Mateus 27

Isus este dus la Pilat

1 Când s-a făcut ziuă, toți*Ps. 2:2.Marcu 15:1.Luca 22:66;23:1.Ioan 18:28. preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să-L omoare. 2 După ce L-au legat, L-au dus și L-au dat în mâna dregătorului*Cap. 20:19.Fapte 3:13. Pilat din Pont.

Căința și moartea lui Iuda

3 Atunci, Iuda*Cap. 26:14,15., vânzătorul, când a văzut că Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginți, i-a dat preoților celor mai de seamă și bătrânilor 4 și a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat." „Ce ne pasă nouă?", i-au răspuns ei. „Treaba ta." 5 Iuda a aruncat arginții în Templu și s-a*2 Sam. 17:23.Fapte 1:18. dus de s-a spânzurat. 6 Preoții cei mai de seamă au strâns arginții și au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sânge." 7 Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Țarina olarului", ca loc pentru îngroparea străinilor. 8 Iată de ce țarina*Fapte 1:19. aceea a fost numită până în ziua de azi: „Țarina sângelui". 9 Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice: „Au*Zah. 11:12,13. luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l-au prețuit unii din fiii lui Israel, 10 și i-au dat pe ‘Țarina olarului’, după cum îmi poruncise Domnul."

Isus înaintea lui Pilat

11 Isus S-a înfățișat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a*Marcu 15:2.Luca 23:3.Ioan 18:33. întrebat: „Ești Tu Împăratul iudeilor?" „Da"*Ioan 18:37.1 Tim. 6:13., i-a răspuns Isus, „sunt."12 Dar n-a răspuns nimic*Cap. 26:63.Ioan 19:9. la învinuirile preoților celor mai de seamă și bătrânilor. 13 Atunci, Pilat I-a zis: „N-auzi*Cap. 26:62.Ioan 19:10. de câte lucruri Te învinuiesc ei?" 14 Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, așa că se mira foarte mult dregătorul.

Întărirea hotărârii de moarte

15 La*Marcu 15:6.Luca 23:17.Ioan 18:39. fiecare praznic al Paștelor, dregătorul avea obicei să slobozească norodului un întemnițat, pe care-l voiau ei. 16 Pe atunci aveau un întemnițat vestit, numit Baraba. 17 Când erau adunați la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiți să vi-l slobozesc? Pe Baraba sau pe Isus, care Se numește Hristos?" 18 Căci știa că din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui. 19 Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, nevastă-sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu neprihănitul acesta, căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui." 20 Preoții*Marcu 15:11.Luca 23:18.Ioan 18:40.Fapte 3:14. cei mai de seamă și bătrânii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare. 21 Dregătorul a luat cuvântul și le-a zis: „Pe care din amândoi voiți să vi-l slobozesc?" „Pe Baraba", au răspuns ei. 22 Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus, care Se numește Hristos?" „Să fie răstignit", i-au răspuns cu toții. 23 Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?" Ei au început să strige și mai tare: „Să fie răstignit!" 24 Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat*Deut. 21:6. apă, și-a spălat mâinile înaintea norodului și a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!" 25 Și tot norodul a răspuns: „Sângele*Deut. 19:10.Ios. 2:19.2 Sam. 1:16.1 Împ. 2:32.Fapte 5:28. Lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri."

Batjocurile ostașilor

26 Atunci, Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele*Is. 53:5.Marcu 15:15.Luca 23:16,24,25.Ioan 19:1,16., L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit. 27 Ostașii*Marcu 15:16.Ioan 19:2. dregătorului au dus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată ceata ostașilor. 28 L-au dezbrăcat de hainele Lui și L-au*Luca 23:11. îmbrăcat cu o haină stacojie. 29 Au*Ps. 69:19.Is. 53:3. împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, și I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, își băteau joc de El, și ziceau: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!" 30 Și scuipau*Is. 50:6. Cap. 26:67. asupra Lui și luau trestia și-L băteau în cap. 31 După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și*Is. 53:7. L-au dus să-L răstignească.

