Vindecarea unui orb din naștere
1 Când trecea, Isus a văzut un orb din naștere. 2 Ucenicii Lui L-au întrebat: „Învățătorule, cineVers. 34. a păcătuit: omul acesta sau părinții lui, de s-a născut orb?" 3 Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici omul acesta, nici părinții lui, ciCap. 11:4.s-a născut așa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.4 Cât este ziuă, trebuieCap. 4:34;5:19,36;11:9;12:35;17:4.să lucrez lucrările Celui ce M-a trimis; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze.5 Cât sunt în lume, suntCap. 1:5,9;3:19;8:12;12:35,46.Lumina lumii."6 După ce a zis aceste vorbe, aMarcu 7:33;8:23. scuipat pe pământ și a făcut tină din scuipat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceasta 7 și i-a zis: „Du-te de te spală înNeem. 3:15.scăldătoarea Siloamului" (care, tălmăcit, înseamnă: „Trimis"). El2 Împ. 5:14. s-a dus, s-a spălat și s-a întors văzând bine. 8 Vecinii și cei ce-l cunoscuseră mai înainte ca cerșetor ziceau: „Nu este acesta cel ce ședea și cerșea?" 9 Unii ziceau: „El este." Alții ziceau: „Nu, dar seamănă cu el." Și el însuși zicea: „Eu sunt."10 Deci i-au zis: „Cum ți s-au deschis ochii?" 11 El a răspuns: „OmulVers. 6,7. acela, căruia I se zice Isus, a făcut tină, mi-a uns ochii și mi-a zis: ‘Du-te la scăldătoarea Siloamului și spală-te.’ M-am dus, m-am spălat și mi-am căpătat vederea." 12 „Unde este Omul acela?", l-au întrebat ei. El a răspuns: „Nu știu."
Cercetarea orbului de farisei
13 Au adus la farisei pe cel ce fusese orb mai înainte. 14 Și era o zi de Sabat când făcuse Isus tină și-i deschisese ochii. 15 Din nou, fariseii l-au întrebat și ei cum și-a căpătat vederea. Și el le-a zis: „Mi-a pus tină pe ochi, m-am spălat și văd." 16 Atunci, unii din farisei au început să zică: „Omul acesta nu vine de la Dumnezeu, pentru că nu ține Sabatul." Alții ziceau: „CumVers. 33. Cap. 3:2. poate un om păcătos să facă asemenea semne?" ȘiCap. 7:12,43;10:19. era dezbinare între ei. 17 Iarăși au întrebat pe orb: „Tu ce zici despre El în privința faptului că ți-a deschis ochii?" „EsteCap. 4:19;6:14. un proroc", le-a răspuns el. 18 Iudeii n-au crezut că fusese orb și că își căpătase vederea până n-au chemat pe părinții lui. 19 Și când i-au venit părinții, i-au întrebat: „Acesta este fiul vostru, care spuneți că s-a născut orb? Cum dar vede acum?" 20 Drept răspuns, părinții lui au zis: „Știm că acesta este fiul nostru și că s-a născut orb. 21 Dar cum vede acum sau cine i-a deschis ochii, nu știm. Întrebați-l pe el; este în vârstă, el singur poate vorbi despre ce-l privește." 22 Părinții lui au zis aceste lucruri, pentru că seCap. 7:13;12:42;19:38.Fapte 5:13. temeau de iudei, căci iudeii hotărâseră acum ca, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, săVers. 34. Cap. 16:2. fie dat afară din sinagogă. 23 De aceea au zis părinții lui: „Este în vârstă, întrebați-l pe el." 24 Fariseii au chemat a doua oară pe omul care fusese orb și i-au zis: „DăIos. 7:19.1 Sam. 6:5. slavă lui Dumnezeu: noiVers. 16. știm că omul acesta este un păcătos." 25 El a răspuns: „Dacă este un păcătos, nu știu; eu una știu: că eram orb, și acum văd." 26 Iarăși l-au întrebat: „Ce ți-a făcut? Cum ți-a deschis ochii?" 27 „Acum v-am spus", le-a răspuns el, „și n-ați ascultat. Pentru ce voiți să mai auziți încă o dată? Doar n-ați vrea să vă faceți și voi ucenicii Lui!" 28 Ei l-au ocărât și i-au zis: „Tu ești ucenicul Lui, noi suntem ucenicii lui Moise. 29 Știm că Dumnezeu a vorbit lui Moise, dar acesta nuCap. 8:14. știm de unde este." 30 „AiciCap. 3:10. este mirarea", le-a răspuns omul acela, „că voi nu știți de unde este, și totuși El mi-a deschis ochii. 31 Știm că DumnezeuIov 27:9;35:12.Ps. 18:41;34:15;66:18.Prov. 1:28;15:29;29:9.Is. 1:15.Ier. 11:11;14:12.Ezec. 8:18.Mica 3:4.Zah. 7:13. n-ascultă pe păcătoși, ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu și face voia Lui, pe acela îl ascultă. 32 De când este lumea, nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naștere. 33 DacăVers. 16. omul acesta n-ar veni de la Dumnezeu, n-ar putea face nimic." 34 „Tu ești născut cu totul înVers. 2. păcat", i-au răspuns ei, „și vrei să ne înveți pe noi?" Și l-au dat afară.
