Pular para o conteúdo
Publicidade

Mateus 26

MRI2012

Sfătuirea împotriva lui Isus

1 După ce a isprăvit Isus toate cuvântările acestea, a zis ucenicilor Săi: 2 ȘtițiMarcu 14:1.Luca 22:1.Ioan 13:1.după două zile vor fi Paștele; și Fiul omului va fi dat ca fie răstignit!"3 AtunciPs. 2:2.Ioan 11:47.Fapte 4:25., preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrânii norodului s-au strâns în curtea marelui preot, care se numea Caiafa, 4 și s-au sfătuit împreună cum prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare. 5 Dar ziceau: Nu în timpul praznicului, ca nu se facă tulburare în norod."

Mirul turnat pe capul lui Isus

6 CândMarcu 14:3.Ioan 11:1,2;12:3. era Isus în BetaniaCap. 21:17., în casa lui Simon leprosul, 7 s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; și, pe când stătea El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. 8 UcenicilorIoan 12:4. le-a fost necaz, când au văzut lucrul acesta, și au zis: Ce rost are risipa aceasta? 9 Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, și banii se dea săracilor." 10 Când a auzit Isus, le-a zis: De ce faceți supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine.11 Pentru Deut. 15:11.Ioan 12:8.pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar peCap. 18:20;28:20.Ioan 13:33;14:19;16:5,28;17:11.Mine nu aveți totdeauna.12 Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare.13 Adevărat spun , oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta în toată lumea, se va spune și ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei."

Vânzarea lui Isus

14 AtunciMarcu 14:10.Luca 22:3.Ioan 13:2,30., unul din cei doisprezece, numit Iuda IscarioteanulCap. 10:4., s-a dus la preoții cei mai de seamă 15 și le-a zis: CeZah. 11:12. Cap. 27:3. vreți să-mi dați, și-L voi da în mâinile voastre?" Ei i-au cântărit treizeci de arginți. 16 Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca dea pe Isus în mâinile lor.

Descoperirea vânzătorului

17 ÎnExod 12:6,18.Marcu 14:12.Luca 22:7. ziua dintâi a Praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus și I-au zis: Unde vrei să-Ți pregătim mănânci Paștele?" 18 El le-a răspuns: Duceți-vă în cetate la cutare om și spuneți-i: Învățătorul zice: «Vremea Mea este aproape; voi face Paștele cu ucenicii Mei în casa ta.»"19 Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele. 20 SearaMarcu 14:17-21.Luca 22:14.Ioan 13:21., Isus a șezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi. 21 Pe când mâncau, El a zis: Adevărat spun unul din voi va vinde."22 Ei s-au întristat foarte mult și au început să-I zică unul după altul: Nu cumva sunt eu, Doamne?" 23 Drept răspuns, El le-a zis: CelPs. 41:9.Luca 22:21.Ioan 13:18.ce a întins cu Mine mâna în blid, acela va vinde.24 Negreșit, Fiul omului Se duce după cumPs. 22.Is. 53.Dan. 9:26.Marcu 9:12.Luca 24:25,26,46.Fapte 17:2,3;26:22,23.1 Cor. 15:3.este scris despre El. Dar vaiIoan 17:12.de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el nu se fi născut!"25 Iuda, vânzătorul, a luat cuvântul și I-a zis: Nu cumva sunt eu, Învățătorule?" Da", i-a răspuns Isus, tu ești!"

Cina cea de taină

26 Pe cândMarcu 14:22.Luca 22:19. mâncau ei, Isus a1 Cor. 11:23-25. luat o pâine și, după ce a binecuvântat, a frânt-o și a dat-o ucenicilor, zicând: Luați, mâncați; acesta1 Cor. 10:16.este trupul Meu."27 Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: BețiMarcu 14:23.toți din el,28 căci acestaExod 24:8.Lev. 17:11.este sângele Meu, sângele legământului celuiIer. 31:31.nou, care se varsă pentruCap. 20:28.Rom. 3:15.Evr. 9:22.mulți, spre iertarea păcatelor.29 spunMarcu 14:25.Luca 22:18., de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viței, pânăFapte 10:41.în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu."

