Postul și mărturisirea păcatelor
1 În a douăzeci și patra zi aCap. 8:2. aceleiași luni, copiii lui Israel s-au adunat, îmbrăcați în saciIos. 7:6.1 Sam. 4:12.2 Sam. 1:2.Iov 2:12. și presărați cu țărână, pentru ținerea unui post. 2 Cei ce erau din neamul lui Israel, despărțindu-seEzra 10:11. Cap. 13:3,30. de toți străinii, au venit și și-au mărturisit păcatele lor și fărădelegile părinților lor. 3 După ce au stat jos, au cititCap. 8:7,8. în cartea Legii Domnului Dumnezeului lor a patra parte din zi, și altă a patra parte din zi și-au mărturisit păcatele și s-au închinat înaintea Domnului Dumnezeului lor. 4 Iosua, Bani, Cadmiel, Șebania, Buni, Șerebia, Bani și Chenani s-au suit pe scaunul leviților și au strigat cu glas tare către Domnul Dumnezeul lor. 5 Și leviții Iosua, Cadmiel, Bani, Hașabnia, Șerebia, Hodia, Șebania și Petahia au zis:
„Sculați-vă și binecuvântați pe Domnul Dumnezeul vostru, din veșnicie în veșnicie!
Binecuvântat să fie Numele Tău cel slăvit1 Cron. 29:13., care este mai presus de orice binecuvântare și de orice laudă! 6 Tu, Doamne, numai2 Împ. 19:15,19.Ps. 86:10.Is. 37:16,20. Tu ai făcutGen. 1:1.Exod 20:11.Apoc. 14:7. cerurile, cerurileDeut. 10:14.1 Împ. 8:27. cerurilor și toatăGen. 2:1. oștirea lor și pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu daiPs. 36:6. viață tuturor acestor lucruri și oștirea cerurilor se închină înaintea Ta. 7 Tu, Doamne Dumnezeule, ai ales pe AvramGen. 11:31;12:1., l-ai scos din Ur, din Haldeea, și i-ai pus numele AvraamGen. 17:5.. 8 Tu ai găsit inima lui credincioasăGen. 15:6. înaintea Ta, ai făcut legământGen. 12:7;15:18;17:7,8. cu el și ai făgăduit că vei da seminței lui țara canaaniților, hetiților, amoriților, fereziților, iebusiților și ghirgasiților și Ți-ai ținutIos. 23:14. cuvântul, căci ești drept. 9 Tu ai văzutExod 2:25;3:7. necazul părinților noștri în Egipt și le-ai auzitExod 14:10. strigătele la Marea Roșie. 10 Ai făcutExod 7—10;12; 14 (subtitluri). semne și minuni împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor lui și împotriva întregului popor din țara lui, pentru că știai cu câtă îngâmfareExod 18:11. se purtaseră față de părinții noștri și Ți-ai arătatExod 9:16.Is. 63:12,14.Ier. 32:20.Dan. 9:15. slava Ta, cum se vede astăzi. 11 Ai despărțitExod 14:21,22,27,28.Ps. 78:13. marea înaintea lor și au trecut pe uscat prin mijlocul mării, dar ai prăbușit în adânc, ca o piatrăExod 15:5,10. în fundul apelor, pe cei ce-i urmăreau. 12 I-ai călăuzitExod 13:21. ziua printr-un stâlp de nor și noaptea printr-un stâlp de foc, care le lumina drumul pe care aveau să-l urmeze. 13 Te-ai coborâtExod 19:20;20:1. pe muntele Sinai, le-ai vorbit din înălțimea cerurilor și le-ai dat porunci dreptePs. 19:8,9.Rom. 7:12., legi adevărate, învățături și orânduiri minunate. 14 Le-ai făcut cunoscut SabatulGen. 2:3.Exod 20:8,11. Tău cel sfânt și le-ai dat prin robul Tău Moise porunci, învățături și o lege. 15 Le-ai dat, de la înălțimea cerurilor, pâineExod 16:14,15.Ioan 6:31. când le era foame și ai scos apăExod 17:6.Num. 20:9. din stâncă atunci când le era sete. Și le-ai spus să intreDeut. 1:8. în stăpânirea țării pe care juraseși că le-o vei da. 16 Dar părinții noștriVers. 29.Ps. 106:6. s-au îngâmfat și și-au înțepenitDeut. 31:27.2 Împ. 17:14.2 Cron. 30:8.Ier. 19:15. grumazul. N-au urmat poruncile Tale, 17 n-au vrut să asculte și au dat uităriiPs. 78:11,42,43. minunile pe care le făcuseși pentru ei. Și-au înțepenit grumazul și, în răzvrătirea lor, și-au pus o căpetenieNum. 