João 12

Maria Îi toarnă mir pe picioare

1 Cu șase zile înainte de Paște, Isus a venit în Betania, unde*Cap. 11:1,43. era Lazăr, care fusese mort și pe care îl înviase din morți. 2 Acolo, I-au*Mat. 26:6.Marcu 14:3. pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din cei ce ședeau la masă cu El. 3 Maria*Luca 10:38,39. Cap. 11:2. a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei și s-a umplut casa de mirosul mirului. 4 Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să-L vândă, a zis: 5 „De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei și să se fi dat săracilor?" 6 Zicea lucrul acesta nu pentru că purta grijă de săraci, ci pentru că era un hoț și, ca unul care ținea*Cap. 13:29. punga, lua el ce se punea în ea. 7 Dar Isus a zis: „Las-o în pace, căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele.8 Pe*Mat. 26:11.Marcu 14:7.săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna."9 O mare mulțime de iudei au aflat că Isus era în Betania și au venit acolo nu numai pentru Isus, ci ca să vadă și pe Lazăr, pe*Cap. 11:43,44. care-l înviase din morți. 10 Preoții cei mai de seamă*Luca 16:31. au hotărât să omoare și pe Lazăr, 11 căci*Cap. 11:45. Vers. 18. din pricina lui mulți iudei plecau de la ei și credeau în Isus.

Intrarea lui Isus în Ierusalim

12 A doua zi*Mat. 21:8.Marcu 11:8.Luca 19:35,36., o gloată mare, care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim, 13 a luat ramuri de finic și I-a ieșit în întâmpinare, strigând: „Osana*Ps. 118:25,26.! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!" 14 Isus a găsit*Mat. 21:7. un măgăruș și a încălecat pe el, după cum este scris: 15 „Nu*Zah. 9:9. te teme, fiica Sionului; iată că Împăratul tău vine călare pe mânzul unei măgărițe." 16 Ucenicii Lui n-au*Luca 18:34. înțeles aceste lucruri de la început, dar*Cap. 7:39., după ce a fost proslăvit Isus, și-au*Cap. 14:26. adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El și că ei le împliniseră cu privire la El. 17 Toți cei ce fuseseră împreună cu Isus când chemase pe Lazăr din mormânt și-l înviase din morți mărturiseau despre El. 18 Și*Vers. 11. norodul I-a ieșit în întâmpinare, pentru că aflase că făcuse semnul acesta. 19 Fariseii au zis deci între ei: „Vedeți*Cap. 11:47,48. că nu câștigați nimic. Iată că lumea se duce după El!"

Isus vorbește de moartea Sa

20 Niște*Fapte 17:4.1 Împ. 8:41,42.Fapte 8:27. greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic 21 s-au apropiat de Filip, care*Cap. 1:44. era din Betsaida Galileii, l-au rugat și au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus." 22 Filip s-a dus și a spus lui Andrei, apoi Andrei și Filip au spus lui Isus. 23 Drept răspuns, Isus le-a zis: „A*Cap. 13:32;17:1.sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului.24 Adevărat, adevărat vă spun că, dacă grăuntele*1 Cor. 15:36.de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă.25 Cine*Mat. 10:39;16:25.Marcu 8:35.Luca 9:24;17:33.își iubește viața o va pierde și cine își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața veșnică.26 Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde*Cap. 14:3;17:24.1 Tes. 4:17.sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti.27 Acum*Mat. 26:38,39.Luca 12:50. Cap. 13:21., sufletul Meu este tulburat. Și ce voi zice: ‘Tată, izbăvește-Mă din ceasul acesta’? Dar*Luca 22:53. Cap. 18:37.tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta!28 Tată, proslăvește Numele Tău!" Și*Mat. 3:17. din cer, s-a auzit un glas, care zicea: „L-am proslăvit și-L voi mai proslăvi!" 29 Norodul care stătea acolo și care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „Un înger a vorbit cu El!" 30 Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta*Cap. 11:42., ci pentru voi.31 Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul*Mat. 12:29.Luca 10:18. Cap. 14:30;16:11.Fapte 26:18.2 Cor. 4:4.Efes. 2:2;6:12.lumii acesteia va fi aruncat afară.32 Și după ce*Cap. 3:14;8:28.voi fi înălțat de pe pământ, voi atrage la Mine pe*Rom. 5:18.Evr. 2:9.toți oamenii."33 Vorbind*Cap. 18:32. astfel, arăta cu ce moarte avea să moară. 34 Norodul I-a răspuns: „Noi*Ps. 89:36,37;110:4.Is. 9:7;35:8.Ezec. 37:25.Dan. 2:44;7:14,27.Mica 4:7. am auzit din Lege că Hristosul rămâne în veac. Cum dar zici Tu că Fiul omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al omului?" 35 Isus le-a zis: „Lumina mai este*Cap. 1:9;8:12;9:5. Vers. 46.puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați*Ier. 13:16.Efes. 5:8.ca unii care aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul: cine*Cap. 11:10.1 Ioan 2:11.umblă în întuneric nu știe unde merge.36 Câtă vreme aveți lumina printre voi, credeți în lumină, ca să fiți fii*Luca 16:8.Efes. 5:8.1 Tes. 5:5.1 Ioan 2:9-11.ai luminii." Isus le-a spus aceste lucruri, apoi a plecat și S-a*Cap. 8:59;11:54. ascuns de ei.