Isus întâlnește pe orb în Templu
35 Isus a auzit că l-au dat afară și, când l-a găsit, i-a zis: „Crezi tu în FiulMat. 14:33;16:16.Marcu 1:1. Cap. 10:36.1 Ioan 5:13.lui Dumnezeu?"36 El a răspuns: „Și cine este, Doamne, ca să cred în El?" 37 „L-ai și văzut", i-a zis Isus, „și CelCap. 4:26.care vorbește cu tine, Acela este."38 „Cred, Doamne", I-a zis el; și I s-a închinat. 39 Apoi, Isus a zis: „Eu am venit în lumea aceasta pentruCap. 5:22,27;3:17;12:47.judecată: caMat. 13:13.cei ce nu văd să vadă și cei ce văd să ajungă orbi."40 Unii din fariseii care erau lângă El, când au auzit aceste vorbe, I-auRom. 2:19. zis: „Doar n-om fi și noi orbi!" 41 „DacăCap. 15:22,24.ați fi orbi", le-a răspuns Isus, „n-ați avea păcat, dar acum ziceți: ‘Vedem.’ Tocmai de aceea păcatul vostru rămâne.
Ka Whakaora a Īhu i tētahi Tangata i Matapō nō tōna Whānautanga mai anō
1 Nā, i a Īhu e haere ana, ka kite ia i tētahi tangata i matapō, nō tōna whānautanga mai anō. 2 Nā, ka ui āna ākonga ki a ia, ka mea, "E te Kaiwhakaako, ko wai i hara, ko tēnei, ko ōna mātua rānei i whānau matapō ai ia?"
3 Ka whakahokia e Īhu, "Ehara i te mea ko tēnei kua hara, ko ōna mātua rānei; engari, kia ai ia hei whakakitenga mō ngā mahi a te Atua. 4 Me mahi e tātou ngā mahi a tōku kaitono mai i te mea e ao ana; meāke ko te pō e kore ai e taea he mahi e tētahi tangata. 5 I ahau i te ao nei, ko ahau te mārama o te ao."
6 Ka mutu ēnei kōrero āna, ka tūwha ia ki te whenua, ā, pokepokea ana tētahi paru ki te hūware, pania atu ana te paru ki ngā kanohi o te matapō, 7 nā, ka mea ki a ia, "Haere ki te horoi ki te kaukauranga i Hiroama" (ko Tono te whakamāoritanga). Nā, haere ana ia, horoi ana, ā, hoki titiro ana mai.
8 Nā, ka mea ngā tāngata e noho tata ana, rātou ko ngā tāngata i kite i tōna matapōtanga i mua, "Ehara ianei tēnei i taua tangata i noho rā, i tono mea rā māna?"
9 Ka mea ētahi, "Ko ia tēnei."
Ko ētahi i mea, "Kāhore, engari rite tonu ki a ia te āhua."
Ka mea ia, "Ko ahau rā ia."
10 Kātahi rātou ka mea ki a ia, "Nā te aha rā i kite ai ōu kanohi?"
11 Ka whakahoki ia ka mea, "Nā te tangata, e huaina nei ko Īhu, i pokepoke he paru, pania ana e ia ki ōku kanohi, ka mea mai ki ahau, ‘Haere ki Hiroama horoi ai.’ Nā, ko tōku haerenga atu, ko tāku horoinga, kite ana ahau."
12 Nā, ka mea rātou ki a ia, "Kei hea ia?"
Ka mea ia, "E kore ahau e mōhio."
Ka Tirotiro ngā Parihi i te Whakaoranga
13 Ka kawea atu ki ngā Parihi taua tangata i matapō i mua rā. 14 Nā, nō te hāpati i pokepokea ai e Īhu te paru, i meinga ai ōna kanohi kia kite. 15 Nā, ka ui anō ngā Parihi ki a ia, ki te pēhea i kite ai ia. Ka mea ia ki a rātou, "I pania e ia he paru ki ōku kanohi, nā, horoi ana ahau, kite ana."
16 Nā, ka mea ētahi o ngā Parihi, "Ehara tēnei i te tangata nā te Atua, inā hoki tē whakarite ia i te hāpati."
Ka mea ētahi, "Mā te aha e taea ai ēnei merekara e te tangata hara?"
Nā, ka wehewehea rātou.