Isus înștiințează pe ucenicii Săi

30 După ceMarcu 14:26. au cântat cântarea, au ieșit în Muntele Măslinilor. 31 Atunci, Isus le-a zis: În noaptea aceasta, toțiMarcu 14:27.Ioan 16:32.vețiCap. 11:6.găsi în Mine o pricină de poticnire, căci este scris: Voi bateZah. 13:7.Păstorul, și oile turmei vor fi risipite.32 Dar, după ce voi învia, voiCap. 28:7,10,16.Marcu 14:28;16:7.merge înaintea voastră în Galileea."33 Petru a luat cuvântul și I-a zis: Chiar dacă toți ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire." 34 AdevăratMarcu 14:30.Luca 22:34.Ioan 13:38.îți spun", i-a zis Isus, tu, chiar în noaptea aceasta, înainte ca cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori."35 Petru I-a răspuns: Chiar dacă ar trebui mor cu Tine, tot nu voi lepăda de Tine." Și toți ucenicii au spus același lucru.

Ghetsimani

36 AtunciMarcu 14:32-35.Luca 22:39.Ioan 18:1., Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani, și a zis ucenicilor: Ședeți aici până voi duce acolo rog."37 A luat cu El pe Petru și peCap. 4:21. cei doi fii ai lui Zebedei și a început Se întristeze și Se mâhnească foarte tare. 38 Isus le-a zis atunci: Sufletul Meu este cuprins de o întristareIoan 12:27.de moarte; rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine."39 Apoi a mers puțin mai înainte, a căzut cu fața la pământ și S-a rugatMarcu 14:36.Luca 22:42.Evr. 5:7., zicând: TatăIoan 12:27., dacă este cu putință, depărteazăCap. 20:22.de la Mine paharul acesta! Totuși nuIoan 5:30;6:38.Filip. 2:8.cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu."40 Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind și a zis lui Petru: Ce, un ceas n-ați putut vegheați împreună cu Mine!41 VegheațiMarcu 13:33;14:38.Luca 22:40,46.Efes. 6:18.și rugați-vă, ca nu cădeți în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă."42 S-a depărtat a doua oară și S-a rugat, zicând: Tată, dacă nu se poate se îndepărteze de Mine paharul acesta fără să-l beau, facă-se voia Ta!"43 S-a întors iarăși la ucenici și i-a găsit dormind; pentru li se îngreuiaseră ochii de somn. 44 I-a lăsat din nou, S-a depărtat și S-a rugat a treia oară, zicând aceleași cuvinte. 45 Apoi a venit la ucenici și le-a zis: Dormiți de acum și odihniți-vă!Iată a venit ceasul ca Fiul omului fie dat în mâinile păcătoșilor.46 Sculați-vă, haidem mergem; iată se apropie vânzătorul."

Prinderea lui Isus

47 Pe cândMarcu 14:43.Luca 22:47.Ioan 18:3.Fapte 1:16. vorbea El încă, iată vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloată mare, cu săbii și cu ciomege, trimiși de preoții cei mai de seamă și de bătrânii norodului. 48 Vânzătorul le dăduse semnul acesta: Pe care-L voi săruta eu, Acela este; puneți mâna pe El!" 49 Îndată, Iuda s-a apropiat de Isus și I-a zis: Plecăciune, Învățătorule!" Și L-a2 Sam. 20:9. sărutat. 50 Isus i-a zis: PrietenePs. 41:9;55:13., ce ai venit faci, !" Atunci, oamenii aceia s-au apropiat, au pus mâinile pe Isus și L-au prins. 51 Și unulIoan 18:10. din cei ce erau cu Isus a întins mâna, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea. 52 Atunci, Isus i-a zis: Pune-ți sabia la locul ei, căciGen. 9:6.Apoc. 13:10.toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri.53 Crezi n-aș putea rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână mai2 Împ. 6:17.Dan. 7:10.mult de douăsprezece legiuni de îngeri?54 Dar cum se vor împlini Scripturile, care zic Is. 53:7. Vers. 24.Luca 24:25,44,46.așa trebuie se întâmple?"55 În clipa aceea, Isus a zis gloatelor: Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca prindeți. În toate zilele ședeam în mijlocul vostru și învățam norodul în Templu, și n-ați pus mâna pe Mine.56 Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca se împlinească cele scrisePlâng. 4:20. Vers. 54.prin proroci." AtunciIoan 18:15., toți ucenicii L-au părăsit și au fugit.