Necredința iudeilor

37 Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, 38 ca să se împlinească vorba pe care o spusese prorocul Isaia: „Doamne*Is. 53:1.Rom. 10:16., cine a dat crezare propovăduirii noastre și cui a fost descoperită puterea brațului Domnului?" 39 De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: 40 „Le-a*Is. 6:9,10.Mat. 13:14. orbit ochii și le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înțeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec." 41 Isaia a spus aceste*Is. 6:1. lucruri când a văzut slava Lui și a vorbit despre El. 42 Totuși, chiar dintre fruntași, mulți au crezut în El; dar de frica fariseilor*Cap. 7:13;9:22., nu-L mărturiseau pe față, ca să nu fie dați afară din sinagogă. 43 Căci*Cap. 5:44. au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu. 44 Iar Isus a strigat: „Cine*Cap. 5:44.crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine.45 Și cine*Cap. 14:9.Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine.46 Eu*Cap. 3:19;8:12;9:5,39; Vers. 35,36.am venit ca să fiu o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric.47 Dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu Eu*Cap. 5:45;8:15,26.îl judec, căci Eu n-am*Cap. 3:17.venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea.48 Pe cine*Luca 10:16.Mă nesocotește și nu primește cuvintele Mele, are cine-l osândi: Cuvântul*Deut. 18:19.Marcu 16:16.pe care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi.49 Căci Eu*Cap. 8:38;14:10.n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl, care M-a trimis, El Însuși Mi-a poruncit ce*Deut. 18:18.trebuie să spun și cum trebuie să vorbesc.50 Și știu că porunca Lui este viața veșnică. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun așa cum Mi le-a spus Tatăl."

Ka Whakawahia a Īhu i Petani

1 Nā, e ono ngā rā i mua ake o te Kapenga ka haere a Īhu ki Petani, kei reira nei a Raharuhi, i whakaarahia ake nei e ia i te hunga mate. 2 Ā, takā ana e rātou he hapa māna i reira; ko Māta te kaitaka, ko Raharuhi tētahi o te hunga i noho tahi me ia. 3 Nā, ka mau a Meri ki tētahi pāuna hinu kakara he tino nara, he mea utu nui, whakawahia ana e ia ngā waewae o Īhu, me te muru anō i ōna waewae ki ōna makawe; kī noa te whare i te kakara o te hinu.

4 Nā, ka mea tētahi o āna ākonga, a Hūrā Ikariote, tēnei meāke nei tuku a ia, 5 "He aha tēnei hinu tē hokona ai ki ngā pene e toru rau, ka hoatu ai ki te hunga rawakore?" 6 I kōrerotia ai tēnei e ia, ehara i te mea he whakaaro nōna ki te hunga rawakore; erangi, nō te mea he tāhae ia, i a ia hoki te pūtea, ko ia hoki hei mau i ngā mea i whaongia ki roto.

