João 10

Păstorul cel bun

1 Adevărat, adevărat vă spun că cine nu intră pe ușă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, este un hoț și un tâlhar.2 Dar cine intră pe ușă este păstorul oilor.3 Portarul îi deschide și oile aud glasul lui; el își cheamă oile pe nume și le scoate din staul.4 După ce și-a scos toate oile, merge înaintea lor; și oile merg după el, pentru că îi cunosc glasul.5 Nu merg deloc după un străin, ci fug de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor."6 Isus le-a spus această pildă, dar ei n-au înțeles despre ce le vorbea.

Isus, Ușa oilor

7 Isus le-a mai zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Eu sunt Ușa oilor.8 Toți cei ce au venit înainte de Mine sunt hoți și tâlhari, dar oile n-au ascultat de ei.9 EuCap. 14:6.Efes. 2:18.sunt Ușa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit; va intra și va ieși și va găsi pășune.10 Hoțul nu vine decât să fure, să înjunghie și să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viață, și s-o aibă din belșug.11 EuIs. 40:11.Ezec. 34:12,23;37:24.Evr. 13:20.1 Pet. 2:25;5:4.sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun își dă viața pentru oi.12 Dar cel plătit, care nu este păstor și ale cărui oi nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasăZah. 11:16,17.oile și fuge, și lupul le răpește și le împrăștie.13 Cel plătit fuge, pentru că este plătit și nu-i pasă de oi.14 Eu sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile2 Tim. 2:19.Mele, și ele Mă cunosc pe Mine,15 așa cumMat. 11:27.Mă cunoaște pe Mine Tatăl și cum cunosc Eu pe Tatăl, șiCap. 15:13.Eu Îmi dau viața pentru oile Mele.16 Mai am și alteIs. 56:8.oi, care nu sunt din staulul acesta; și pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, șiEzec. 37:22.Efes. 2:14.1 Pet. 2:25.va fi o turmă și un Păstor.17 Tatăl Mă iubește, pentru căIs. 53:7,8,12.Evr. 2:9.Îmi dau viața ca iarăși s-o iau.18 Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. AmCap. 2:19.putere s-o dau și am putere s-o iau iarăși; aceastaCap. 6:38;15:10.Fapte 2:24,32.este porunca pe care am primit-o de la Tatăl Meu."19 Din pricina acestor cuvinte, iarășiCap. 7:43;9:16. s-a făcut dezbinare între iudei. 20 Mulți dintre ei ziceau: „AreCap. 7:20;8:48,52. drac, este nebun. De ce-L ascultați?" 21 Alții ziceau: „Cuvintele acestea nu sunt cuvinte de îndrăcit. PoateExod 4:11.Ps. 94:9;146:8. un drac săCap. 9:6,7,32,33. deschidă ochii orbilor?"

Isus la Praznicul Înnoirii

22 În Ierusalim se prăznuia atunci Praznicul Înnoirii Templului. Era iarna. 23 Și Isus Se plimba prin Templu, pe subFapte 3:11;5:12. pridvorul lui Solomon. 24 Iudeii L-au înconjurat și I-au zis: „Până când ne tot ții sufletele în încordare? Dacă ești Hristosul, spune-ne-o deslușit." 25 „V-am spus", le-a răspuns Isus, „și nu credeți. LucrărileCap. 3:2;5:36. Vers. 38.pe care le fac Eu în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine.26 DarCap. 8:47.1 Ioan 4:6.voi nu credeți, pentru că, după cum v-am spus, nu sunteți din oile Mele.27 OileVers. 4,14.Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc și ele vin după Mine.28 Eu le dau viața veșnică, în veac nuCap. 6:37;17:11,12;18:9.vor pieri și nimeni nu le va smulge din mâna Mea.29 TatălCap. 14:28.Meu, careCap. 17:2,6.Mi le-a dat, este mai mare decât toți și nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu.30 EuCap. 17:11,22.și Tatăl una suntem."31 Atunci, iudeiiCap. 8:59. iarăși au luat pietre ca să-L ucidă. 32 Isus le-a zis: „V-am arătat multe lucrări bune, care vin de la Tatăl Meu: pentru care din aceste lucrări aruncați cu pietre în Mine?"33 Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă și pentru că Tu, care ești un om, TeCap. 5:18. faci Dumnezeu." 34 Isus le-a răspuns: „NuPs. 82:6.este scris în Legea voastră: ‘Eu am zis: «Sunteți dumnezei»’?35 Dacă Legea a numit dumnezei peRom. 13:1.aceia cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu, și Scriptura nu poate fi desființată,36 cum ziceți voi că hulesc Eu, pe careCap. 6:27.Tatăl M-a sfințit și M-a trimisCap. 3:17;5:36,37;8:42.în lume? Și aceasta, pentru căCap. 5:17,18. Vers. 30.am zis: ‘Sunt FiulLuca 1:35. Cap. 9:35,37.lui Dumnezeu!’37 DacăCap. 15:24.nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeți.38 Dar, dacă le fac, chiar dacă nu Mă credețiCap. 5:36;14:10,11.pe Mine, credeți măcar lucrările acestea, ca să ajungeți să cunoașteți și să știți căCap. 14:10,11;17:21.Tatăl este în Mine și Eu sunt în Tatăl."39 LaCap. 7:30,44;8:59. auzul acestor vorbe, căutau iarăși să-L prindă, dar El a scăpat din mâinile lor.

