

36 "Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, me kōrero e ngā tāngata, i te rā whakawā, te tikanga o ngā kupu pokanoa katoa e puaki i a rātou. 37 Mā āu kupu hoki koe ka whakatikaia ai, mā āu kupu anō ka tau ai te hē ki a koe."

Te Rapu mō tētahi Tohu

38 Me i reira ka kī ētahi o ngā karaipi, o ngā Parihi, ka mea, "E te Kaiwhakaako, e mea ana mātou kia kite i tētahi tohu i a koe."

39 Nā, ka whakahoki ia, ka mea ki a rātou, "E rapu ana te whakatupuranga kino, pūremu, i tētahi tohu; ā, e kore tētahi tohu e hoatu, ko te tohu anake o Hona poropiti. 40 E toru hoki ngā rā o Hona, e toru ngā pō, i roto i te kōpū o te tohorā; waihoki ka toru ngā rā, ka toru ngā pō o te Tama a te tangata ki te manawa o te whenua. 41 E ara ngā tāngata o Ninewe me tēnei whakatupuranga i te whakawākanga, e whakatau i te hē ki a rātou; i rīpenetā hoki rātou i te kauwhau a Hona; ā, tēnei tētahi he nui kē i a Hona. 42 E ara te kuīni o te tonga me tēnei whakatupuranga i te whakawākanga, e whakatau i te hē ki a rātou; i haere mai hoki ia i ngā pito o te whenua ki te whakarongo ki ngā whakaaro nui o Horomona; ā, tēnei tētahi he nui kē i a Horomona."

Te Hokinga mai o te Wairua Poke

43 "Ka puta mai te wairua poke i roto i te tangata, ka hāereere rā ngā wāhi maroke rapu okiokinga ai, ā, tē kitea, 44 ka mea ia, ‘Ka hoki ahau ki tōku whare i puta mai ai ahau.’ Ā, nō te taenga atu, rokohanga atu e takoto kau ana, oti rawa te tahi, te whakapai. 45 Nā, ka haere ia, ka tango i ētahi atu wairua tokowhitu hei hoa mōna, he kino noa atu i a ia, ka tomo rātou, ka noho ki reira; ā, kino atu i te tīmatanga te whakamutunga ki taua tangata. Tērā anō e pērā tēnei whakatupuranga kino."

Ko te Whaea rātou ko ngā Tēina a Īhu

46 I a ia anō e kōrero ana ki te mano, nā, ko tōna whaea rātou ko ōna tēina e tū ana i waho, e whai ana kia kōrero ki a ia. 47 Ā, ka mea tētahi ki a ia, "Nā, tōu whaea me ōu tēina te tū mai nei i waho, e whai ana kia kōrero ki a koe."

48 Nā, ka whakahoki ia, ka mea ki te tangata i kōrero ki a ia, "Ko wai tōku whaea? Ko wai hoki ōku tēina?" 49 Nā, ka totoro tōna ringa ki āna ākonga, ka mea, "Nā, tōku whaea, ōku tēina! 50 Ki te meatia hoki e tētahi tā tōku Matua i te rangi e pai ai, hei teina ia ki ahau, hei tuahine, hei whaea."