14:4. ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu ești un Dumnezeu gata să ierți, îndurătorExod 34:6.Num. 14:18.Ps. 86:5,15.Ioel 2:13. și milostiv, încet la mânie și bogat în bunătate. Și nu i-ai părăsit 18 nici chiar atunci cândExod 32:4. și-au făcut un vițel turnat și au zis: ‘Iată Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt!’ și s-au dedat la mari ocări față de Tine. 19 În îndurareaVers. 27.Ps. 106:45. Ta fără margini, nu i-ai părăsit în pustie și stâlpulExod 13:21,22.Num. 14:14.1 Cor. 10:1. de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum, nici stâlpul de foc să le lumineze noaptea drumul pe care aveau să-l urmeze. 20 Le-ai dat Duhul TăuNum. 11:17.Is. 63:11. cel bun ca să-i facă înțelepți; n-ai îndepărtat manaExod 16:15.Ios. 5:12. Ta de la gura lor și le-ai dat apăExod 17:6. să-și potolească setea. 21 PatruzeciDeut. 2:7. de ani ai avut grijă să-i hrănești în pustie și n-au dus lipsă de nimic, haineleDeut. 8:4;29:5. nu li s-au învechit și picioarele nu li s-au umflat. 22 Le-ai dat în mână împărății și popoare, ale căror ținuturi le-ai împărțit între ei, și au stăpânit țara lui SihonNum. 21:21., împăratul Hesbonului, și țara lui Og, împăratul Basanului. 23 Le-ai înmulțitGen. 22:17. fiii ca stelele cerurilor și i-ai adus în țara despre care spuseseși părinților lor că au s-o ia în stăpânire. 24 Și fiii lor au intratIos. 1:2. și au luat țara înPs. 44:2,3. stăpânire; ai smerit înaintea lor pe locuitorii țării, canaaniții, și i-ai dat în mâinile lor, împreună cu împărații și popoarele țării, ca să le facă ce le place. 25 Au ajuns stăpâni pe cetăți întărite și pe pământuri roditoareVers. 35.Num. 13:27.Deut. 8:7,8.Ezec. 20:6.; au stăpânit caseDeut. 6:11. pline de tot felul de bunătăți, puțuri săpate, vii, măslini și pomi roditori din belșug; au mâncat, s-au săturat, s-au îngrășatDeut. 32:15. și au trăit în desfătări, prin bunătateaOsea 3:5. Ta cea mare. 26 Totuși ei s-au răsculatJud. 2:11,12.Ezec. 20:21. și s-au răzvrătit împotriva Ta. Au aruncat Legea1 Împ. 14:9.Ps. 50:17. Ta la spatele lor, au ucis pe prorocii1 Împ. 18:4;19:10.2 Cron. 24:20,21.Mat. 23:37.Fapte 7:52. Tăi, care-i rugau fierbinte să se întoarcă la Tine, și s-au dedat la mari ocări față de Tine. 27 AtunciJud. 2:14;3:8. i-ai lăsat în mâinile vrăjmașilor lor, care i-au apăsat. Dar, în vremea necazului lor, au strigat către Tine, și Tu i-ai auzit de la înălțimea cerurilorPs. 106:41,42;106:44. și, în îndurarea Ta cea mare, le-ai dat izbăvitoriJud. 2:18;3:9. care i-au scăpat din mâinile vrăjmașilor lor. 28 Când au avut odihnă, au început iarăși să facă răuJud. 3:11,12,30;4:1;5:31;6:1. înaintea Ta. Atunci i-ai lăsat în mâinile vrăjmașilor lor, care i-au stăpânit. Dar din nou au strigat către Tine, și Tu i-ai auzit de la înălțimea cerurilor și, în marea Ta îndurare, i-ai izbăvit de mai multePs. 106:43. ori. 29 I-ai rugat fierbinte să se întoarcă la Legea Ta, dar ei au stăruit în îngâmfareaVers. 16. lor, n-au ascultat de poruncile Tale, au păcătuit împotriva orânduirilor Tale, care fac viu pe cel ceLev. 18:5.Ezec. 20:11.Rom. 10:5.Gal. 3:12. le împlinește, Ți-au întors spatele cu îndărătnicie, și-au înțepenit grumazul și n-au ascultat. 30 I-ai îngăduit astfel mulți ani, le-ai dat înștiințări2 Împ. 17:13.2 Cron. 36:15.Ier. 7:25;25:4. prin Duhul Tău, prin prorociFapte 7:51.1 Pet. 1:11.2 Pet. 1:21., și tot n-au luat aminte. Atunci i-ai dat în mâinileIs. 5:5;42:24. unor popoare străine. 