Isus înaintea Sinedriului

57 Cei ceMarcu 14:53.Luca 22:54.Ioan 18:12,13,24. au prins pe Isus L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunați cărturarii și bătrânii. 58 Petru L-a urmat de departe, până la curtea marelui preot, apoi a intrat înăuntru și a șezut jos cu aprozii, ca vadă sfârșitul. 59 Preoții cei mai de seamă, bătrânii și tot soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî. 60 Dar n-au găsit niciuna, măcar s-au înfățișat mulțiPs. 27:12;35:11.Marcu 14:15.Fapte 6:13. martori mincinoși. La urmă au venit doiDeut. 19:15.61 și au spus: Acesta a zis: Eu potCap. 27:40.Ioan 2:19. stric Templul lui Dumnezeu și să-l zidesc iarăși în trei zile." 62 Marele preot s-a sculatMarcu 14:60. în picioare și I-a zis: Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta?" 63 IsusIs. 53:7. Cap. 27:12,14. tăcea. Și marele preot a luat cuvântul și I-a zis: TeLev. 5:1.1 Sam. 14:24,26. jur, pe Dumnezeul cel viu, ne spui dacă ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu." 64 Da", i-a răspuns Isus, sunt! Ba mai mult, spun deDan. 7:13. Cap. 16:27; 24:30; 25:31.Luca 21:27.Ioan 1:51.Rom. 14:10.1 Tes. 4:16.Apoc. 1:7.acum încolo veți vedea pe Fiul omului șezândPs. 110:1.Fapte 7:55.la dreapta puterii lui Dumnezeu și venind pe norii cerului."65 Atunci2 Împ. 18:37;19:1., marele preot și-a rupt hainele și a zis: A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată acum ați auzit hula Lui. 66 Ce credeți?" Ei au răspuns: Este vinovatLev. 24:16.Ioan 19:7., fie pedepsit cu moartea." 67 AtunciIs. 50:6;53:3. Cap. 27:30., L-au scuipat în față, L-au bătut cu pumnii și L-auLuca 22:63.Ioan 19:3. pălmuit, 68 zicând: Hristoase, prorocește-neMarcu 14:65.Luca 22:64. cine Te-a lovit!"

Tăgăduirea lui Petru

69 PetruMarcu 14:66.Luca 22:55.Ioan 18:16,17,25. însă ședea afară în curte. O slujnică a venit la el și i-a zis: Și tu erai cu Isus Galileeanul!" 70 Dar el s-a lepădat înaintea tuturor și i-a zis: Nu știu ce vrei zici." 71 Când a ieșit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică și a zis celor de acolo: Și acesta era cu Isus din Nazaret." 72 El s-a lepădat iarăși, cu un jurământ, și a zis: Nu cunosc pe Omul acesta!" 73 Peste puțin, cei ce stăteau acolo s-au apropiat și au zis lui Petru: Nu mai încape îndoială și tu ești unul din oamenii aceia, căci și vorbaLuca 22:59. te de gol." 74 Atunci, elMarcu 14:71. a început se blesteme și se jure, zicând: Nu cunosc pe Omul acesta!" În clipa aceea a cântat cocoșul. 75 Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: ÎnainteVers. 34.Marcu 14:30.Luca 22:61,62.Ioan 13:38.ca cânte cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori." Și a ieșit afară și a plâns cu amar.

Te Whakangārahu ki a Īhu

1 Ā, ka mutu ēnei kupu katoa a Īhu, ka mea ia ki āna ākonga, 2 "E mātau ana koutou kia rua ake ko te Kapenga, ā, ka tukua te Tama a te tangata kia rīpekatia."

3 , ka whakamine ngā tohunga nui, ngā karaipi, me ngā kaumātua o te iwi, ki te whare o te tohunga nui, ko Kaiapa te ingoa, 4 ka whakatakoto tikanga nanakia e mau ai a Īhu, e whakamatea ai. 5 Otirā, i mea rātou, "Kauaka i te hākari, kei ngangau te iwi."

