Învierea lui Lazăr
1 Un oarecare Lazăr din Betania, satul MarieiLuca 10:38,39. și al Martei, sora ei, era bolnav. 2 Maria eraMat. 26:7.Marcu 14:3. Cap. 12:3. aceea care a uns pe Domnul cu mir și I-a șters picioarele cu părul ei și Lazăr cel bolnav era fratele ei. 3 Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că acela pe care-l iubești este bolnav." 4 Dar Isus, când a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ciCap. 9:3. Vers. 40.spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea."5 Și Isus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr. 6 Deci, când a auzit că Lazăr este bolnav, aCap. 10:40. mai zăbovit două zile în locul în care era 7 și în urmă a zis ucenicilor: „Haidem să ne întoarcem în Iudeea."8 „Învățătorule", I-au zis ucenicii, „acumCap. 10:31., de curând, căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, și Te întorci în Iudeea?" 9 Isus a răspuns: „Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? DacăCap. 9:4.umblă cineva ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina lumii acesteia,10 dar, dacăCap. 12:35.umblă noaptea, se poticnește, pentru că n-are lumina în el."11 După aceste vorbe, le-a zis: „Lazăr, prietenul nostru, doarmeDeut. 31:16.Dan. 12:2.Mat. 9:24.Fapte 7:60.1 Cor. 15:18,51., dar Mă duc să-l trezesc din somn."12 Ucenicii I-au zis: „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine." 13 Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbește despre odihna căpătată prin somn. 14 Atunci, Isus le-a spus pe față: „Lazăr a murit.15 Și mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeți. Dar acum, haidem să mergem la el."16 Atunci, Toma, zis Geamăn, a zis celorlalți ucenici: „Haidem să mergem și noi să murim cu El!" 17 Când a venit, Isus a aflat că Lazăr era de patru zile în mormânt. 18 Și, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii, 19 mulți din iudei veniseră la Marta și Maria ca să le mângâie pentru moartea fratelui lor. 20 Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieșit înainte, iar Maria ședea în casă. 21 Marta a zis lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! 22 Dar și acum, știu că oriceCap. 9:31. vei cere de la Dumnezeu, Îți va da Dumnezeu." 23 Isus i-a zis: „Fratele tău va învia."24 „ȘtiuLuca 14:14. Cap. 5:29.", I-a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi." 25 Isus i-a zis: „Eu sunt ÎnviereaCap. 5:21;6:39,40,44.și ViațaCap. 1:4;6:35;14:6.Col. 3:4.1 Ioan 1:1,2;5:11.. CineCap. 3:36.1 Ioan 5:10.crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.26 Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?"27 „Da, Doamne", I-a zis ea, „credMat. 16:16. Cap. 4:42; 6:14,69. că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume." 28 După ce a spus aceste vorbe, s-a dus și a chemat în taină pe soră-sa, Maria, și i-a zis: „A venit Învățătorul și te cheamă." 29 Maria, cum a auzit, s-a sculat iute și s-a dus la El. 30 Căci Isus nu intrase încă în sat, ci era tot în locul unde Îl întâmpinase Marta. 31 IudeiiVers. 19. care erau cu Maria în casă și o mângâiau, când au văzut-o sculându-se iute și ieșind afară, au mers după ea, căci ziceau: „Se duce la mormânt, ca să plângă acolo." 32 Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, s-a aruncat la picioarele Lui și I-a zis: „DoamneVers. 21., dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu." 33 Isus, când a văzut-o plângând, pe ea și pe iudeii care veniseră cu ea, S-a înfiorat în duhul Lui și S-a tulburat. 34 Și a zis: „Unde l-ați pus?" „Doamne", I-au răspuns ei, „vino și vezi." 35 Isus plângeaLuca 19:41.. 36 Atunci, iudeii au zis: „Iată cât îl iubea de mult!" 37 Și unii din ei au zis: „El, careCap. 9:6. a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?" 38 Isus S-a înfiorat din nou în Sine și S-a dus la mormânt. Mormântul era o peșteră, la intrarea căreia era așezată o piatră. 39 „Dați piatra la o parte", a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile." 40 Isus i-a zis: „Nu ți-am spus că, dacă vei crede, vei vedeaVers. 4,23.slava lui Dumnezeu?"41 Au luat dar piatra din locul unde zăcea mortul. Și Isus a ridicat ochii în sus și a zis: „Tată, Îți mulțumesc că M-ai ascultat.42 Știam că totdeauna Mă asculți, dar vorbesc astfel pentruCap. 12:30.norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis."43 După ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: „Lazăre, vino afară!"44 Și mortul a ieșit cu mâinile și picioarele legate cu fâșii de pânză și cu fațaCap. 20:7. înfășurată cu un ștergar. Isus le-a zis: „Dezlegați-l și lăsați-l să meargă."45 Mulți din iudeii care veniseră la Maria, cândCap. 2:23;10:42;12:11,18. au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El. 46 Dar unii din ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.
