Mateus 5

Cuvântarea de pe munte. Fericirile

1 Când a văzut Isus noroadele, S-a suit*Marcu 3:13. pe munte și, după ce a șezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. 2 Apoi a început să vorbească și să-i învețe astfel: 3 „Ferice*Luca 6:20.Ps. 51:17.Prov. 16:19;29:23.Is. 57:15;66:2.de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor!4 Ferice*Is. 61:2,3.Luca 6:21.Ioan 16:20.2 Cor. 1:7.Apoc. 21:4.de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiați!5 Ferice*Ps. 37:11.de cei blânzi, căci ei*Rom. 4:13.vor moșteni pământul!6 Ferice de cei flămânzi și însetați după neprihănire, căci*Is. 55:1;65:13.ei vor fi săturați!7 Ferice de cei milostivi, căci*Ps. 41:1. Cap. 6:14.Marcu 11:25.2 Tim. 1:16.Evr. 6:10.Iac. 2:13.ei vor avea parte de milă!8 Ferice*Ps. 15:2;24:4.Evr. 12:14.de cei cu inima curată, căci*1 Cor. 13:12.1 Ioan 3:2,3.ei vor vedea pe Dumnezeu!9 Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu!10 Ferice*2 Cor. 4:17.2 Tim. 2:12.1 Pet. 3:14.de cei prigoniți din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăția cerurilor!11 Ferice*Luca 6:12.1 Pet. 4:14.va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră!12 Bucurați-vă*Luca 6:23.Fapte 5:41.Rom. 5:3.Iac. 1:2.1 Pet. 4:13.și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot așa*2 Cron. 36:16.Neem. 9:26. Cap. 23:34,37.Fapte 7:52.1 Tes. 2:15.au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.

Ucenicii sunt sarea pământului și lumina lumii

13 Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea*Marcu 9:50.Luca 14:34,35.își pierde gustul, prin ce își va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară și călcată în picioare de oameni.14 Voi*Prov. 4:18.Filip. 2:15.sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă.15 Și oamenii n-aprind*Marcu 4:21.Luca 8:16;11:33.lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă.16 Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei*1 Pet. 2:12.să vadă faptele voastre bune și să slăvească*Ioan 15:8.1 Cor. 14:25.pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

Împlinirea Legii și Prorocilor

17 Să*Rom. 3:31;10:4.Gal. 3:24.nu credeți că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.18 Căci adevărat vă spun, câtă vreme*Luca 16:17.nu vor trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.19 Așa că oricine*Iac. 2:10.va strica una din cele mai mici din aceste porunci și va învăța pe oameni așa va fi chemat cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oricine le va păzi și va învăța pe alții să le păzească va fi chemat mare în Împărăția cerurilor.20 Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece*Rom. 9:31;10:3.neprihănirea cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor.

Despre ucidere

21 Ați auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu ucizi*Exod 20:13.Deut. 5:17.; oricine*1 Ioan 3:15.va ucide va cădea sub pedeapsa judecății.’22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecății; și oricine va zice fratelui său: ‘Prostule!’ va*Iac. 2:20.cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: ‘Nebunule!’ va cădea sub pedeapsa focului gheenei.23 Așa că, dacă*Cap. 8:4;23:19.îți aduci darul la altar și acolo îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,24 lasă-ți*Iov 42:8. Cap. 18:19.1 Tim. 2:8.1 Pet. 3:7.darul acolo, înaintea altarului, și du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ți darul.25 Caută*Prov. 25:8.Luca 12:58,59.de te împacă degrabă cu pârâșul tău, câtă*Ps. 32:6.Is. 55:6.vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva pârâșul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și să fii aruncat în temniță.26 Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuț.