7 Nā, ko te meatanga a Īhu, "Waiho rā ū āna; i tohungia tēnei e ia mō te rā o tōku tanumanga. 8 Kei a koutou hoki ngā rawakore i ngā wā katoa; ko ahau ia e kore e noho tonu i a koutou."

He Whakangārahu ki a Raharuhi

9 He tokomaha o ngā Hūrai i mātau kei reira a Īhu; ā, haere mai ana, ehara i te mea mō Īhu anake, erangi, kia kite hoki i a Raharuhi, i whakaarahia nei e ia i te hunga mate. 10 Otirā, kua takoto te whakaaro o ngā tohunga nui kia whakamatea anō a Raharuhi; 11 nāna hoki i tokomaha ai ngā Hūrai i haere, i whakapono ki a Īhu.

Te Tomokanga Manahau ki Hiruhārama

12 I te aonga ake ka rongo te mano tini i haere nei ki te hākari, e haere ana a Īhu ki Hiruhārama. 13 Ka mau rātou ki ngā manga nīkau, haere ana ki te whakatau i a ia, me te karanga,

"Ohana!

Ka whakapaingia ia, e haere mai nei i runga i te ingoa

o te Ariki, te Kīngi o Īharaira!"

14 Ā, nō ka kite a Īhu i tētahi kūao kāihe, ka noho ia i runga; ka pērā anō me te mea i tuhituhia,

15 "Kaua e mataku, e te tamāhine a Hiona.

Nā, kei te haere mai tōu Kīngi,

e noho ana i runga i te kūao kāihe."

16 Otiia, kīhai āna ākonga i mātau wawe ki ēnei mea; engari, ka oti a Īhu te whakakorōria, kātahi rātou ka mahara kua tuhituhia ēnei mea mōna, kua meinga anō ēnei mea ki a ia.

17 I whakaae anō te hunga i tōna taha i tāna karangatanga i a Raharuhi i roto i te urupā, i tāna whakaarahanga hoki i a ia i te hunga mate. 18 Nā konei hoki te mano i whakatau ai i a ia, i rongo hoki rātou, kua meinga tēnei merekara e ia. 19 Nā, ka mea ngā Parihi ki a rātou anō, "Ka kite rānei koutou kāhore ā koutou wāhi? Nā, kua riro te ao ki te whai i a ia."

Ka Kimi ētahi Kariki ki a Īhu

20 Nā, he Kariki ētahi o te hunga i haere ki te hākari ki te karakia. 21 Ā, haere ana ēnei ki a Piripi o Petahaira o Karirī, kōrero ana ki a ia, mea atu ana, "E kara, e hiahia ana mātou kia kite i a Īhu." 22 Haere ana a Piripi, ka kōrero ki a Anaru; ka haere a Anaru, a Piripi, ka kōrero ki a Īhu.

23 Ka kī a Īhu ki a rāua, ka mea, "Kua tae mai te hāora e whakakorōriatia ai te Tama a te tangata. 24 He pono, he pono tāku e mea nei ki a koutou, ki te kore tētahi pata wīti e marere ki te oneone, e pirau, ka takoto ko ia anake; tēnā ki te pirau, he nui ōna hua. 25 Ki te aroha tētahi ki tōna ora, ka mate anō ia; ki te kino tētahi ki te ora i tēnei ao, ka tūturu ki a ia te ora ake ake. 26 Ki te mea tētahi ko ia hei kaimahi māku, me aru ia i ahau; ko te wāhi e noho ai ahau, ko reira anō tāku kaimahi. Ki te mahi tētahi i āku mahi, mā tōku Matua ia e whakahōnore."

Ka Kōrero a Īhu mō Tōna Matenga

27 "Kua pōuri tēnei tōku wairua; ā, kia pēhea atu ahau? E Pā, whakaorangia ahau i tēnei wā. Otirā, ko te mea tēnei i haere mai ai ahau ki tēnei wā. 28 E Pā, whakakorōriatia tōu ingoa."

Nā, ka puta he reo i te rangi, "Kua whakakorōriatia e ahau, e whakakorōriatia anō."

