Necredința fraților lui Isus
1 După aceea, Isus străbătea Galileea; nu voia să stea în Iudeea, pentru căCap. 5:16,18. iudeii căutau să-L omoare. 2 ȘiLev. 23:34. praznicul iudeilor, praznicul zis al Corturilor, era aproape. 3 FrațiiMat. 12:46.Marcu 3:31.Fapte 1:14. Lui I-au zis: „Pleacă de aici și du-Te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii Tăi lucrările pe care le faci. 4 Nimeni nu face ceva în ascuns când caută să se facă cunoscut. Dacă faci aceste lucruri, arată-Te lumii." 5 Căci niciMarcu 3:21. frații Lui nu credeau în El. 6 Isus le-a zis: „VremeaCap. 2:4. Vers. 8,30. Cap. 8:20.Mea n-a sosit încă, dar vouă vremea totdeauna vă este prielnică.7 Pe voi lumea nuCap. 15:19.vă poate urî; pe Mine Mă urăște, pentru căCap. 3:19.mărturisesc despre ea că lucrările ei sunt rele.8 Suiți-vă voi la praznicul acesta; Eu încă nu Mă sui la praznicul acesta, fiindcăCap. 8:20. Vers. 6.nu Mi s-a împlinit încă vremea."9 După ce le-a spus aceste lucruri, a rămas în Galileea.
Isus în Ierusalim la Praznicul Corturilor
10 După ce s-au suit frații Lui la praznic, S-a suit și El, dar nu pe față, ci cam pe ascuns. 11 IudeiiCap. 11:56. Îl căutau în timpul praznicului și ziceau: „Unde este?" 12 Noroadele vorbeau mult în șoaptăCap. 9:16;10:19. despre El. UniiMat. 21:46.Luca 7:16. Cap. 6:14. Vers. 40. ziceau: „Este un om bun." Alții ziceau: „Nu, ci duce norodul în rătăcire." 13 Totuși, deCap. 9:22;12:42;19:38. frica iudeilor, nimeni nu vorbea de El pe față. 14 Pe la jumătatea praznicului, Isus S-a suit la Templu. Și învăța norodul. 15 IudeiiMat. 13:54.Marcu 6:2.Luca 4:22.Fapte 2:7. se mirau și ziceau: „Cum are omul acesta învățătură, căci n-a învățat niciodată?" 16 Isus le-a răspuns: „Învățătura MeaCap. 3:11;8:28;12:49;14:10,24.nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis pe Mine.17 DacăCap. 8:43.vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învățătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine.18 CineCap. 5:41;8:50.vorbește de la sine caută slava lui însuși; dar cine caută slava Celui ce l-a trimis, acela este adevărat și în el nu este strâmbătate.19 OareExod 24:3.Deut. 33:4. Cap. 1:17.Fapte 7:38.nu v-a dat Moise Legea? Totuși nimeni din voi nu ține Legea. DeMat. 12:14.Marcu 3:6. Cap. 5:16,18;10:31,39; 11:53.ce căutați să Mă omorâți?"20 Norodul I-a răspuns: „Ai dracCap. 8:48,52;10:20.. Cine caută să Te omoare?" 21 Drept răspuns, Isus le-a zis: „O lucrare am făcut și toți vă mirați de ea.22 MoiseLev. 12:3.v-a dat porunca privitoare la tăierea împrejur – nu că ea vine de la Moise, ciGen. 17:10.de la patriarhi – și voi tăiați împrejur pe om în ziua Sabatului.23 Dacă un om primește tăierea împrejur în ziua Sabatului, ca să nu se calce Legea lui Moise, de ce turbați de mânie împotriva Mea pentru că amCap. 5:8,9,16.însănătoșit un om întreg în ziua Sabatului?24 NuDeut. 1:16,17.Prov. 24:23. Cap. 8:15.Iac. 2:1.judecați după înfățișare, ci judecați după dreptate."25 Niște locuitori din Ierusalim ziceau: „Nu este El acela pe care caută ei să-l omoare? 26 Și totuși iată că vorbește pe față, și ei nu-I zic nimic! Nu cumva, în adevăr, cei mai mari vor fi cunoscutVers. 48. că El este Hristosul? 27 DarMat. 13:55.Marcu 6:3.Luca 4:22. noi știm de unde este omul acesta, însă, când va veni Hristosul, nimeni nu va ști de unde este." 28 Și Isus, pe când învăța pe norod în Templu, striga: „MăCap. 