Despre preacurvie și despărțire

27 Ați auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să*Exod 20:14.Deut. 5:18.nu preacurvești.’28 Dar Eu vă spun că oricine se uită*Iov 31:1.Prov. 6:25.Gen. 34:2.2 Sam. 11:2.la o femeie ca s-o poftească a și preacurvit cu ea în inima lui.29 Dacă*Cap. 18:8,9.Marcu 9:43-47., deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l*Cap. 19:12.Rom. 8:13.1 Cor. 9:27.Col. 3:5.și leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă.30 Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o și leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă.31 S-a zis iarăși: ‘Oricine*Deut. 24:11.Ier. 3:1. Cap. 19:3.Marcu 10:2.își va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărțire.’32 Dar Eu vă spun că oricine*Cap. 19:9.Luca 16:18.Rom. 7:3.1 Cor. 7:10,11.își va lăsa nevasta, în afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; și cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurvește.

Despre jurământ

33 Ați mai auzit iarăși că*Cap. 23:16.s-a zis celor din vechime: ‘Să nu*Exod 20:7.Lev. 19:12.Num. 30:2.Deut. 5:11.juri strâmb; ci să*Deut. 23:23.împlinești față de Domnul jurămintele tale.’34 Dar Eu vă spun: Să nu jurați*Cap. 23:16,18,22.Iac. 5:12.nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul*Is. 66:1.de domnie al lui Dumnezeu;35 nici pe pământ, pentru că este așternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea*Ps. 48:2;87:3.marelui Împărat.36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poți face un singur păr alb sau negru.37 Felul*Col. 4:6.Iac. 5:12.vostru de vorbire să fie: ‘Da, da; nu, nu’; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău.

Suferirea răului și iubirea vrăjmașilor

38 Ați auzit că s-a zis: ‘Ochi*Exod 21:24.Lev. 24:20.Deut. 19:21.pentru ochi și dinte pentru dinte.’39 Dar Eu vă spun: Să*Prov. 20:22;24:29.Luca 9:29.Rom. 12:17,19.1 Cor. 6:7.1 Tes. 5:15.1 Pet. 3:9.nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci, oricui*Is. 50:6.Plâng. 3:30.te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe celălalt.40 Oricui vrea să se judece cu tine și să-ți ia haina, lasă-i și cămașa.41 Dacă te silește*Cap. 27:32.Marcu 15:21.cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.42 Celui ce-ți cere, dă-i; și nu*Deut. 15:8,10.Luca 6:30,35.întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.43 Ați auzit că s-a zis: ‘Să*Lev. 19:18.iubești pe aproapele tău și să*Deut. 23:6.Ps. 41:10.urăști pe vrăjmașul tău.’44 Dar Eu vă spun: Iubiți*Luca 6:27,35.Rom. 12:14,20.pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc*Luca 23:34.Fapte 7:60.1 Cor. 4:12,13.1 Pet. 2:23;3:9.și vă prigonesc,45 ca să fiți fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară*Iov 25:3.soarele Său peste cei răi și peste cei buni și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.46 Dacă iubiți*Luca 6:32.numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai așteptați? Nu fac așa și vameșii?47 Și dacă îmbrățișați cu dragoste numai pe frații voștri, ce lucru neobișnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel?48 Voi fiți*Gen. 17:1.Lev. 11:44;19:2.Luca 6:36.Col. 1:28;4:12.Iac. 1:4.1 Pet. 1:15,16.dar desăvârșiți, după cum*Efes. 5:1.și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.

Te Kauwhau i te Maunga

1 Ā, i tōna kitenga i te whakaminenga, ka haere ia ki runga ki te maunga; ā, nō ka noho ia, ka haere āna ākonga ki a ia, 2 nā, ka puaki tōna māngai, ā, ka whakaako ia i a rātou, ka mea:

Te Koa Tūturu

3 "Ka koa te hunga he rawakore nei te wairua;

nō rātou hoki te rangatiratanga o te rangi.

4 Ka koa te hunga e tangi ana;

ka whakamārietia hoki rātou.

5 Ka koa te hunga ngākau māhaki;

ka riro hoki i a rātou te whenua.

6 Ka koa te hunga e hiakai ana,

e hiainu ana, ki te tika;

e mākona hoki rātou.

7 Ka koa te hunga tohu tangata;

e tohungia hoki rātou.