Ka Whakawahia a Īhu i Petani

6 , i a Īhu i Petani i te whare o Haimona repera, 7 ka haere mai tētahi wahine ki a ia me te pouaka kōhatu, tonu i te hinu kakara utu nui, ā, ringihia ana ki runga ki tōna mātenga, i a ia e noho ana ki te kai. 8 te kitenga ia o āna ākonga, ka riri, ka mea, "Hei aha tēnei maumau? 9 He nui hoki te utu me i hokona tēnei hinu kakara, ka hoatu ki te hunga rawakore."

10 Ā, i mōhio a Īhu, ka mea ki a rātou, "He aha koutou e whakapāwerawera i te wahine nei? He mahi pai hoki tāna i mea nei ki ahau. 11 Kei a koutou tonu hoki te hunga rawakore i ngā katoa; tēnā ko ahau e kore e noho tonu ki a koutou. 12 I ringihia ai hoki tēnei hinu kakara ki tōku tinana, he mea tōku tanumanga. 13 He pono tāku e mea nei ki a koutou, Ko ngā wāhi o te ao katoa e kauwhautia ai tēnei rongopai, ka kōrerotia anō tēnei wahine i mea ai, hei whakamahara ki a ia."

Ka Whakaae a Hūrā ki te Tuku i a Īhu

14 Kātahi, ka haere tētahi o te tekau rua, ko Hūrā Ikariote te ingoa, ki ngā tohunga nui, 15 ka mea, "He aha koutou e pai ai kia hōmai ki ahau, ā, māku ia e tuku ki a koutou?" Ā, ka pāunatia e rātou e toru tekau hiriwa ki a ia. 16 Ā, reira mai anō ia i rapu ai i te pai e tukua ai ia.

Ka Kainga e Īhu te Kapenga i te Taha i Āna Ākonga

17 , i te tuatahi o te Taro Rēwenakore, ka haere ngā ākonga ki a Īhu, ka mea ki a ia, "Ko hea tāu e pai ai kia takā e mātou te Kapenga hei kai māu?"

18 , ka mea ia, "Haere ki te , ki a mea, ka atu ki a ia, E mea ana te Kaiwhakaako, Ka tata tōku tāima; hei a koe mātou ko āku ākonga mea ai i te Kapenga."

19 Ā, meatia ana e ngā ākonga Īhu i whakarite ai ki a rātou; takā ana e rātou te Kapenga.

20 Ka ahiahi, ka noho ia me te tekau rua. 21 Ā, i a rātou e kai ana, ka mea ia, "He pono tāku e mea nei ki a koutou, tētahi o koutou ahau e tuku."

22 Ā, pōuri noa iho rātou, ka anga, ka kōrero takitahi ki a ia, "Ko ahau rānei, e te Ariki?"

23 Ā, ka whakahoki ia, ka mea, "Ko te tangata, e toutou tahi nei ō māua ringa ki te rīhi, māna ahau e tuku. 24 E haere ana hoki te Tama a te tangata, e pērā ana me te mea i tuhituhia mōna. Otiia, auē te mate te tangata e tukua ai te Tama a te tangata! He pai taua tangata me i kaua ia e whānau."

25 Kātahi a Hūrā, tōna kaituku, ka oho ake, ka mea, "E te Kaiwhakaako, ko ahau rānei?"

Anō ko ia ki a ia, "Kua kōrerotia e koe."

Te Hapa a te Ariki

26 Ā, i a rātou e kai ana, ka mau a Īhu ki te taro, ā, ka mutu te whakapai, ka whawhati. Ka hoatu ki ngā ākonga, ka mea, "Tangohia, kainga; ko tōku tinana tēnei."

27 , ka mau ia ki te kapu, ā, ka mutu te whakawhetai, ka hoatu ki a rātou, ka mea, "Inumia tētahi wāhi o tēnei e koutou katoa. 28 Ko ōku toto hoki ēnei, ko o te kawenata hou, e whakahekea ana te tini, hei murunga hara. 29 , ko tāku kupu tēnei ki a koutou, e kore ahau e inu i tēnei hua o te wāina ā mua ake nei, kia taea anō taua e inumia houtia ai e tātou i te rangatiratanga o tōku Matua."

30 Ā, ka mutu rātou hīmene, ka haere ki Maunga Ōriwa.

Ka Poropiti a Īhu i Whakakāhore a Pita

31 Kātahi, a Īhu ka mea ki a rātou, "Ka katoa koutou ki ahau i tēnei , kua oti hoki te tuhituhi:

Ka patua e ahau te hēpara,

ā, ka whakamararatia ngā hipi o te kāhui.