Sinedriul hotărăște să-L omoare
47 AtunciPs. 2:2.Mat. 26:3.Marcu 14:1.Luca 22:2., preoții cei mai de seamă și fariseii au adunat soborul și au zis: „CeCap. 12:19.Fapte 4:16. vom face? Omul acesta face multe minuni. 48 Dacă-L lăsăm așa, toți vor crede în El și vor veni romanii și ne vor nimici și locul nostru, și neamul." 49 Unul din ei, CaiafaLuca 3:2. Cap. 18:14.Fapte 4:6., care era mare preot în anul acela, le-a zis: „Voi nu știți nimic; 50 oare nuCap. 18:14. vă gândiți că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod și să nu piară tot neamul?" 51 Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el, ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a prorocit că Isus avea să moară pentru neam. 52 ȘiIs. 49:6.1 Ioan 2:2. nu numai pentru neamul acela, ciCap. 10:16.Efes. 2:14-17. și ca să adune într-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiți. 53 Din ziua aceea, au hotărât să-L omoare. 54 De aceeaCap. 4:1,3;7:1. Isus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustie, într-o cetate numită Efraim2 Cron. 13:19., și a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi.
Isus așteptat în Ierusalim
55 Paștele iudeilor erauCap. 2:13;5:1;6:4. aproape. Și mulți oameni din ținutul acela s-au suit la Ierusalim, înainte de Paște, ca să se curățească. 56 EiCap. 7:11. Vers. 8. căutau pe Isus și vorbeau unii cu alții în Templu: „Ce credeți? N-are să vină la praznic?" 57 Iar preoții cei mai de seamă și fariseii porunciseră ca, dacă va ști cineva unde este, să le dea de știre ca să-L prindă.
Te Matenga o Raharuhi
1 Nā, kei te mate tētahi tangata a Raharuhi o Petani, te kāinga o Meri rāua ko tōna tuakana, ko Māta. 2 Ko taua Meri tēnei nāna nei i whakawahi te Ariki ki te hinu, i muru hoki i ōna waewae ki ōna makawe; ā, he tungāne nōna a Raharuhi i mate nei. 3 Nā, ka tono tāngata ngā tuāhine ki a ia, ka mea, "E te Ariki, tēnei kei te mate tāu tangata e aroha nei."
4 I te rongonga ia o Īhu, ka mea ia, "Ehara tēnei i te mate e mate rawa ai ia, engari, hei mea mō te korōria o te Atua; mā tēnei hoki ka whai korōria ai te Tama a te Atua." 5 Nā, i aroha a Īhu ki a Māta rāua ko tōna teina, ki a Raharuhi hoki. 6 Ā, nō ka rongo ia ki tōna matenga, e rua ōna rā i noho ai ki taua wāhi rā anō.
7 Muri iho i tēnei, ka mea ia ki āna ākonga, "Tātou ka haere anō ki Hūria."
8 Ka mea ngā ākonga ki a ia, "E te Kaiwhakaako, i whai ngā Hūrai i mua tata ake nei kia ākina koe ki te kōhatu; ā, e haere atu ana koe ki reira?"
9 Ka whakahokia e Īhu, "He teka ianei tekau mā rua ngā hāora o te rā? I te haere tētahi i te awatea, e kore ia e tūtuki, nō te mea e kite ana ia i te mārama o tēnei ao. 10 Tēnā, ka haere tētahi i te pō, ka tūtuki ia, nō te mea kāhore he mārama roto i a ia."