Plecarea lui Isus în Pereea

40 Isus S-a dus iarăși dincolo de Iordan, în locul undeCap. 1:28. botezase Ioan la început. Și a rămas acolo. 41 Mulți veneau la El și ziceau: „Ioan n-a făcut niciun semn, darCap. 3:30. tot ce a spus Ioan despre omul acesta era adevărat." 42 ȘiCap. 8:31;11:45. mulți au crezut în El în locul acela.

Te Kupu Whakarite o te Hēpara

1 "He pono, he pono tāku e mea nei ki a koutou, ki te kāhore tētahi e tomo rā te kūwaha ki te kāinga hipi, ki te piki kē, he tāhae ia, he tangata pāhua. 2 Tēnā ko te tangata e tomo ana rā te kūwaha, ko te hēpara ia o ngā hipi. 3 Ka uaki te kaitiaki tatau ki a ia; ka rongo anō ngā hipi ki tōna reo. Nā, ka karangatia e ia āna hipi ake, tō tēnei ingoa, tō tēnei ingoa, ka ārahina ki waho. 4 Ā, ka oti āna ake hipi te tuku ki waho, ka haere ia i mua i a rātou, ka aru ngā hipi i a ia; e mātau ana hoki rātou ki tōna reo. 5 E kore ia rātou e aru i te tauhou, engari ka oma i a ia; e kore hoki e mātau ki te reo o ngā tauhou."

6 I kōrerotia tēnei kupu whakarite e Īhu ki a rātou; heoi, kīhai rātou i mōhio ki ngā mea i kōrerotia e ia ki a rātou.

Ko Īhu te Hēpara Pai

7 Nā, ka mea anō a Īhu ki a rātou, "He pono, he pono tāku e mea nei ki a koutou, Ko ahau te tatau o ngā hipi. 8 He tāhae, he kaipāhua te hunga katoa i haere mai i mua i ahau; heoi kīhai ngā hipi i whakarongo ki a rātou. 9 Ko ahau te tatau; ki te waiho ahau hei huarahi tomokanga mō tētahi, e ora ia, ā, ka haere ki roto, ka haere ki waho, ka kite hoki i te kai. 10 Heoi anō tā te tāhae e haere mai ai, he tāhae, he patu, he whakamōtī hoki. I haere mai ahau kia whiwhi ai rātou ki te ora, inā, tōna nui noa atu.

11 "Ko ahau te hēpara pai, he hēpara pai, ka tuku i a ia anō kia mate mō ngā hipi. 12 Tēnā ko te tangata e utua ana, ehara nei i te hēpara, ehara nei i a ia ngā hipi, i tōna kitenga i te wuruhi e haere mai ana, whakarērea ake e ia ngā hipi, oma ana; nā, ka hopukia rātou e te wuruhi, ā, whakamararatia ana ngā hipi. 13 Ka oma te tangata e utua ana, nō te mea e utua ana ia, kāhore hoki ōna whakaaro ki ngā hipi. 14 Ko ahau te hēpara pai, e mātau ana hoki ki āku, ā, e mātau ana āku ki ahau. 15 Pērā tonu me tō te Matua mātau ki ahau, me tōku mātau hoki ki te Matua. E tuku ana hoki ahau i ahau ki te mate mō ngā hipi. 16 He hipi atu anō āku, ehara nei i tēnei kāinga. Me ārahi mai rātou e ahau, ā, ka rongo rātou ki tōku reo; ā, e whakakotahitia te kāhui, kotahi anō hoki hēpara.