31 Dar, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicitIer. 4:27;5:10,18. și nu i-ai părăsit, căci Tu ești un Dumnezeu milostivVers. 17. și îndurător. 32 Și acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternicExod 34:6,7. Cap. 1:5. și înfricoșat, Tu, care Îți ții legământul Tău de îndurare, nu privi ca puțin lucru toate suferințele prin care am trecut noi, împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri, prorocii noștri, părinții noștri și tot poporul Tău, din vremea2 Împ. 17:3. împăraților Asiriei până în ziua de azi. 33 TuPs. 119:137.Dan. 9:14. ai fost drept în tot ce ni s-a întâmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcutPs. 106:6.Dan. 9:5,6,8. rău. 34 Împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri și părinții noștri n-au păzit Legea și n-au dat ascultare nici poruncilor, nici înștiințărilor pe care li le dădeai. 35 Când erau stăpâni, în mijlocul multelorDeut. 28:47. binefaceri pe care li le dădeai, în țaraVers. 25. întinsă și roditoare pe care le-o dăduseși, nu Ți-au slujit și nu s-au abătut de la faptele lor rele. 36 Și astăzi, iată-ne robiDeut. 28:48.Ezra 9:9.! Iată-ne robi pe pământul pe care l-ai dat părinților noștri pentru ca să se bucure de roadele și de bunurile lui! 37 El își înmulțeșteDeut. 28:33,51. roadele pentru împărații cărora ne-ai supus din pricina păcatelor noastre; ei stăpânescDeut. 28:48. după plac asupra trupurilor noastre și asupra vitelor noastre și suntem într-o mare strâmtorare!"
Înnoirea legământului
38 Pentru toate acestea, noi am încheiat2 Împ. 23:3.2 Cron. 29:10;34:31.Ezra 10:3. Cap. 10:29. un legământ, pe care l-am făcut în scris. Și căpeteniile noastre, leviții noștri și preoții noștri și-au pus peceteaCap. 10:1. pe el.
Ka Whāki ngā Iwi i ō Rātou Hara
1 I te rua tekau mā whā o ngā rā o tēnei marama ka huihui ngā tama a Īharaira, nohopuku ana, he taratara anō ngā kākahu, he oneone kei runga i a rātou. 2 Nā, ka wehea ngā uri o Īharaira i roto i ngā tāngata kē katoa; tū ana rātou, whākina ana e rātou ō rātou hara, me ngā kino o ō rātou mātua. 3 Tū ana rātou i tō rātou wāhi, ā, i tētahi o ngā wehenga e whā o te rā ka kōrerotia te Pukapuka o te Ture a Ihowā, a tō rātou Atua; ā, i tētahi o ngā wehenga e whā o te rā ka whāki, ka koropiko ki a Ihowā, ki tō rātou Atua.
4 Nā, ka tū ki runga ki te pikinga o ngā Rīwaiti, a Hehua, a Pani, a Karamiēre, a Hepania, a Puni, a Herepia, a Pani, a Kenani; nui atu tō rātou reo ki te karanga ki a Ihowā, ki tō rātou Atua. 5 Kātahi ka mea ngā Rīwaiti, a Hehua, a Karamiēre, a Pani, a Hahapania, a Herepia, a Horīa, a Hepania, a Petahia: "Whakatika, whakapai ki a Ihowā, ki tō koutou Atua ā ake ake."
"Kia whakapaingia anō tōu ingoa korōria e whakanuia nei ki runga ake i ngā whakapai, i ngā whakamoemiti katoa." 6 Ko koe, inā, ko koe anake a Ihowā; nāu i hanga te rangi, te rangi o ngā rangi, me ō reira tini mea, te whenua me ngā mea katoa i runga, ngā moana; me ngā mea katoa i roto. Ko koe hoki te kaiwhakaora o aua mea katoa; e koropiko ana hoki te ope o te rangi ki a koe. 7 Ko Ihowā koe, ko te Atua; nāu i whiriwhiri a Āperama, ā, kawea mai ana e koe i Uru o ngā Karari, huaina iho e koe tōna ingoa ko Āperahama. 8 I kitea hoki e koe he ngākau pono tōna ki tōu aroaro, nā, whakaritea ana e koe he kawenata ki a ia, he mea kia hōmai te whenua o ngā Kanaani, o ngā Hiti, o ngā Amori, o ngā Perihi, o ngā Iepuhi, o ngā Kirikahi, kia hōmai ki ōna uri. Nā, kua mana nei i a koe āu kupu; he tika hoki koe.