17 Ka mea anō rātou ki te matapō, "E pēhea ana koe ki a ia, ki tāna meatanga i ōu kanohi kia kite?"
Ka mea ia, "He poropiti ia."
18 Heoi, kāhore ngā Hūrai i whakapono i matapō taua tangata, kua meinga anō kia kite, karangatia noatia e rātou ngā mātua ōna i meinga nei kia kite, 19 ā, ka ui rātou ki a rāua, ka mea, "Ko tā kōrua tama tēnei, e mea nei kōrua i whānau matapō mai? Nā te aha rā ia i titiro ai ināianei?"
20 Ka whakahoki ōna mātua ki a rātou, ka mea, "E mōhio ana māua, ko tā māua tama tēnei, i whānau matapō mai anō. 21 Ko te mea ia i kite ai ia ināianei, kāhore i mōhiotia e māua; kāhore hoki māua e mōhio nā wai i mea ōna kanohi kia kite. He kaumātua ia; ui atu ki a ia, māna ia e kōrero." 22 I pēnei ōna mātua, nō te mea i mataku rāua i ngā Hūrai. Kua takoto noa ake hoki tā ngā Hūrai tikanga, nā, ki te whakaae tētahi, ko te Karaiti ia, me pei ki waho o te whare karakia. 23 Koia ōna mātua i mea ai, "He kaumātua ia; ui atu ki a ia."
24 Nā, ka karanga tuarua rātou ki te tangata i matapō i mua rā, ka mea ki a ia, "Hoatu he korōria ki te Atua; e mātau ana mātou he tangata hara tēnei."
25 Nā, ka whakahoki ia, ka mea, "Kāhore ahau e mātau he tangata hara rānei ia; kotahi anō tāku e mātau nei, he matapō ahau i mua, ā, inā kua kite."
26 Ka mea anō rātou ki a ia, "I aha ia ki a koe? I pēheatia ōu kanohi i meinga ai e ia kia kite?"
27 Ka whakahokia e ia ki a rātou, "Kua kōrerotia anō e ahau ki a koutou inā tonu nei, ā, kīhai koutou i whakarongo. He aha koutou i hiahia ai kia rongo anō? E mea ana oti koutou kia meinga hei ākonga māna?"
28 Nā, whakahī ana rātou ki a ia, ka mea, "Ko tāna ākonga koe; ko mātou ia he ākonga nā Mohi. 29 E mātau ana mātou i kōrero te Atua ki a Mohi; ko tēnei tangata ia kāhore mātou e mātau ki tōna wāhi i haere mai ai."
30 Nā, ka whakahoki taua tangata, ka mea ki a rātou, "Ha! He mea whakamīharo rā tēnei kāhore koutou i mātau ki tōna wāhi i haere mai ai, otirā, kua meinga e ia ōku kanohi kia kite. 31 E mātau ana rā tātou, e kore te Atua e whakarongo ki ngā tāngata hara; tēnā ki te mea he tangata karakia tētahi ki te Atua, he mea i tāna e pai ai, ka whakarongo ia ki a ia. 32 Kāhore rawa i rangona nō te tīmatanga rā anō o te ao, i whakatirohia e tētahi ngā kanohi o te tangata i whānau matapō. 33 Ki te mea kīhai i puta mai tēnei tangata i te Atua, e kore e taea e ia tētahi mea."
34 Nā, ka whakahoki rātou, ka mea ki a ia, "I whānau pū koe i roto i ngā hara, ko koe rānei hei whakaako i a mātou?" Nā, peia ana ia e rātou ki waho.
Te Matapō Wairuatanga
35 I rongo a Īhu kua oti ia te pei e rātou ki waho; ā, i tōna kitenga i a ia, ka mea ki a ia, "E whakapono ana rānei koe ki te Tama a te Atua?"
36 Ka whakahoki ia, ka mea, "Ko wai ia, e te Ariki, kia whakapono ai ahau ki a ia?"
37 Ka mea a Īhu ki a ia, "Kua kite koe i a ia, ko ia hoki tēnei e kōrero nei ki a koe."
38 Nā, ko tāna meatanga, "E te Ariki, e whakapono ana ahau." Nā, koropiko ana ia ki a ia.
39 Kātahi a Īhu ka mea, "I haere mai ahau ki tēnei ao ki te whakarite whakawā, he mea e kite ai te hunga kāhore nei i kite; e whakamatapōtia ai hoki te hunga e kite ana."
40 Ā, ka rangona ēnei mea e ētahi o ngā Parihi e tū tahi ana me ia, ka mea rātou ki a ia, "E matapō ana anō rānei mātou?"
41 Ka mea a Īhu ki a rātou, "Me i matapō koutou, kāhore ō koutou hara. Tēnā ka mea nā koutou, ‘E kite ana mātou’; nā, e mau nā tō koutou hara."