32 Otirā, muri iho i tōku aranga, ka haere ahau i mua i a koutou ki Karirī."

33 , ka whakahoki a Pita, ka mea ki a ia, "Ahakoa noa te katoa ki a koe, e kore rawa ahau e ."

34 Ka mea a Īhu ki a ia, "He pono tāku e mea nei ki a koe, ko tēnei anō, i te mea kāhore anō i tangi noa te tīkaokao, ka toru āu whakakāhoretanga i ahau."

35 Ka mea a Pita ki a ia, "Ahakoa kua takoto te tikanga kia mate tahi tāua, e kore ahau e whakakāhore i a koe." I pērā anō te a ngā ākonga katoa.

Ka Īnoi a Īhu i Kehemane

36 Kātahi, ka haere rātou ko Īhu ki tētahi wāhi, tōna ingoa nei ko Kehemane, ā, ka mea ia ki āna ākonga, "Hei konei koutou noho ai, kia haere ahau ki kōina īnoi ai." 37 , ka mau ia ki a Pita rātou ko ngā tama tokorua a Heperi, ā, ka tīmata te pōuri, te tūmatatenga. 38 , ka mea ia ki a rātou, "tonu tōku wairua i te pōuri, tata ki te mate; hei konei koutou noho ai, kia mataara tahi tātou."

39 Ā, haere ana ia ki tahaki tata atu, ka takoto tāpapa, ka īnoi, ka mea, "E tōku Matua, ki te mea e āhei, kia pahemo atu tēnei kapu i ahau; otirā, kaua e waiho i tāku e pai ai, engari, i tāu."

40 Ā, ka haere ia ki āna ākonga, rokohanga atu e moe ana, , ka mea ia ki a Pita, "Ha, ko koutou tēnei, mataara tahi tātou kia kotahi hāora? 41 Kia mataara me te īnoi, kei uru ki te whakamātautauranga. He hihiko te wairua, ko te kikokiko ia he ngoikore."

42 Ka haere atu anō ia, ko te rua o ōna hokinga, ka īnoi, ka mea, "E tōku Matua, ki te kore e āhei kia pahemo atu tēnei kapu i ahau, ā, me inu anō e ahau, waiho i tāu i pai ai." 43 Ko tōna haerenga mai anō, , rokohanga mai e moe ana anō rātou; i taimaha hoki ō rātou kanohi.

44 , ka waiho anō rātou e ia, ā, haere ana anō, ka īnoi, ko te toru o ngā īnoinga, me te whakahua i taua kupu anō. 45 Kātahi, ia ka haere ki āna ākonga, ka mea ki a rātou, "Moe tonu, takoto mārie. , ka tata te hāora, ka tukua te Tama a te tangata ki ngā ringa o te hunga hara. 46 Maranga, ka haere tātou. Nanā, ka tata te kaituku i ahau."

Te Hopukanga o Īhu

47 Ā, i a ia anō e kōrero ana, , ka tae mai a Hūrā, tētahi o te tekau rua, he tini hoki ngā tāngata i a ia, me ngā hoari, me ngā patu, he mea tono mai ngā tohunga nui, ngā kaumātua o te iwi. 48 Kua oti hoki tētahi tohu te whakarite ki a rātou e tōna kaituku, i mea ia, ", ko tāku tangata e kihi ai, koia tēnā; hopukia."

49 , tika tonu ia ki a Īhu, ka mea, "Tēnā koe, e te Kaiwhakaako!" ā, kihi ana i a ia.

50 , ka mea a Īhu ki a ia, "E hoa, meinga tāu i haere mai ai ki te mahi."

Me i reira ka haere mai rātou, ka ō rātou ringa ki a Īhu, ā, hopukia ana ia. 51 , ka totoro te ringa o tētahi o ngā hoa o Īhu, ā, unuhia ana tāna hoari, ka hāua iho te pononga a te tino tohunga, tapahia ana tōna taringa.

52 Kātahi, ka mea a Īhu ki a ia, "Whakahokia iho tāu hoari ki tōna pūkoro; ka mate hoki i te hoari te hunga hāpai hoari. 53 E hua koe e kore e āhei i ahau āianei te īnoi ki tōku Matua, ā, e hōmai e ia ki ahau he anahera maha atu i ngā rihiona kotahi tekau rua? 54 Nei , te aha ka rite ai ngā karaipiture, arā, ko tēnei kia meatia?"