8 Ka koa te hunga ngākau mā;

e kite hoki rātou i te Atua.

9 Ka koa te hunga hohou rongo;

ka huaina hoki rātou he tamariki nā te Atua.

10 Ka koa te hunga e whakatoia ana mō te tika;

nō rātou hoki te rangatiratanga o te rangi.

11 "Ka koa koutou ina tāwai rātou i a koutou, ina whakatoi, ina puaki i a rātou ngā kupu kino katoa mō koutou, he mea teka, he whakaaro hoki ki ahau. 12 Kia hari, kia whakamanamana; he rahi hoki te utu mō koutou i te rangi; he pēnei hoki tā rātou whakatoi i ngā poropiti i mua i a koutou."

Te Tote me te Māramatanga

13 "Ko koutou te tote o te whenua; otirā, ki te hemo te hā o te tote, mā te aha e whai tikanga tote ai? Heoi anō tōna painga, nā, ka ākiritia ki waho, ka takahia e ngā tāngata.

14 "Ko koutou te whakamārama o te ao. E kore e ngaro te pā e tū ana i runga i te maunga. 15 E kore hoki e tahuna te rama, e whakatūria ki raro o te mēhua, engari, ki runga ki te tūranga; ā, ka tīaho ki ngā tāngata katoa i roto i te whare. 16 Waihoki, kia tīaho tō koutou mārama ki te aroaro o ngā tāngata, kia kite ai rātou i ā koutou hanga pai, kia whakakorōria ai i tō koutou Matua i te rangi."

He Whakaakoranga mō te Ture

17 "Kei mea koutou i haere mai ahau ki te whakakāhore i te ture, i ngā poropiti rānei; kīhai ahau i haere mai ki te whakakāhore, engari, ki te whakatutuki. 18 He tino pono hoki tāku e mea nei ki a koutou, pahemo noa te rangi me te whenua, e kore tētahi tongi, tētahi tohu rānei o te ture e pahemo, kia rite katoa rā anō. 19 Nā, ki te whakakāhore tētahi i tētahi mea iti rawa o ēnei kupu ako, ā, ka ako i ngā tāngata kia pērā, ka kīia ia ko te iti rawa i te rangatiratanga o te rangi; engari, Ki te whakaritea e tētahi, ki te whakaakona, ka kīia ia he nui i te rangatiratanga o te rangi. 20 Ko tāku kupu hoki tēnei ki a koutou, ki te kore e nui ake tā koutou mahi tika i tā ngā karaipi rātou ko ngā Parihi, e kore rawa koutou e tapoko ki te rangatiratanga o te rangi."

He Whakaakoranga mō te Riri

21 "Kua rongo koutou, i kōrerotia ki ngā tūpuna, ‘Kaua e patu tangata’; ā, ‘ki te patu tangata tētahi, ka tau te hē ki a ia.’ 22 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, Ki te riri noa tētahi ki tōna teina, ka tau te hē ki a ia; ā, ki te mea tētahi ki tōna teina, ‘Wairangi!’ ka tika kia komititia. Nā, ki te mea tētahi, ‘Pōauau!’ ka tika mōna te kāpura o Kehena.

23 "Nā reira, ki te mauria e koe tāu whakahere ki te āta, ā, ka mahara i reira i hara koe ki tōu hoa; 24 waiho tāu whakahere i reira, i mua o te āta, ā, haere, mātua houhia te rongo ki tōu teina, ka haere ai, ka mau ai i tāu whakahere.

25 "Kia hohoro te whakarite i tā kōrua kōrero ko tōu hoa tauwhāinga, i a kōrua anō i te ara, kei tukua koe e te hoa tauwhāinga ki te kaiwhakawā, ā, ka tukua e te kaiwhakawā ki te kātipa, ā, ka makā koe ki te whare herehere. 26 He pono tāku e mea atu nei ki a koe, E kore rawa koe e puta i reira, kia utua rā anō te pātene whakamutunga."

