Pular para o conteúdo
Publicidade

João 19

MRI2012

Isus este dat în mâinile iudeilor

1 AtunciMat. 20:19;27:26.Marcu 15:15.Luca 18:33., Pilat a luat pe Isus și a pus să-L bată. 2 Ostașii au împletit o cunună de spini, I-au pus-o pe cap și L-au îmbrăcat cu o haină de purpură. 3 Apoi, s-au apropiat de El și ziceau: Plecăciune, Împăratul iudeilor!" Și-I dădeau palme. 4 Pilat a ieșit iarăși afară și a zis iudeilor: Iată vi-L aduc afară, caCap. 18:38. Vers. 6. știți nu găsesc nicio vină în El." 5 Isus a ieșit deci afară, purtând cununa de spini și haina de purpură. Iată Omul!", le-a zis Pilat. 6 Când L-au zărit, preoții cei mai de seamă și aprozii au început strige: Răstignește-L! Răstignește-L!" Luați-L voi și răstigniți-L", le-a zisFapte 3:13. Pilat, căci eu nu găsesc nicio vină în El." 7 Iudeii i-au răspuns: Noi avem o LegeLev. 24:16., și după Legea aceasta, El trebuie moară, pentru S-aMat. 26:65. Cap. 5:18;10:33. făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu." 8 Când a auzit Pilat aceste cuvinte, i-a fost și mai mare frică. 9 A intrat iarăși în odaia de judecată și a zis lui Isus: De unde ești Tu?" DarIs. 53:7.Mat. 27:12,14. Isus nu i-a dat niciun răspuns. 10 Pilat I-a zis: Mie nu-mi vorbești? Nu știi am putere Te răstignesc și am putere să-Ți dau drumul!" 11 N-aiLuca 22:53. Cap. 7:30.avea nicio putere asupra Mea", i-a răspuns Isus, dacă nu ți-ar fi fost dată de sus. De aceea cine în mâinile tale are un mai mare păcat."12 De atunci, Pilat căuta să-I dea drumul. Dar iudeii strigau: DacăLuca 23:2. dai drumul omului acestuia, nu ești prieten cu Cezarul. OricineFapte 17:7. se face pe sine împărat este împotriva Cezarului." 13 Când a auzit Pilat aceste vorbe, a scos pe Isus afară și a șezut pe scaunul de judecător, în locul numit Pardosit cu pietre", iar evreiește, Gabata". 14 EraMat. 27:62. ziua pregătirii Paștelor, cam pe la ceasul al șaselea. Pilat a zis iudeilor: Iată Împăratul vostru!" 15 Dar ei au strigat: Ia-L, ia-L, răstignește-L!" răstignesc pe Împăratul vostru?", le-a zis Pilat. Preoții cei mai de seamă au răspuns: Noi n-avemGen. 49:10. alt împărat decât pe Cezarul!" 16 AtunciMat. 27:26,31.Marcu 15:15.Luca 23:25., L-a dat în mâinile lor, ca fie răstignit. Au luat deci pe Isus și L-au dus să-L răstignească.