55 I taua , ka mea a Īhu ki ngā mano, "He tāhae ahau i haere mai ai koutou me ngā hoari me ngā patu ki te hopu i ahau? I a koutou ahau e noho ana i te temepara, e ako ana i tēnā , i tēnā , ā, kīhai koutou i hopu i ahau. 56 , i meatia tēnei katoa hei whakarite ngā karaipiture a ngā poropiti."

, ka whakarere ngā ākonga katoa i a ia, ā, oma ana.

Ko Īhu i te Aroaro o te Rūnanga

57 Kātahi, ka kawea a Īhu e ngā kaihopu ki te whare o Kaiapa, o te tino tohunga, i reira hoki ngā karaipi me ngā kaumātua e huihui ana. 58 Ko Pita ia i aru i a ia i tawhiti ki te marae o te tino tohunga, ā, tomo atu ana, noho tahi ana me ngā kaimahi, kia kite i te mutunga.

59 , ka rapu ngā tohunga nui, me ngā kaumātua, me te rūnanga katoa, ki te whakapae teka Īhu, kia mate ai ia. 60 Heoi, kīhai i kitea; ahakoa he tokomaha ngā kaiwhakapae teka i haere mai. Muri iho ka puta ngā kaiwhakapae teka tokorua, 61 ka , "I mea ia, E taea e ahau te whakahoro te whare tapu o te Atua, ā, kia toru ngā ka oti i ahau te hanga."

62 , kua whakatika te tino tohunga, ka mea ki a ia, "Kāhore āu kupu? He aha ēnei e whakaatu nei mōu?" 63 Heoi, kīhai a Īhu i kuihi. , ka anō te tino tohunga, ka mea ki a ia, "Ko te Atua ora tāku whakaoati mōu, , kōrero mai ki a mātou, ko te Karaiti rānei koe, ko te Tama a te Atua?"

64 Ka mea a Īhu ki a ia, "Kua kōrerotia mai e koe. Otirā, tēnei anō tāku kupu ki a koutou, Tēnei ake ka kite koutou i te Tama a te tangata e noho ana ki matau o te kaha, e haere mai ana i runga i ngā kapua o te rangi."

65 Kātahi, ka haehae te tino tohunga i ōna kākahu, ka mea, "Kua kohukohu! Hei aha atu tātou ngā kaiwhakaatu? , kua rongo nei koutou i tāna kohukohu. 66 E pēhea ana ō koutou whakaaro?"

, ka whakahoki rātou, ka mea, "Ka tika kia mate."

67 , ka tuwhaina tōna mata e rātou, ka kurua ia; ko ētahi i papaki i a ia, 68 i mea, "Poropiti ki a mātou, e te Karaiti! wai koe i papaki?"

Ka Whakakāhorengia a Īhu e Pita

69 , i waho a Pita e noho ana, i te marae; ā, ka haere mai tētahi kōtiro ki a ia, ka mea, "Ko koe hoki i a Īhu o Karirī."

70 Otirā, ka whakakāhore ia i te aroaro o rātou katoa, ka mea, "Kāhore ahau e mōhio ki tāu e mai ."

71 Ā, ka puta atu ia ki waho ki te whakamahau, ka kite anō tētahi atu kōtiro i a ia, ā, ka mea tērā ki te hunga i reira, "I a Īhu anō o Nahareta tēnei."

72 Ā, ka whakakāhore anō ia, me te oati anō, "Kāhore ahau e mōhio ki tēnā tangata."

73 Ā muri tata iho, ka haere mai te hunga e ana, ka mea ki a Pita, "Koia anō, ko koe tētahi o rātou; tōu reo koe i whakaatu."

74 Kātahi ia, ka tīmata te kanga, te oati, "Kāhore rawa ahau e mōhio ki tēnā tangata!"

Ā, tangi tonu iho te tīkaokao, 75 , ka mahara a Pita ki Īhu kupu i mea ai ki a ia, "E kore e tangi te tīkaokao, ka toru āu whakakāhoretanga i ahau." , haere ana ia ki waho, ā, nui atu tōna tangi.

Veja também