Răstignirea

32 Pe*Num. 15:35.1 Împ. 21:13.Fapte 7:58.Evr. 13:12. când ieșeau din cetate, au*Marcu 15:21.Luca 23:26. întâlnit pe un om din Cirene, numit Simon, și l-au silit să ducă crucea lui Isus. 33 Când*Marcu 15:22.Luca 23:33.Ioan 19:17. au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă „Locul căpățânii", 34 I-au*Ps. 69:21. Vers. 48. dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea. 35 După ce*Marcu 15:24.Luca 23:34.Ioan 19:24. L-au răstignit, I-au împărțit hainele între ei, trăgând la sorți, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Și-au împărțit*Ps. 22:18. hainele Mele între ei și pentru cămașa Mea au tras la sorți." 36 Apoi*Vers. 54. au șezut jos și-L păzeau. 37 Și*Marcu 15:26.Luca 23:38.Ioan 19:19. I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor." 38 Împreună*Is. 53:12.Marcu 15:27.Luca 23:32,33.Ioan 19:18. cu El, au fost răstigniți doi tâlhari: unul la dreapta și celălalt la stânga Lui.

Batjocurile trecătorilor

39 Trecătorii*Ps. 22:7;109:25.Marcu 15:29.Luca 23:35. își băteau joc de El, dădeau din cap 40 și ziceau: „Tu*Cap. 26:61.Ioan 2:19., care strici Templul și-l zidești la loc în trei zile, mântuiește-Te pe Tine Însuți! Dacă*Cap. 26:63. ești Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!" 41 Preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii și bătrânii, își băteau și ei joc de El și ziceau: 42 „Pe alții i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce și vom crede în El! 43 S-a*Ps. 22:8. încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubește. Căci a zis: ‘Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!’" 44 Tâlharii care erau răstigniți împreună cu El Îi aruncau aceleași*Marcu 15:32.Luca 23:39. cuvinte de batjocură.

Întunericul

45 De la*Amos 8:9.Marcu 15:33.Luca 23:44. ceasul al șaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. 46 Și pe la ceasul al nouălea, Isus a*Evr. 5:7. strigat cu glas tare: „Eli*Ps. 22:1., Eli, Lama Sabactani?" Adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?"47 Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Strigă pe Ilie!" 48 Și îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut*Ps. 69:21.Marcu 15:36.Luca 23:36.Ioan 19:29. cu oțet, l-a pus într-o trestie și i-a dat să bea. 49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască." 50 Isus*Marcu 15:37.Luca 23:46. a strigat iarăși cu glas tare și Și-a dat duhul.

Perdeaua dinăuntrul Templului se rupe

51 Și îndată, perdeaua dinăuntrul*Exod 26:31.2 Cron. 3:14.Marcu 15:38.Luca 23:45. Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care muriseră au înviat. 53 Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate și s-au arătat multora. 54 Sutașul*Vers. 36.Marcu 15:39.Luca 23:47. și cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele întâmplate, s-au înfricoșat foarte tare și au zis: „Cu adevărat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!" 55 Acolo erau și multe femei, care priveau de departe; ele*Luca 8:2,3. urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească. 56 Între*Marcu 15:40. ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iose, și mama fiilor lui Zebedei.

Înmormântarea lui Isus

57 Spre*Marcu 15:42.Luca 23:50.Ioan 19:38. seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus. 58 El s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-l dea. 59 Iosif a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză curată de in 60 și l-a*Is. 53:9. pus într-un mormânt nou al lui însuși, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat. 61 Maria Magdalena și cealaltă Marie erau acolo și ședeau în fața mormântului.

Pecetluirea mormântului

62 A doua zi care vine după Ziua Pregătirii, preoții cei mai de seamă și fariseii s-au dus împreună la Pilat 63 și i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înșelătorul acela, pe când era încă în viață, a zis: ‘După*Cap. 16:21;17:23;20:19;26:61.Marcu 8:31;10:34.Luca 9:22;18:33;24:6,7.Ioan 2:19.trei zile voi învia.’64 Dă poruncă dar ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul și să spună norodului: ‘A înviat din morți!’ Atunci, înșelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi." 65 Pilat le-a zis: „Aveți o strajă; duceți-vă de păziți cum puteți." 66 Ei au plecat și au întărit*Dan. 6:17. mormântul, pecetluind piatra și punând strajă.