9 "I kitea anō e koe te tūkinotanga o ō mātou mātua i Īhipa, i rongo anō ki tā rātou karanga i te Moana Whero. 10 Nā, hōmai ana e koe he tohu, he merekara, ki a Parao, ki āna tāngata katoa, ki te iwi katoa o tōna whenua; i mōhio hoki koe ki tā rātou whakakake ki a rātou. Nā, kua whai ingoa koe; koia anō tēnei ināianei. 11 I wāhia anō e koe te moana ki tō rātou aroaro, ā, whiti ana rātou i te wāhi maroke, i waenganui o te moana. Tēnā ko ngā kaiaru i a rātou, makā ana e koe ki ngā rire, ānō he kōhatu ki roto ki ngā wai kaha. 12 Ā, ārahina ana rātou e koe ki te pou kapua i te awatea; ki te pou ahi i te pō, hei whakamārama i tō rātou ara e haere ai rātou.
13 "I heke iho anō koe ki Maunga Hinai, ā, kōrero ana ki a rātou i runga i te rangi; hōmai ana e koe ki a rātou he whakaritenga tika, he ture pono, he tikanga pai, he whakahau. 14 Ko tōu hāpati tapu nāu i whakaatu ki a rātou; me ngā whakahau, me ngā tikanga, me te ture, nāu i whakahau ki a rātou, arā nā tāu pononga, nā Mohi. 15 I hōmai anō e koe he taro i te rangi mō tō rātou matekai; i whakaputaina he wai i te kōhatu mō tō rātou matewai; i kī anō ki a rātou kia haere ki te tango i te whenua i oati ai koe ka hoatu ki a rātou.
16 "Otiia, ka whakakake rātou ko ō mātou mātua, ka whakapakeke i ō rātou kakī, kīhai hoki i rongo ki āu whakahau. 17 Kīhai i whakaae kia rongo, kīhai i mahara ki āu merekara i mahia e koe i roto i a rātou; otiia kua pakeke ō rātou kakī, whakakeke ana rātou, whakaritea ana e rātou he rangatira, kia hoki ai rātou ki tā rātou mahi pononga. Ko koe ia he Atua muru hara he tohu tangata, he atawhai, he pūhoi ki te riri, he nui te aroha, ā, kīhai i whakarere i a rātou. 18 Āe rā, i tā rātou hanganga anō i te kūao kau, i te mea whakarewa, i tā rātou kīanga, ‘Ko tōu Atua tēnei i kawea mai ai koe i Īhipa,’ ā, nui atu ā rātou whakapātaritaringa.
19 "Otiia, i te maha o āu mahi aroha, kīhai koe i whakarere i a rātou i te koraha; kīhai rātou i mahue i te pou kapua i te awatea, hei ārahi i a rātou i te ara, i te pou ahi i te pō, hei whakamārama i a rātou, i te ara anō e haere ai rātou. 20 I hōmai anō e koe tōu wairua pai hei whakaako i a rātou, kīhai hoki tāu mana i kaiponuhia ki ō rātou māngai; i hōmai anō e koe he wai ki a rātou mō tō rātou matewai. 21 Āe rā, e whā tekau ngā tau i atawhaitia ai rātou e koe i te koraha, ā, kīhai i hapa ki tētahi mea. Kīhai ō rātou kākahu i tawhitotia, kīhai anō ō rātou waewae i pupuhi.
22 "I hōmai anō e koe ngā kīngitanga me ngā iwi ki a rātou, ā, wehewehea ana rātou ki ngā wāhi mō rātou. Heoi, kua riro i a rātou te whenua o Hihona, te whenua o te kīngi o Hehepona, me te whenua o Oka kīngi o Pahana. 23 I whakanuia anō e koe ā rātou tamariki kia rite ki ngā whetū o te rangi, ā, kawea mai ana rātou ki te whenua i kī ai koe ki ō rātou mātua ka haere rātou ki reira tango ai. 24 Heoi, haere ana ngā tamariki, riro ana te whenua i a rātou, ā, pēhia ana e koe ki tō rātou aroaro ngā tāngata whenua, ngā Kanaani, hōmai ana e koe ki ō rātou ringa, rātou, ō rātou kīngi, me ngā iwi o te whenua, kia meatia ki a rātou tā rātou i pai ai. 25 Nā, kua riro i a rātou ngā pā kaha, me te oneone mōmona, kua whiwhi anō ki ngā whare e kī tonu ana i ngā mea papai katoa, ki ngā poka wai kua oti te keri, ki ngā māra wāina, ōriwa, ki ngā rākau hei kai, tōna tini; ā, kai ana rātou, ka mākona, kua whai kiko, ā, koa ana rātou ki te nui o āu mea pai.