8:14.cunoașteți și Mă știți de unde sunt! EuCap. 5:43;8:42.n-am venit de la Mine Însumi, ci Cel ce M-a trimis esteCap. 5:32;8:26.Rom. 3:4.adevărat și voiCap. 1:18;8:55.nu-L cunoașteți.29 EuMat. 11:27. Cap. 10:15.Îl cunosc, căci vin de la El și El M-a trimis."30 Ei căutauMarcu 11:18.Luca 19:47;20:19. Vers. 19. Cap. 8:37. deci să-L prindă și nimeniVers. 41;8:20. n-a pus mâna pe El, căci încă nu-I sosise ceasul. 31 MulțiMat. 12:23. Cap. 3:2;8:30. din norod au crezut în El și ziceau: „Când va veni, Hristosul va face mai multe semne decât a făcut omul acesta?" 32 Fariseii au auzit pe norod spunând în șoaptă aceste lucruri despre El. Atunci, preoții cei mai de seamă și fariseii au trimis niște aprozi să-L prindă. 33 Isus a zis: „Mai sunt cu voi puținăCap. 13:33;16:16.vreme și apoi Mă duc la Cel ce M-a trimis.34 Voi MăOsea 5:6. Cap. 8:21; 13:33.veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde voi fi Eu, voi nu puteți veni."35 Iudeii au zis între ei: „Unde are de gând să se ducă omul acesta, ca să nu-l putem găsi? Doar n-o avea de gând să se ducă la ceiIs. 11:12.Iac. 1:1.1 Pet. 1:1. împrăștiați printre greci și să învețe pe greci? 36 Ce înseamnă cuvintele acestea pe care le-a spus: ‘Mă veți căuta, și nu Mă veți găsi; și unde voi fi Eu, voi nu puteți veni’?"
Isus, Apa vieții
37 ÎnLev. 23:36. ziua de pe urmă, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stat în picioare și a strigat: „DacăIs. 55:1. Cap. 6:35.însetează cineva, să vină la Mine și să bea.38 CineApoc. 22:17.Deut. 18:15.crede în Mine, dinProv. 18:4.Is. 12:3;44:3. Cap. 4:14.inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura."39 SpuneaIs. 44:3.Ioel 2:28. Cap. 16:7.Fapte 2:17,33,38. cuvintele acestea despre Duhul, pe care aveau să-L primească cei ce vor crede în El. Căci Duhul Sfânt încă nu fusese dat, fiindcă Isus nu fusese încă proslăvitCap. 12:16;16:7..
Încercări pentru prinderea lui Isus
40 Unii din norod, când au auzit aceste cuvinte, ziceau: „Acesta este cu adevărat ProroculDeut. 18:15,18. Cap. 1:21;6:14.." 41 Alții ziceau: „AcestaCap. 4:42;6:69. este Hristosul." Și alții ziceau: „Cum, din GalileeaCap. 1:46. Vers. 52. are să vină Hristosul? 42 Nu zicePs. 132:11.Ier. 23:5.Mica 5:2.Mat. 2:5.Luca 2:4. Scriptura că Hristosul are să vină din sămânța lui David și din satul Betleem, unde1 Sam. 16:1,4. era David?" 43 S-aVers. 12. Cap. 9:16;10:19. făcut deci dezbinare în norod din pricina Lui. 44 UniiVers. 30. din ei voiau să-L prindă; dar nimeni n-a pus mâna pe El. 45 Aprozii s-au întors deci la preoții cei mai de seamă și la farisei. Și aceștia le-au zis: „De ce nu L-ați adus?" 46 Aprozii au răspuns: „NiciodatăMat. 7:29. n-a vorbit vreun om ca omul acesta." 47 Fariseii le-au răspuns: „Doar n-ați fi fost duși și voi în rătăcire? 48 ACap. 12:42.Fapte 6:7.1 Cor. 1:20,26;2:8. crezut în El vreunul din mai-marii noștri sau din farisei? 49 Dar norodul acesta, care nu știe Legea, este blestemat!" 50 Nicodim, cel careCap. 3:2. venise la Isus noaptea și care era unul din ei, le-a zis: 51 „LegeaDeut. 1:17;17:8;19:15. noastră osândește ea pe un om înainte ca să-l asculte și să știe ce face?" 52 Drept răspuns, ei i-au zis: „Și tu ești dinIs. 9:1,2.Mat. 4:15. Cap. 1:46. Vers. 41. Galileea? Cercetează bine și vei vedea că din Galileea nu s-a ridicat niciun proroc." 53 (Și s-a întors fiecare acasă.