Ka Ārahia a Īhu ki a Pirato

1 Ā, ka tākiri te ata, ka rūnanga ngā tohunga nui katoa me ngā kaumātua o te iwi mō Īhu kia whakamatea. 2 Ā, nō ka oti ia te here, ka ārahina atu, tukua ana ki a Pirato, ki te kāwana.

Te Matenga o Hūrā

3 Ā, nō te kitenga o Hūrā, o te kaituku i a ia, kua whakaaetia ia kia whakamatea, ka puta kē tōna whakaaro, whakahokia ana e ia ngā hiriwa e toru tekau ki ngā tohunga nui rātou ko ngā kaumātua, 4 ka mea, "Kua hara ahau i tāku tukunga i te toto harakore."

Ka mea rātou, "Hei aha mā mātou? Māu tēnā e titiro."

5 Nā, makā iho e ia ngā hiriwa ki te whare tapu, ā, puta ana ki waho, haere ana, tārona ana i a ia.

6 Nā, ka tango ngā tohunga nui i ngā hiriwa, ka mea, "E kore e tika kia pangā ēnei ki te takotoranga moni, he utu toto hoki." 7 Nō ka rūnanga rātou, ā, hokona ana ki aua mea te māra a te kaihanga rīhi, hei tanumanga mō ngā manene. 8 Nā reira hoki i huaina ai taua māra, "Ko te Māra o te Toto" ā mohoa noa nei.

9 Kātahi, ka rite tā Heremaia poropiti i kōrero ai, i mea ai: "Tangohia ana e rātou ngā hiriwa e toru tekau, te utu mō te tangata i whakaritea nei ōna utu, i whakaritea nei ngā utu e ētahi o ngā tama a Īharaira, 10 ā, hoatu ana mō te māra a te kaihanga rīhi; i pērā anō me tā te Ariki i whakarite ai ki ahau."

Ka Pātaitaitia a Īhu e Pirato

11 Nā, i te tū tērā a Īhu i te aroaro o te kāwana; ka ui te kāwana ki a ia, ka mea, "Ko koe rānei te Kīngi o ngā Hūrai?"

Ka mea a Īhu ki a ia, "Kua kōrerotia mai nā e koe." 12 Ā, i te whakapānga a ngā tohunga nui rātou ko ngā kaumātua i tētahi hē ki a ia, kīhai ia i whakahoki kupu atu.

13 Kātahi, ka mea a Pirato ki a ia, "Kāhore koe e rongo i te tini o ngā mea e kōrerotia nei e rātou mōu?"

14 Heoi, kāhore kia kotahi kupu i whakahokia e ia ki a ia; tino mīharo noa te kāwana.

Ka Tukua a Īhu kia Rīpekatia

15 Nā, ko tā te kāwana tikanga i taua hākari he tuku i tētahi herehere ki te iwi, i tā rātou e pai ai. 16 I reira anō i a rātou tētahi herehere ingoa nui, ko Parapa te ingoa. 17 Ā, nō rā ka mine rātou, ka mea a Pirato ki a rātou, "Ko wai tā koutou e pai ai kia tukua e ahau ki a koutou? Ko Parapa, ko Īhu rānei e huaina nei ko te Karaiti?" 18 I mahara hoki ia he hae nō rātou i tukua ai ia.

19 Nā, i a ia e noho ana i runga i te nohoanga whakawā, ka tono tangata mai tāna wahine ki a ia, ka mea, "Kei ahatia e koe taua tangata tika. He maha hoki ngā mea i pā moemoeā mai ki ahau ināianei, he mea mōna."

20 Otiia, i whakakīkītia e ngā tohunga nui rātou ko ngā kaumātua te mano, kia īnoia a Parapa, kia whakangaromia a Īhu. 21 Nā, ka whakahoki te kāwana ka mea ki a rātou, "Ko tēhea o te tokorua tā koutou e pai ai kia tukua e ahau ki a koutou?"

Ka mea rātou, "Ko Parapa!"