11 Ka kōrerotia ēnei mea e ia, nā, muri iho ka mea ia ki a rātou, "Kei te moe tō tātou hoa a Raharuhi, otiia, ka haere ahau ki te whakaara i a ia i te moe."
12 Nā, ko te meatanga a āna ākonga, "E te Ariki, ki te mea kei te moe ia, tērā ia e ora." 13 Kāhore, ko tōna matenga tā Īhu i kōrero ai; ko rātou ia i mahara, i kōrero ia mō te takotoranga ina moe.
14 Kātahi, ka mea nui a Īhu ki a rātou, "Kua mate a Raharuhi. 15 Ā, e hari ana ahau, he whakaaro hoki ki a koutou, nōku kāhore i reira, kia whakapono ai koutou. Ahakoa rā kia haere tātou ki a ia."
16 Nā, ka mea a Tamati (e huaina nei ko Ririmu) ki ōna hoa ākonga, "Kia haere anō tātou, kia mate tahi me ia."
Ko Īhu te Aranga me te Oranga
17 Heoi, i te taenga atu o Īhu, rokohanga atu kua whā kē ōna rā i roto i te urupā. 18 Nā, e tata ana Petani ki Hiruhārama, kotahi pea tekau mā rima pāronga, 19 he tokomaha anō ngā Hūrai i tae ki a Māta rāua ko Meri, ki te whakamārie i a rāua mō tō rāua tungāne. 20 Ā, nō te rongonga o Māta, tēnā a Īhu te haere mai nā, ka whakatau i a ia; ko Meri ia i noho i roto i te whare.
21 Nā, ka mea a Māta ki a Īhu, "E te Ariki, me i konei koe, kīhai i mate tōku tungāne. 22 Heoi, e mātau nei anō ahau, ko tāu e īnoi ai ki te Atua, e hōmai e te Atua ki a koe."
23 Ka mea a Īhu ki a ia, "E ara anō tōu tungāne."
24 Ka mea a Māta ki a ia, "E mātau ana ahau e ara anō ia i te aranga ā te rā whakamutunga."
25 Ka mea a Īhu ki a ia, "Ko ahau te aranga, te ora. Ko ia e whakapono ana ki ahau, ahakoa kua mate, e ora anō; 26 e kore anō e mate ake ake ngā tāngata katoa e ora ana, e whakapono ana ki ahau. E whakapono ana rānei koe ki tēnei?"
27 Ka mea ia ki a ia, "Āe, e te Ariki, e whakapono ana ahau, ko te Karaiti koe, ko te Tama a te Atua, e haere mai ana ki te ao."
Ka Tangi a Īhu
28 Ā, ka mutu ēnei kōrero āna, ka haere ka karanga puku ki tōna teina, ki a Meri, ka mea, "Kua tae mai te Kaiwhakaako, e karanga ana hoki ki a koe." 29 Ā, nō ka rongo ia, hohoro tonu te whakatika, ā, haere ana ki a ia. 30 (Nā, kāhore a Īhu i tomo noa ki te kāinga; heoi, kei taua wāhi anō ia i tūtaki ai a Māta ki a ia.) 31 I te kitenga o ngā Hūrai e noho ana ki a ia i roto i te whare, e whakamārie ana i a ia, ka hohoro a Meri te whakatika, te puta ki waho. Ka aru rātou i a ia, ka mea, "E haere ana ia ki te urupā, ki reira tangi ai."
32 Ā, nō ka tae a Meri ki te wāhi kei reira nei a Īhu, ka kite i a ia, ka takoto ki ōna waewae, ka mea ki a ia, "E te Ariki, me i konei koe, kīhai i mate tōku tungāne."
33 Ā, nō ka kite a Īhu i a ia e tangi ana, i ngā Hūrai hoki i haere tahi me ia e tangi ana, ka ngunguru ia, arā tōna wairua, ka kōingo. 34 Nā mea, "I whakatakotoria ia e koutou ki hea?" Ka mea rātou ki a ia, "E te Ariki, haere mai kia kite."