Ko Īhu me Ōna Tēina
1 I muri i ēnei mea ka hāereere a Īhu i Karirī; kāhore hoki ia i pai ki te hāereere i Hūria, e rapu ana hoki ngā Hūrai kia whakamatea ia. 2 Nā, kua tata te hākari a ngā Hūrai, te Hākari Whare Wharau. 3 Nā, ka mea ōna tēina ki a ia, "Haere atu i konei, anga atu ki Hūria, kia kite ai hoki āu ākonga i āu mahi e mahi nei koe. 4 E kore hoki tētahi tangata e mea huna i tētahi mea, ki te whai ia kia ara tōna ingoa. Ki te mea koe i ēnei mea, kia kite te ao i a koe." 5 (Ko ōna tēina tonu hoki kīhai i whakapono ki a ia.)
6 Nā, ka mea a Īhu ki a rātou, "Kāhore anō kia taea noatia tōku tāima; ko tō koutou tāima ia kei ngā wā katoa. 7 E kore e āhei kia kino te ao ki a koutou; engari ka kino ki ahau, nō te mea e whakaaturia ana e ahau te kino o āna mahi. 8 Haere koutou ki tēnei hākari; e kore ahau e haere wawe ki tēnei hākari; kāhore hoki tōku tāima kia āta rite noa." 9 Ā, ka mutu tēnei kōrero āna ki a rātou, ka noho tonu ia ki Karirī.
Ko Īhu i te Hākari Wharau
10 Ā, nō ka riro ōna tēina ki te hākari, ka haere anō hoki ia, ehara i te mea whakakite nui, engari i tū-ā-huna. 11 Heoi, i rapu ngā Hūrai i a ia i te hākari, i mea, "Kei hea ia?"
12 He nui hoki te kōrero kōmuhumuhu mōna i roto i te mano. Ko ētahi i mea, "He tangata pai ia," ko ētahi i mea, "Kāhore, engari e whakapōhēhē ana ia i te iwi." 13 Heoi, kīhai i rahi te kōrero a tētahi tangata mōna, he wehi ki ngā Hūrai.
14 Nā, i waenganui o te hākari, ka haere a Īhu ki roto ki te temepara whakaako ai. 15 Ā, ka mīharo ngā Hūrai, ka mea, "Nā te aha i hua ai te mōhio o tēnei tangata, ehara nei hoki ia i te mea whakaako?"
16 Ka whakahoki a Īhu ki a rātou, ka mea, "Ehara i te mea nāku ake tāku e whakaako nei, engari, nā tōku kaitono mai. 17 Ki te pai tētahi tangata ki te mea i tāna e pai ai, e mātau ia ki te whakaakoranga, nā te Atua rānei, he kōrero nāku ake rānei. 18 Ko te tangata nāna ake tāna kōrero, e whai ana ia i tōna ake korōria; tēnā ki te whai tētahi i te korōria o tōna kaitono, e pono ana ia, ā, kāhore ōna hē. 19 He teka ianei nā Mohi te ture i hoatu ki a koutou, ā, kāhore e whakaritea te ture e tētahi o koutou? He aha koutou ka whai nei kia whakamatea ahau?"
20 Nā, ka whakahoki te mano ka mea, "He rēwera tōu! Ko wai te whai ana kia whakamatea koe?"
21 Ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rātou, "Kotahi āku mahi i mahi ai, ā, e mīharotia ana e koutou katoa. 22 I hōmai e Mohi te kotinga ki a koutou (ehara anō ia i te mea nā Mohi ake, engari nā ngā tūpuna), e kokoti ana hoki koutou i te tangata i te hāpati. 23 Ki te kotia te tangata i te hāpati, kei takahia te ture a Mohi; e riri ana oti koutou ki ahau, mōku i whakaora rawa i te tangata i te hāpati? 24 Kaua e waiho te whakawā i runga i tā te kanohi, engari kia tika tā koutou whakawā."
Ko Ia te Karaiti?
25 Me i reira ka mea ētahi o ngā tāngata o Hiruhārama, "Ehara oti tēnei i a ia e whāia nei e rātou kia whakamatea? 26 Nā, māia tonu tāna kōrero, ā, kāhore ā rātou kupu ki a ia. E tino mātau ana rānei ngā rangatira, ko te Karaiti pū tēnei? 27 Otiia, e mātau ana tātou ki te wāhi i puta mai ai tēnei; tēnā ka tae mai a te Karaiti, kāhore he tangata e mātau ki te wāhi e puta mai ai ia."