22 Ka mea a Pirato ki a rātou, "Me aha oti e ahau a Īhu, e huaina nei ko te Karaiti?"

Ka mea rātou katoa ki a ia, "Rīpekatia!"

23 Nā, ka mea te kāwana, "He aha koia tāna kino i mea ai?" Heoi, nui noa atu tā rātou hāmama, ka mea, "Rīpekatia ia!"

24 Ā, i te kitenga o Pirato kāhore ia i whai wāhi, engari, ka nui kē atu te ngangau, ka mau ia ki te wai, ka horoi i ōna ringa i te aroaro o te mano, ka mea, "Kāhore ahau e whai hara i te toto o tēnei tangata tika; mā koutou tēnā e titiro."

25 Nā, ka whakahoki te iwi katoa, ka mea, "Hei runga ōna toto i a mātou, i ā mātou tamariki."

26 Nā, ka tukua e ia a Parapa ki a rātou; ā, ka oti a Īhu te whiu, ka tukua kia rīpekatia.

Ka Whakatoitoi ngā Hōia ki a Īhu

27 Kātahi ka mauria a Īhu e ngā hōia a te kāwana ki te whare whakawā, ā, whakaminea ana ki a ia te rōpū katoa. 28 Nā, ka tangohia e rātou ōna kākahu, ā, whakakākahuria ana ia ki te kākahu whero. 29 Ā, nō ka oti tētahi karauna tātarāmoa te whiri, ka pōtaea ki tōna mātenga, me te kākaho ki tōna ringa matau; ā, ka tukua ngā turi ki a ia, ka taunu ki a ia, ka mea, "Tēnā koe, e te Kīngi o ngā Hūrai!" 30 Ā, ka tuwhaina ia e rātou, ā, ka mau rātou ki te kākaho, ka patua ki tōna mātenga. 31 Nā, ka mutu tā rātou tāwai ki a ia, ka tīhorea atu i runga i a ia te kākahu rā, whakakākahuria ana ōna ki a ia, ā, ārahina ana ia kia rīpekatia.

Ka Ripekatia a Īhu

32 Ā, i a rātou e haere ana ki waho, ka kitea e rātou he tangata nō Hairini, ko Haimona te ingoa; meinga ana ia e rātou kia haere tahi me rātou hei amo i tōna rīpeka. 33 Ā, i tō rātou taenga ki te wāhi e kīia nei ko Korokota, arā, ko "Te Wāhi Angaanga." 34 Ka hoatu e rātou he wāina ki a ia kia inumia, he mea whakananu ki te au; ā, nō tāna whakamātauranga atu, kīhai i pai ki te inu.

35 Ā, ka oti ia te rīpeka, ka wehewehea ōna kākahu, he mea maka ki te rota; i rite ai te kupu i kōrerotia e te poropiti, "I wehewehea ōku weruweru mō rātou, i maka rota hoki mō tōku kākahu." 36 Nā, noho ana rātou ki te tiaki i a ia i reira. 37 Ā, whakanohoia ana e rātou ki runga ake i tōna mātenga te mea i whakawākia ai ia, he mea tuhituhi, "KO ĪHU TĒNEI, KO TE KĪNGI O NGĀ HŪRAI." 38 Nā, tokorua ngā tāhae i rīpekatia ngātahitia me ia, kotahi ki matau, kotahi ki mauī.

39 Ā, ka kohukohu ki a ia te hunga e haere ana rā reira, me te oioi ō rātou mātenga, 40 ka mea, "Ko koe hei whakahoro i te whare tapu, hei hanga anō i ngā rā e toru, whakaorangia koe e koe anō! Ki te mea ko te Tama koe a te Atua, heke iho i te rīpeka."