26 "Otiia ka tutū rātou, ā, ka whakakeke ki a koe, makā ana e rātou tāu ture ki muri ki ō rātou tuarā. Patua iho e rātou āu poropiti i whakaatu tikanga nei ki a rātou, kia tahuri ai rātou ki a koe; nui atu ā rātou whakapātaritaringa. 27 Nā reira i hoatu ai rātou e koe ki te ringa o ō rātou hoariri, ā, whakatoia iho rātou e rātou. Heoi, i ngā wā i mate ai rātou, ka karanga rātou ki a koe, ka whakarongo koe i te rangi, ā, i te maha o āu mahi aroha, hōmai ana e koe he kaiwhakaora ki a rātou, i ora ai rātou i te ringa o ō rātou hoariri.
28 "Otiia ka whai tānga manawa nei rātou, kei te mahi anō rātou i te kino ki tōu aroaro. Nā, whakarērea atu ana rātou e koe ki te ringa o ō rātou hoariri, ā, ko ērā hei rangatira mō rātou. Nā, ka hoki rātou, ā, ka karanga ki a koe, ka whakarongo koe i te rangi; he maha ngā wā i whakaorangia ai rātou e koe, rite tonu ki āu mahi aroha.
29 "I whakaatu tikanga anō koe ki a rātou, kia hoki ai ki tāu ture. Otiia whakakake ana rātou, kīhai hoki i rongo ki āu whakahau. Nā, ka hara ki āu whakaritenga, he mea hoki ēnei e ora ai te tangata, ki te mahia e ia. Whakahokia ana e rātou te pokohiwi, whakapakeketia ana ō rātou kakī, kīhai hoki i rongo. 30 He maha anō ngā tau i kukume roa ai koe ki a rātou, i whakaatu tikanga ai ki a rātou, he mea nā tōu wairua i roto i āu poropiti. Heoi, kīhai i tahuri ō rātou taringa; nā, hoatu ana rātou e koe ki te ringa o ngā iwi o ngā whenua. 31 He nui ia nō tōu aroha, tē whakapotoa rawatia ai rātou e koe, tē whakarērea ai rātou; he Atua atawhai hoki koe, he Atua aroha.
32 "Nā, tēnā, e tō mātou Atua, e te Atua nui, e te Atua kaha, e wehingia ana, e pupuri nei i te kawenata, i te mahi tohu kei iti ki tāu titiro te hē katoa i pā mai nei ki a mātou, ki ō mātou kīngi, ki ō mātou rangatira, ki ō mātou tohunga, ki ō mātou poropiti, ki ō mātou mātua, ki tāu iwi katoa, o ngā rā o ngā kīngi o Ahiria ā tae noa mai ki tēnei rā. 33 Otirā, tika tonu tāu i ngā mea katoa i tākina mai nei ki a mātou; he pono hoki tāu mahi, ko tā mātou ia he kino. 34 Ko ō mātou kīngi, ko ō mātou rangatira, ko ō mātou tohunga, ko ō mātou mātua, kīhai i mahia e rātou tāu ture. Kīhai hoki i tahuri ki āu whakahau, ki āu whakaaturanga i whakaaturia e koe ki a rātou. 35 Kīhai rātou i mahi ki a koe i tō rātou kīngitanga, ā, i tāu pai nui i hōmai e koe ki a rātou, me te whenua nui, whenua mōmona, i hōmai e koe ki tō rātou aroaro, kīhai rātou i tahuri i ā rātou mahi kino.
36 "Nanā, he pononga mātou i tēnei rā; nā, ko te whenua i hōmai nei e koe ki ō mātou mātua, kia kainga ōna hua, ōna pai, nanā, he pononga mātou i reira. 37 Nui atu hoki ōna hua mā ngā kīngi i meinga nei e koe hei kīngi mō mātou, nō te mea i hara mātou. Kei tā rātou i pai ai te tikanga mō ō mātou tinana, mō ā mātou kararehe, ā, he nui atu te hē i a mātou nei."
Ko rātou i Haina te Kawenata
38 "Ahakoa tēnei katoa, ka whakarite mātou i te kawenata pono, tuhituhi rawa; ka hīritia iho e ō mātou rangatira, e ō mātou Rīwaiti, e ō mātou tohunga."