29 I te rongonga o ngā tāngata e tū ana i reira, ka mea, "He whatitiri." Ko ētahi i mea, "Kua kōrero tētahi anahera ki a ia."

30 Ka whakahoki a Īhu, ka mea, "Ehara tēnei reo i puta mai nei i te mea mōku, engari mō koutou. 31 Ko āianei te whakawā mō tēnei ao; ko āianei makā ai te rangatira o tēnei ao ki waho. 32 Ā, ki te whakairihia ake ahau ki runga ake i te whenua, māku ngā tāngata katoa e kukume ki ahau." 33 (I pēnei ai ia hei whakaatu i te mate e mate ai ia.)

34 Ka whakahokia e te mano ki a ia, "Kua rongo mātou ki tā te ture, e ora tonu ana a te Karaiti. He aha tāu e mea, ‘Me whakairi te Tama a te tangata?’ Ko wai koia tēnei Tama a te tangata?"

35 Anō rā, ko Īhu ki a rātou, "He wāhi iti nei te maunga o te mārama i roto i a koutou. Haere rā i te mea e whai mārama ana koutou, kei rokohina koutou e te pōuri. Ko ia hoki e haere ana i te pōuri e kore e kite i te wāhi e haere ai ia. 36 I te mea kei a koutou te mārama, me whakapono ki te mārama, kia meinga ai koutou he tamariki nā te mārama."

Te Whakapono kore o ngā Tāngata

I kōrerotia e Īhu ēnei mea, ā, haere ana, huna ana i a ia, kei kitea e rātou. 37 Heoi, ahakoa i meatia e ia aua merekara maha ki tō rātou aroaro, kīhai rātou i whakapono ki a ia. 38 I rite ai te kōrero a Ihāia poropiti, tāna i mea ai:

"E te Ariki, ko wai i whakapono ki tā mātou kōrero?

I whakakitea hoki ki a wai te ringa o te Ariki?"

39 Koia hoki rātou tē āhei ai te whakapono, kua mea nei hoki a Ihāia,

40 "I whakamatapōtia e ia ō rātou kanohi,

i whakapakeketia ō rātou ngākau;

kei kite ō rātou kanohi,

kei mātau hoki ō rātou ngākau,

kei tahuri rātou, ā,

ka whakaorangia e ahau."

41 I kōrerotia ēnei mea e Ihāia, i te wā i kite ai ia i tōna korōria, i puaki ai hoki tāna kupu mōna. 42 He ahakoa rā he tokomaha anō ngā rangatira i whakapono ki a ia. Otirā, kīhai i whakaae ki a ia, he whakaaro hoki ki ngā Parihi, kei peia rātou ki waho o te whare karakia; 43 rawe ake hoki ki a rātou tā te tangata korōria i tā te Atua.

Whakawātanga ki ngā Kupu a Īhu

44 Nā, ka karanga a Īhu, ka mea, "Ki te whakapono tētahi ki ahau, ehara ahau i tāna i whakapono mai ai, engari, ko tōku kaitono mai. 45 Ko ia e kite ana i ahau, e kite ana hoki i tōku kaitono mai. 46 Kua tae mai nei ahau hei whakamārama mō te ao, kei noho i te pōuri tētahi e whakapono ana ki ahau.

47 "Nā, ki te rongo tētahi ki āku kupu, ki te kore hoki e puritia e ia, e kore ahau e whakahē i a ia; kīhai hoki ahau i haere mai ki te whakahē i te ao, engari, ki te whakaora i te ao. 48 Ko ia e whakakāhore ana ki ahau e kore hoki e tango ki āku kupu, tēnā anō te kaiwhakahē mōna; ko te kupu i kōrerotia e ahau, ko tēnā hei whakahē mōna ā te rā whakamutunga. 49 Nō te mea ehara i ahau ake āku kōrero; engari, nā te Matua i tonoa mai ai ahau, nāna i tuku mai te ture ki ahau, mō tāku e kōrero ai, mō tāku e kī ai. 50 Ā, e mātau ana ahau he ora tonu tāna ture. Nā, ko āku e kōrero nei rite tonu ki tā te Matua i mea mai ai ki ahau tāku kōrero."