He Whakaakoranga mō te Pūremu

27 "Kua rongo koutou, i kōrerotia, ‘Kaua e pūremu.’ 28 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, Ki te titiro tētahi ki te wahine, he hiahia ki a ia, kua pūremu kē ia ki a ia i roto i tōna ngākau. 29 Ki te hē koe i tōu kanohi matau, tīkarohia, makā atu; he pai kē hoki ki a koe ki te ngaro tētahi wāhi ōu, ā, ka kore e makā tōu tinana katoa ki Kehena. 30 Ki te hē anō hoki koe i tōu ringa matau, pōutoa, makā atu; he pai kē ki te mate tētahi wāhi ōu, ā, ka kore e makā tōu tinana katoa ki Kehena."

He Whakaakoranga mō te Wehenga

31 "I kōrerotia anō, ‘Ki te whakarere tētahi i tāna wahine, me hoatu ki a ia tētahi pukapuka whakarere.’ 32 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, Ki te whakarere tētahi i tāna wahine, hāunga mō te take moepuku, e mea ana ia i te wahine kia pūremu; ā, ki te mārena tētahi i te wahine i whakarērea, e pūremu ana ia."

He Whakaakoranga mō ngā Kī Taurangi

33 "Kua rongo anō koutou, i kōrerotia ki ngā tūpuna, ‘Kaua e oati teka, engari, me whakamana āu oati ki te Ariki.’ 34 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou: Kaua rawa tētahi mea e oatitia; kaua te rangi, ko tō te Atua torōna hoki ia, 35 kaua hoki te whenua, ko te tūranga hoki tērā o ōna waewae, kaua hoki a Hiruhārama; ko te pā hoki tērā o te Kīngi nui. 36 Kaua anō e oatitia tōu mātenga, e kore hoki e āhei i a koe te mea kia mā tētahi makawe, kia mangu rānei. 37 Erangi, ko tēnei hei kupu mā koutou, ‘Āe, āe’; ‘Kāhore, kāhore’; nō te mea ki te maha atu i ēnā, nō te kino."

He Whakaakoranga mō te Utu

38 "Kua rongo koutou i kōrerotia, ‘He kanohi mō te kanohi, he niho mō te niho.’ 39 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou: Kaua e whakauaua atu ki te kino; erangi, ki te pākia tōu pāpāringa matau e tētahi, whakaangahia atu hoki tērā ki a ia. 40 Ā, ki te mea tētahi kia whakawākia koe, ka tangohia tōu koti, tukua atu hoki tōu ngeri ki a ia. 41 Ā, ki te tonoa koe e tētahi kia haere kotahi te māero, kia rua āu e haere tahi ai me ia. 42 Hoatu ki te tangata e tono mea ana i a koe, kaua hoki e tahuri kē i te tangata e mea ana ki te taonga tārewa i a koe."

He Aroha ki ngā Hoa Whawhai

43 "Kua rongo koutou i kōrerotia, ‘Kia aroha ki tōu hoa tata, kia kino hoki ki tōu hoa whawhai.’ 44 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou: Arohaina ō koutou hoa whawhai, manaakitia te hunga e kanga ana i a koutou, kia pai te mahi ki te hunga e kino ana ki a koutou, me īnoi hoki mō te hunga e whakawhiu ana i a koutou, e whakatoi ana i a koutou; 45 kia tupu ai koutou hei tamariki mā tō koutou Matua i te rangi; e mea nei hoki ia i tōna rā kia whiti ki te hunga kino, ki te hunga pai, kia ua hoki te ua ki te hunga tika, ki te hunga hē. 46 Ki te aroha hoki koutou ki te hunga e aroha ana ki a koutou, he aha te utu e riro i a koutou? Kāhore ianei ngā pupirikana e pēnā? 47 Ā, ki te oha koutou ki ō koutou tēina anake, he aha tā koutou mahi i nui ake i tā ētahi? Kāhore ianei ngā tauiwi e pēnā hoki? 48 Nā, kia tika koutou, kia pērā me tō koutou Matua i te rangi e tika ana."