17 "Koia te Matua ka aroha mai ai ki ahau, nō te mea e tuku ana ahau i ahau kia mate, kia whakaora ake ai anō ahau i ahau. 18 Ehara i te mea mā tētahi tangata ahau e whakamate, engari, māku anō ahau e tuku ki te mate. Kei ahau te tikanga mō te tuku atu, kei ahau anō te tikanga mō te whakaora. Nā tōku Matua tēnei ture kua riro mai nei i ahau."

19 Kātahi, ka wehewehea ngā Hūrai, nā ēnei kupu. 20 He tokomaha o rātou i mea, "He rēwera tōna, e haurangi ana; he aha koutou ka whakarongo ai ki a ia?"

21 Ko ētahi i mea, "Ehara ēnei i ngā kupu a te tangata e nohoia ana e te rēwera. E āhei koia i te rēwera te mea i ngā kanohi o ngā matapō kia kite?"

Ka Whakarērea a Īhu

22 Nā, i Hiruhārama tēnei, i te Hākari Horohoronga. He hōtoke; 23 ā, e hāereere ana a Īhu i te temepara, i te whakamahau o Horomona. 24 Nā, ka karapotia ia e ngā Hūrai, ka mea rātou ki a ia, "Kia pēhea te roa o tāu waiho i ō mātou ngākau i hikirangi ana? Ki te mea ko te Karaiti koe, kōrerotia matanuitia mai ki a mātou."

25 Ka whakahoki a Īhu ki a rātou, "Kua kōrerotia e ahau ki a koutou, ā, kāhore koutou e whakapono. Ko ngā mahi e mahi nei ahau i runga i te ingoa o tōku Matua, ko ēnei hei kaiwhakaatu mōku. 26 Otirā, e kore koutou e whakapono, nō te mea ehara koutou i te hipi nāku. 27 E rongo ana āku hipi ki tōku reo, e mātau ana ahau ki a rātou, e aru ana hoki rātou i ahau. 28 E hoatu ana e ahau ki a rātou he ora tonu; e kore rātou e ngaro ake ake, e kore anō hoki tētahi e kapo atu i a rātou i roto i tōku ringa. 29 Ko tōku Matua, nāna nei rātou i hōmai ki ahau, nui ake i te katoa; e kore anō rātou e taea e tētahi te kapo atu i roto i te ringa o tōku Matua. 30 Ko ahau, ko te Matua, kotahi māua."

31 Kātahi, ka mau anō ngā Hūrai ki te kōhatu hei āki ki a ia. 32 Ka whakahokia e Īhu ki a rātou, "He maha ngā mahi pai kua whakakitea nei e ahau ki a koutou, he mea nā tōku Matua. Mō tēhea o aua mahi ka ākina ai ahau e koutou?"

33 Ka whakahoki ngā Hūrai ki a ia, ka mea, "Ehara te mahi pai i te mea e ākina ai koe; engari, mō te kohukohu, mō te mea hoki ko koe, tangata nei anō, e whakaatua ana i a koe."

34 Ka whakahokia e Īhu ki a rātou, "Kāhore rānei i tuhituhia i roto i tō koutou ture, ‘I mea ahau, He atua koutou’? 35 Ki te huaina e ia he atua te hunga i tae mai nei te kupu a te Atua ki a rātou, ā, e kore hoki e taea te whakakāhore te karaipiture. 36 E mea ana oti koutou ki tā te Matua i whakatapu ai, i tono mai ai hoki ki te ao, ‘E kohukohu ana koe’; nōku i mea, ‘Ko te Tama ahau a te Atua’? 37 Ki te kore ahau e mahi i ngā mahi a tōku Matua, aua ahau e whakaponohia. 38 Tēnā, ki te mahi ahau, ahakoa kāhore koutou e whakapono ki ahau, whakaponohia ngā mahi; kia mātau ai koutou kia whakapono ai, ko te Matua kei roto i ahau, me ahau hoki kei roto i a ia." 39 Nā, ka whai anō rātou kia hopukia ia; heoi, puta ana ia i ō rātou ringa.

40 Nā, ka haere anō ia ki tāwāhi o Horano, ki te wāhi i mātua iriiri ai a Hoani; ā, noho ana i reira. 41 Ā, tokomaha hoki i haere ki a ia; i mea rātou "Kīhai a Hoani i mahi i tētahi merekara; he pono ia ngā mea katoa i kōrerotia e Hoani mō tēnei." 42 Ā, he tokomaha o reira i whakapono ki a ia.