Răstignirea

17 Isus, ducându-ȘiMat. 27:31,33.Marcu 15:21,22.Luca 23:26,33. crucea, aNum. 15:36.Evr. 13:12. ajuns la locul zis al Căpățânii", care în evreiește se cheamă Golgota". 18 Acolo a fost răstignit și, împreună cu El, au fost răstigniți alți doi, unul de o parte și altul de alta, iar Isus la mijloc. 19 PilatMat. 27:37.Marcu 15:26.Luca 23:38. a scris o însemnare pe care a pus-o deasupra crucii și era scris: Isus din Nazaret, Împăratul iudeilor". 20 Mulți din iudei au citit această însemnare, pentru locul unde fusese răstignit Isus era aproape de cetate; era scrisă în evreiește, latinește și grecește. 21 Preoții cei mai de seamă ai iudeilor au zis lui Pilat: Nu scrie: Împăratul iudeilor.Ci scrie El a zis: Eu sunt Împăratul iudeilor." 22 Ce am scris, am scris", a răspuns Pilat. 23 OstașiiMat. 27:35.Marcu 15:24.Luca 23:34., după ce au răstignit pe Isus, I-au luat hainele și le-au făcut patru părți, câte o parte pentru fiecare ostaș. I-au luat și cămașa, care n-avea nicio cusătură, ci era dintr-o singură țesătură de sus până jos. 24 Și au zis între ei: n-o sfâșiem, ci tragem la sorți a cui fie." Aceasta s-a întâmplat ca se împlinească Scriptura, care zice: Și-au împărțitPs. 22:18. hainele Mele între ei, și pentru cămașa Mea au tras la sorți." Iată ce au făcut ostașii. 25 LângăMat. 27:55.Marcu 15:40.Luca 23:49. crucea lui Isus, stăteau mama Lui și sora mamei Lui, Maria, nevasta lui CleopaLuca 24:18., și Maria Magdalena. 26 Când a văzut Isus pe mamă-Sa și, lângă ea, peCap. 13:23;20:2;21:7,20,24. ucenicul pe care-l iubea, a zis mamei Sale: FemeieCap. 2:4., iată fiul tău!"27 Apoi, a zis ucenicului: Iată mama ta!" Și, din ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acasăCap. 1:11;16:32.. 28 După aceea, Isus, care știa acum totul s-a sfârșit, caPs. 69:21. împlinească Scriptura, a zis: Mi-e sete."29 Acolo era un vas plin cu oțet. Ostașii au pusMat. 27:48. într-o ramură de isop un burete plin cu oțet și I l-au dus la gură. 30 Când a luat Isus oțetul, a zis: S-aCap. 17:4.isprăvit!" Apoi și-a plecat capul și Și-a dat duhul.

Moartea lui Isus dovedită

31 De frică Marcu 15:42.Deut. 21:23. nu rămână trupurile pe cruce în timpul Sabatului căciVers. 42. era ziua Pregătirii, și ziua aceea de Sabat era o zi mare , iudeii au rugat pe Pilat zdrobească fluierele picioarelor celor răstigniți și fie luați de pe cruce. 32 Ostașii au venit deci și au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi, apoi pe ale celuilalt care fusese răstignit împreună cu El. 33 Când au venit la Isus și au văzut murise, nu I-au zdrobit fluierele picioarelor, 34 ci unul din ostași I-a străpuns coasta cu o suliță; și îndată a1 Ioan 5:6,8. ieșit din ea sânge și apă. 35 Faptul acesta este adeverit de cel ce l-a văzut; mărturia lui este adevărată și el știe spune adevărul, pentru ca și voi credeți. 36 Aceste lucruri s-au întâmplat caExod 12:46.Num. 9:12.Ps. 34:20. se împlinească Scriptura: Niciunul din oasele Lui nu va fi sfărâmat." 37 Și în altă parte, Scriptura mai zice: VorPs. 22:16,17.Zah. 12:10.Apoc. 1:7. vedea pe cine au străpuns."

Îngroparea lui Isus

38 DupăMat. 27:57.Marcu 15:42.Luca 23:50. aceea, Iosif din Arimateea, care era ucenic al lui Isus, dar pe ascuns, deCap. 9:22;12:42. frica iudeilor, a rugat pe Pilat să-i dea voie ia trupul lui Isus de pe cruce. Pilat i-a dat voie. El a venit deci și a luat trupul lui Isus. 39 NicodimCap. 3:1,2;7:50., care la început se dusese la Isus noaptea, a venit și el și a adus o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă și de aloe. 40 Au luat deci trupul lui Isus și l-auFapte 5:6. înfășurat în fâșii de pânză de in, cu miresme, după cum au obicei iudeii îngroape. 41 În locul unde fusese răstignit Isus, era o grădină; și în grădină era un mormânt nou, în care nu mai fusese pus nimeni. 42 DinIs. 53:9. pricină era ziua Pregătirii iudeilor, pentru Vers. 31. mormântul era aproape, au pus acolo pe Isus.

1 Kātahi, ka mau a Pirato ki a Īhu, ka whiu i a ia. 2 Ā, ka whiria e ngā hōia he karauna tātarāmoa, pōtaea ana ki tōna mātenga, whakakākahuria ana hoki ia ki te kahu pāpura. 3 , ka mea rātou, "Tēnā koe, e te Kīngi o ngā Hūrai!" Ā, pākia ana ia ki ō rātou ringa.