41 I pēnā anō te tāwai a ngā tohunga nui, rātou ko ngā karaipi, ko ngā kaumātua, i mea, 42 "Ko ērā atu i whakaorangia e ia; tē taea e ia te whakaora i a ia anō. Ko ia te Kīngi o Īharaira, tēnā kia heke iho oti ia i te rīpeka, ka whakapono mātou ki a ia. 43 I whakawhirinaki ia ki te Atua; mā tērā ia e whakaora āianei, ki te pai ia ki a ia; nāna hoki te kī, ‘Ko te Tama ahau a te Atua.’ "

44 Me ngā tāhae hoki i rīpekatia tahitia rā me ia, i pērā anō tā rāua tāwai ki a ia.

Te Matenga o Īhu

45 Nā, ka pōuri a runga katoa o te whenua, nō te ono o ngā hāora ā taea noatia te iwa o ngā hāora. 46 Ā, ka tata ki te iwa o ngā hāora, ka karanga a Īhu, he nui te reo, ka mea, "Eri, Eri, rama hapakatani?" arā, "E tōku Atua, e tōku Atua, he aha koe i whakarere ai i ahau?"

47 I te rongonga o ētahi o te hunga e tū ana i reira, ka mea, "E karanga ana te tangata nei ki a Irāia." 48 Nā, kua rere tētahi o rātou, kua mau ki te hautai, whakakīia ana ki te winika, ā, whakanohoia ana ki runga ki te kākaho, whakainumia ana māna.

49 Ka mea ehinu, "Kāti, kia kite tātou e haere mai rānei a Irāia ki te whakaora i a ia."

50 Nā, ka karanga anō a Īhu, he nui te reo, ā, tuku atu ana i tōna wairua.

51 Nā, ka wāhia te ārai o te whare tapu i waenganui pū, mai i runga, ā, ki raro. Ka rū te whenua, pakaru ana ngā kāmaka. 52 Ko ngā urupā tuwhera kau; ā, he maha ngā tinana o te hunga tapu kua moe i ara mai. 53 Ko te putanga ake i ngā urupā i muri iho o tōna aranga mai, haere ana ki roto ki te pā tapu, ā, he tokomaha te hunga i kite i a rātou.

54 Nā, i te kitenga o te keneturio rātou ko ōna hoa tiaki i a Īhu i te rū, i ngā mea anō i meatia, nui atu tō rātou wehi, ka mea, "He pono ko te Tama tēnei a te Atua."

55 Ā, he tokomaha ngā wāhine i reira e mātakitaki ana mai i tawhiti, ngā mea i aru mai i a Īhu i Karirī, i mahi mea māna. 56 I roto i a rātou a Meri Makarini, a Meri whaea o Hēmi rāua ko Hohi, me te whaea hoki o ngā tama a Heperi.

Te Tanumanga o Īhu

57 Nā, ka ahiahi, ka haere mai tētahi tangata taonga nui o Arimatia, ko Hōhepa te ingoa, he ākonga anō ia nā Īhu. 58 I haere taua tangata ki a Pirato, ā, tonoa ana e ia te tinana o Īhu. Nā, ka mea a Pirato kia hoatu te tinana. 59 Nā, ka tango a Hōhepa i te tinana, ā, takaia ana e ia ki te rīnena mā, 60 whakatakotoria ana ki tāna urupā hou, i hāua e ia ki roto ki te kāmaka. Nā, whakatakā atu ana e ia tētahi kōhatu nui ki te kūwaha o te urupā, ā, haere ana. 61 I reira anō a Meri Makarini, me tērā Meri, e noho ana i te ritenga atu o te tanumanga.

Te Kaitiaki i te Urupā

62 Nā, i te aonga ake, i te rā i muri i te Takanga hākari, ka haere ngā tohunga nui me ngā Parihi ki a Pirato, 63 ka mea, "E mara, kei te mahara mātou ki te kōrero a tērā tangata tinihanga i a ia anō e ora ana, ‘Kia taka ngā rā e toru ka ara ahau.’ 64 Nā reira, whakahaua atu kia tiakina te tanumanga, ā tae noa ki te toru o ngā rā, kei haere āna ākonga i te pō, ka tāhae i a ia, ka mea ki te iwi, ‘Kua ara ia i te hunga mate,’ pēnei kino atu i tō mua tō muri hē."

65 Ka mea a Pirato ki a rātou, "He kaitiaki anō a koutou; haere, kia puta ō koutou whakaaro kei taea atu ia."

66 Nā, haere ana rātou, hīritia ana te kōhatu, me te whakanoho anō i ngā kaitiaki, kei taea atu te tanumanga.