35 Tangi ana a Īhu. 36 Nā, ka mea ngā Hūrai, "Nanā, tōna aroha ki a ia!"
37 Nā, ka mea ētahi o rātou, "Kāhore rānei i taea e tēnei tangata, nāna nei i whakatitiro ngā kanohi o te matapō, te mea i tēnei tangata hoki kia kaua e mate?"
Te Aranga a Raharuhi
38 Nā, ka ngunguru anō a Īhu i roto i a ia, ka haere ki te urupā. He ana ia, kua oti te pā ki te kōhatu. 39 Ka mea a Īhu, "Tangohia atu e koutou te kōhatu."
Ka mea ki a ia a Māta tuahine o te tūpāpaku, "E te Ariki, kua piro noa ake ia; ko tōna pō whā hoki tēnei."
40 Anō rā, ko Īhu ki a ia, "Kīhai koia ahau i mea ki a koe, ki te whakapono koe, e kite koe i te korōria o te Atua?"
41 Nā, ka tangohia e rātou te kōhatu i te wāhi i takoto ai te tūpāpaku. Nā, ka ara ake ngā kanohi o Īhu, ka mea ia, "E Pā, ko tāku whakawhetai tēnei ki a koe, mōu i whakarongo ki ahau. 42 I mahara anō ahau e rongo tonu ana koe ki ahau; heoi, he whakaaro ki te hunga e tū mai nei i kōrero ai ahau, kia whakapono ai rātou, nāu ahau i tono mai."
43 Ā, nō ka pēnei tāna kī, he nui tōna reo ki te karanga, "E Raharuhi, puta mai!" 44 Nā, ko te putanga mai o te tūpāpaku, he mea here ngā ringa me ngā waewae ki ngā tākai; he mea takai tōna mata ki te tauera. Ka mea a Īhu ki a rātou, "Wetekia, tukua kia haere."
Te Whakangārahu ki a Īhu
45 Nā, he tokomaha ngā Hūrai haere nei ki a Meri, ā, i tō rātou kitenga i ngā mea i mea ai a Īhu, ka whakapono ki a ia. 46 Ko ētahi o rātou i haere ki ngā Parihi, i kōrero ki a rātou i ngā mea i mahia e Īhu. 47 Nā, ka whakaminea he rūnanga e ngā tohunga nui rātou ko ngā Parihi, ka mea, "Kei te aha tātou nei? He maha hoki ngā merekara e meatia nei e tēnei tangata. 48 Ki te pēnei tā tātou tuku i a ia, ka whakapono katoa ki a ia; ā, ka haere mai ngā Rōma, ka tango i tō tātou kāinga, i tō tātou iwi."
49 Nā, ko tētahi o rātou ko Kaiapa, ko te tohunga nui o taua tau, ka mea ki a rātou, "Kāhore koutou e mātau ki tētahi mea. 50 Tē whakaaro, he pai mō tātou ki te mate te tangata kotahi mō te iwi, ā, kāhore e ngaro te iwi katoa."
51 Nā, ehara tēnei kōrero i te mea nāna ake, engari, ko te tohunga nui ia mō tērā tau, heoi, ka poropiti kia mate a Īhu mō taua iwi. 52 Hāunga anō taua iwi anake, engari, kia whakaminea kia kotahi ngā tamariki a te Atua kua marara noa atu. 53 Nō taua rā ake anō, ka rūnanga rātou kia whakamatea ia.
54 Koia i mutu ai te haere matanui o Īhu i roto i ngā Hūrai. Heoi, haere atu ana ia i reira ki te wāhi e tata ana ki te koraha, ki tētahi pā, ko Ēparaima te ingoa, ā, noho ana i reira rātou ko āna ākonga.
55 Nā, kua tata te Kapenga a ngā Hūrai; he tokomaha hoki i haere atu i taua whenua i mua o te Kapenga ki Hiruhārama ki te pure i a rātou. 56 Nā, ka rapu rātou i a Īhu ka kōrerorero ki a rātou anō, i a rātou e tū ana i te temepara, "E pēhea ana ō koutou whakaaro? E kore rānei ia e haere mai ki te hākari?" 57 Nā, kua takoto te tikanga a ngā tohunga nui rātou ko ngā Parihi, ki te mātau tētahi tangata ki te wāhi e noho ai ia, me whakaatu, kia hopukia ai ia e rātou.