4 Ka haere anō a Pirato, ka mea ki a rātou, "tēnei te ārahina atu nei ia e ahau ki a koutou, kia mōhio ai koutou, kāhore rawa i mau i ahau tētahi ōna." 5 , ka puta a Īhu ki waho, me te karauna tātarāmoa i runga i a ia, me te kākahu pāpura. Ka mea a Pirato ki a rātou, ", te tangata nei!"

6 Ā, te kitenga o ngā tohunga nui rātou ko ngā kātipa i a ia, ka karanga rātou, ka mea, "Rīpekatia, rīpekatia."

Ka a Pirato ki a rātou, "Tangohia atu ia e koutou, rīpekatia; kāhore hoki i mau i ahau tētahi ōna."

7 Ka whakahokia e ngā Hūrai ki a ia, "He ture mātou, ā, ki mātou ture he mea tika kia mate ia, mōna i mea ko te Tama ia a te Atua."

8 te rongonga o Pirato i tēnei , nui rawa tōna wehi; 9 ka tomo anō ia ki te whare whakawā, ka mea ki a Īhu, "hea koe?"

Heoi, kāhore a Īhu kupu whakahoki ki a ia. 10 , ka mea a Pirato ki a ia, "E kore koe e kōrero ki ahau? Kāhore koe e mōhio kei ahau te tikanga te rīpeka i a koe, kei ahau anō te tikanga te tuku i a koe kia haere?"

11 Ka whakahokia e Īhu, "Kāhore āu tikanga ki ahau, me kāhore i hōmai ki a koe i runga. Koia i nui rawa ai te hara o te kaituku i ahau ki a koe."

12 , i reira anō ka whai a Pirato kia tukua ia kia haere; otiia, ka karanga ngā Hūrai, ka mea, "Ki te tukua tēnei e koe, ehara koe i te hoa Hīhā. Ki te whakakīngi tētahi tangata i a ia, he whakakāhore tāna i a Hīhā."

13 Ā, ka rongo a Pirato i tēnei kōrero, ka ārahina e ia a Īhu ki waho, ā, noho ana ki runga ki te nohoanga whakawā, ki te wāhi e kīia nei ko te Whāriki Kōhatu, ki te reo Hiperu, ko Kapata. 14 Ko te takanga ia o te Kapenga, i tata ki te ono o ngā hāora.

Ka mea ia ki ngā Hūrai, ", koutou Kīngi!"

15 , ko rātou karangatanga, "Whakamatea, whakamatea, rīpekatia!"

Ka mea a Pirato ki a rātou, "Kia rīpeka koia ahau i koutou Kīngi?"

Ka whakahokia e ngā tohunga nui, "Kāhore ō mātou kīngi, ko Hīhā anake."

16 reira, ka hoatu ia e ia ki a rātou kia rīpekatia.

Ka Rīpekatia a Īhu

Ā, ka mau rātou ki a Īhu. 17 Ā, amo ana ia i tōna rīpeka, haere ana ki te wāhi e kīia nei ko te wāhi o te angaanga, tōna ingoa ki te reo Hiperu, ko "Korokota." 18 , rīpekatia ana ia e rātou ki reira, ā, ia me ētahi atu tokorua, kotahi ki tētahi taha, kotahi ki tētahi taha, ko Īhu ki waenganui.

19 , tuhituhia ana e Pirato tētahi ingoa, whakapiritia ana ki te rīpeka. Ko te tuhituhi tēnei, "Ko Īhu o Nahareta ko te Kīngi o ngā Hūrai." 20 Ā, he tokomaha ngā Hūrai i kite i tēnei ingoa; i tata hoki ki te te wāhi i rīpekatia ai a Īhu; ā, i tuhituhia taua mea ki te reo Hiperu, ki te reo Kariki, ki te reo Rōma. 21 , ka mea ngā tohunga nui o ngā Hūrai ki a Pirato, "Aua e tuhituhia, Ko te Kīngi o ngā Hūrai,engari, Nāna i mea, Ko te Kīngi ahau o ngā Hūrai."