28 Nā, ka karanga a Īhu i te temepara i a ia e whakaako ana, ka mea, "E mātau ana koutou ki ahau, e mātau ana anō ki te wāhi i haere mai ai ahau. Ehara i ahau ake tāku haere mai, engari, e pono ana te kaitono mai i ahau; kāhore nei koutou i mātau ki a ia. 29 E mātau ana ahau ki a ia; i puta mai hoki ahau i a ia, nāna anō ahau i tono mai."
30 Ā, i whai rātou kia hopukia ia; otiia, kīhai i pā te ringa o tētahi ki a ia, kāhore hoki tōna hāora i taka noa. 31 Ā, he tokomaha o te mano whakapono ki a ia, i mea, "Ka tae mai a te Karaiti, tērā rānei e maha atu āna merekara e mea ai i a tēnei e mea nei?"
Ka Tonoa atu ngā Kaitiaki kia Hopu i a Īhu
32 I rongo ngā Parihi i te mano e kōrerorero ana i ēnei mea mōna; nā, ka tonoa mai e ngā Parihi rātou ko ngā tohunga nui he kātipa ki te hopu i a ia.
33 Nā, ka mea a Īhu ki a rātou, "He iti noa ake te wāhi e noho ai ahau ki a koutou, kātahi ahau ka haere ki tōku kaitono mai. 34 Tērā koutou e rapu i ahau, heoi, e kore koutou e kite; e kore hoki koutou e āhei te haere ake ki te wāhi e noho ai ahau."
35 Nā, ka mea ngā Hūrai ki a rātou anō, "E haere oti te tangata nei ki hea, e kore ai e kitea e tātou? E haere oti ia ki ngā manene i roto i ngā Kariki, ako ai i ngā Kariki? 36 He kī aha tēnei e kī nei ia, ‘Tērā koutou e rapu i ahau, ā, e kore e kite. E kore hoki koutou e āhei te haere ake ki te wāhi e noho ai ahau’?"
Ngā Awa o te Wai Ora
37 I te rā whakamutunga, i te rā nui o te hākari, ka tū a Īhu, ka karanga, ka mea, "Ki te matewai tētahi, haere mai ia ki ahau, kia inu. 38 Ki te whakapono tētahi ki ahau, ka rite ki tā te karaipiture, ‘ka rere mai ngā wai ora i roto i tōna kōpū.’ " 39 I kōrerotia tēnei e ia mō te Wairua, meāke nei riro i te hunga e whakapono ana ki a ia; kāhore anō hoki te Wairua Tapu kia hōmai noa; nō te mea kīanō a Īhu i whakakorōriatia noatia.
He Wehenga i Waenganui i ngā Tāngata
40 Ko ētahi o te mano i tō rātou rongonga i tēnei kupu, i mea, "He pono ko te Poropiti tēnei."
41 Ka mea ētahi, "Ko te Karaiti tēnei."
Ko ētahi i mea, "E puta mai rānei a te Karaiti i Karirī? 42 Kāhore koia te karaipiture i mea, e puta mai a te Karaiti i te uri o Rāwiri, i Pēterehema, i te kāinga i noho ai a Rāwiri?" 43 Nā, ka waiho ia hei take wehewehenga mā te mano. 44 Ko ētahi o rātou i mea kia hopukia ia; otirā, kīhai i pā ngā ringa o tētahi ki a ia.
Te Whakapono kore o ngā Rangatira Hūrai
45 Nā, ko te taenga atu o ngā kātipa ki ngā tohunga nui rātou ko ngā Parihi; ka mea atu ēnei ki a rātou, "He aha ia tē kawea mai ai e koutou?"
46 Ka whakahokia e ngā kātipa, "Kāhore rawa he tangata i rite āna kōrero ki a tēnei."
47 Nā, ka whakahokia tā rātou e ngā Parihi, "Kua tinihangatia anō hoki koutou? 48 Kua whakapono koia tētahi o ngā rangatira, o ngā Parihi rānei ki a ia? 49 Ko tēnei hunga ia e kore nei e mātau ki te ture, ka oti rātou te kanga."
50 Ka mea a Nikorima ki a rātou, tērā i haere mai rā ki a ia i mua, ko ia hoki tētahi o rātou, 51 "Ka whakahēngia rānei te tangata e tō tātou ture, i te mea kāhore anō i whakarongo noa ki a ia, i mātau hoki ki tāna mahi?"
52 Nā, ka whakahoki rātou, ka mea ki a ia, "Ko koe hoki tētahi nō Karirī? Tēnā rapua, ka kite koe, kāhore kia ara noa tētahi poropiti i Karirī."
53 Nā, hoki ana rātou ki tōna whare, ki tōna whare.