22 Ka whakahokia e Pirato, "Ko tāku i tuhituhi ai kua tuhituhia."

23 Ā, ka oti a Īhu te rīpeka e ngā hōia, ka mau rātou ki ōna kākahu, wehea ake kia whā ngā wāhi, ki ia hōia he wāhi; me te koti anō. , kāhore he tui o te koti, he mea whatu iho i runga ā puta noa.

24 , ka mea rātou tētahi ki tētahi, "Kaua e haea e tātou, engari, me maka ki te rota kia kitea ai, wai rānei." , ka rite te karaipiture e mea nei:

"I wehewehea ōku kākahu rātou,

i maka rota hoki tōku weruweru."

Ko ngā hōia tēnei i mea ai.

25 , i te taha o te rīpeka o Īhu tōna whaea e ana, rātou ko te teina o tōna whaea, ko Meri wahine a Kereopa, ko Meri Makarini. 26 Ā, te kitenga o Īhu i tōna whaea, i te ākonga hoki i aroha ai ia e tahi ana, ka mea ia ki tōna whaea, "E tai, nanā, tāu tama!" 27 Kātahi, ia ka mea ki taua ākonga, ", tōu whaea!" Ā, taua hāora ka mau taua ākonga i a ia ki tōna whare.

Te Matenga o Īhu

28 Muri iho i tēnei ka mōhio a Īhu ka oti ngā mea katoa, , ka mea ia, hei whakaritenga te karaipiture, "He matewai tōku."

29 , tērā e tētahi oko, tonu i te winika; ā, ka whakakīia e rātou tētahi hautai ki te winika, whakanohoia ana ki runga ki te hihopa, hoatu ana ki tōna māngai. 30 Ā, te inumanga o Īhu i te winika, ka mea ia, "Kua oti."

, ka tuohu tōna mātenga, tukua ana tōna wairua.

Ka Werohia te Kaokao o Īhu

31 , i mea ngā Hūrai kia kaua e mau ngā tinana ki te rīpeka i te hāpati, ko te Takanga hoki tērā, he nui hoki taua hāpati, ka mea rātou ki a Pirato kia whatia ō rātou waewae, kia tangohia atu hoki. 32 , ka haere ngā hōia, ka whawhati i ngā waewae o mua, me o tērā i rīpekatia ngātahitia me ia. 33 I rātou taenga ia ki a Īhu, ka kite kua mate noa ake ia, kīhai i whatia e rātou ōna waewae. 34 Engari, i werohia tōna kaokao e tētahi o ngā hōia ki te mātia, ā, puta tonu he toto, he wai. 35 Ā, ko te tangata i kite, ko ia anō te kaiwhakaatu, ā, he pono tāna whakaatu; e mōhio ana ia he kōrero pono tāna, he mea kia whakapono ai koutou. 36 I meatia hoki ēnei mea, kia rite ai te karaipiture, "E kore tētahi iwi ōna e whatia." 37 E mea ana anō tētahi atu karaipiture, "Ka titiro rātou ki rātou i wero ai."

Te Tanumanga o Īhu

38 Muri iho i ēnei mea, ka īnoi a Hōhepa o Arimatia ki a Pirato kia tangohia e ia te tinana o Īhu. (He ākonga ia Īhu, otiia, he mea huna i te wehi ki ngā Hūrai.) Ā, whakaae ana a Pirato. , ka haere ia, ka tango i te tinana o Īhu. 39 I haere mai anō a Nikorima, tērā i haere i mua ki a Īhu i te , me te mau mai anō i te maira, i te aroe, he mea whakananu, kia kotahi pea rau pāuna. 40 , ka tango rāua i te tinana o Īhu, takaia ana ki ngā kākahu rīnena me ngā mea kakara, ko ngā Hūrai ritenga hoki tērā te tanu. 41 , he kāri kei te wāhi i rīpekatia ai ia; i roto anō i taua kāri tētahi urupā hou, he mea kāhore anō i takotoria noatia e tētahi. 42 , ka whakatakotoria a Īhu e rāua ki reira, te mea he Takanga tērā ngā Hūrai; he tata hoki te urupā.

Veja também