Marcos 6

Isus la Nazaret. Necredința locuitorilor

1 Isus a*Mat. 13:54.Luca 4:16. plecat de acolo și S-a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El. 2 Când a venit ziua Sabatului, a început să învețe pe norod în sinagogă. Mulți, când Îl auzeau, se mirau și ziceau: „De*Ioan 6:42. unde are El aceste lucruri? Ce fel de înțelepciune este aceasta care I-a fost dată? Și cum se fac astfel de minuni prin mâinile Lui? 3 Nu este acesta tâmplarul, feciorul Mariei, fratele*Mat. 12:46.Gal. 1:19. lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt surorile Lui aici, între noi?" Și găseau*Mat. 11:6. o pricină de poticnire în El. 4 Dar Isus le-a zis: „Un proroc nu*Mat. 13:57.Ioan 4:44.este disprețuit decât în patria Lui, între rudele Lui și în casa Lui."5 N-a*Gen. 19:22;32:25.Mat. 13:58. Cap. 9:23. putut să facă nicio minune acolo, ci doar Și-a pus mâinile peste câțiva bolnavi și i-a vindecat. 6 Și se*Is. 59:16. mira de necredința lor.

Trimiterea celor doisprezece

Isus străbătea*Mat. 9:35.Luca 13:22. satele de primprejur și învăța pe norod.

7 Atunci*Mat. 10:1. Cap. 3:13,14.Luca 9:1. a chemat la Sine pe cei doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi, dându-le putere asupra duhurilor necurate. 8 Le-a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum, decât un toiag; să n-aibă nici pâine, nici traistă, nici bani de aramă la brâu; 9 să*Fapte 12:8. se încalțe cu sandale și să nu se îmbrace cu două haine. 10 Apoi le-a zis: „În orice casă*Mat. 10:11.Luca 9:4;10:7,8.veți intra, să rămâneți acolo până veți pleca din locul acela.11 Și*Mat. 10:14.Luca 10:10., dacă în vreun loc nu vă vor primi și nu vă vor asculta, să plecați de acolo și să scuturați*Fapte 13:51;18:6.îndată praful de sub picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. Adevărat vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru pământul Sodomei și Gomorei decât pentru cetatea aceea."12 Ucenicii au plecat și au propovăduit pocăința. 13 Scoteau mulți draci și*Iac. 5:14. ungeau cu untdelemn pe mulți bolnavi și-i vindecau.

Moartea lui Ioan Botezătorul

14 Împăratul Irod a auzit*Mat. 14:1.Luca 9:7. vorbindu-se despre Isus, al cărui Nume ajunsese vestit, și a zis: „Ioan Botezătorul a înviat din morți, și de aceea lucrează aceste puteri prin el." 15 Alții*Mat. 16:14. Cap. 8:28. ziceau: „Este Ilie." Iar alții ziceau: „Este un proroc ca unul din proroci." 16 Dar*Mat. 14:2.Luca 3:19. Irod, când a auzit lucrul acesta, zicea: „Ioan acela, căruia i-am tăiat capul, a înviat din morți." 17 Căci Irod însuși trimisese să prindă pe Ioan și-l legase în temniță din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip, pentru că o luase de nevastă. 18 Și Ioan zicea lui Irod: „Nu-ți*Lev. 18:16;20:21. este îngăduit să ții pe nevasta fratelui tău!" 19 Irodiada avea necaz pe Ioan și voia să-l omoare. Dar nu putea, 20 căci Irod se temea*Mat. 14:5;21:26. de Ioan, fiindcă îl știa om neprihănit și sfânt; îl ocrotea și, când îl auzea, de multe ori stătea în cumpănă, neștiind ce să facă, și-l asculta cu plăcere. 21 Totuși*Mat. 14:6. a venit o zi cu bun prilej, când Irod își prăznuia ziua*Gen. 40:20. nașterii și a dat un ospăț boierilor săi, mai-marilor oastei și fruntașilor Galileii. 22 Fata Irodiadei a intrat la ospăț, a jucat și a plăcut lui Irod și oaspeților lui. Împăratul a zis fetei: „Cere-mi orice vrei, și-ți voi da." 23 Apoi a adăugat cu jurământ: „Orice-mi*Est. 5:3,6;7:2. vei cere, îți voi da, fie și jumătate din împărăția mea." 24 Fata a ieșit afară și a zis mamei sale: „Ce să cer?" Și mama sa i-a răspuns: „Capul lui Ioan Botezătorul." 25 Ea s-a grăbit să vină îndată la împărat și i-a făcut următoarea cerere: „Vreau să-mi dai îndată, într-o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul." 26 Împăratul*Mat. 14:9. s-a întristat foarte mult, dar, din pricina jurămintelor sale și din pricina oaspeților, n-a vrut să zică nu. 27 A trimis îndată un ostaș de pază, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezătorul. Ostașul de pază s-a dus și a tăiat capul lui Ioan în temniță, 28 l-a adus pe o farfurie, l-a dat fetei, și fata l-a dat mamei sale. 29 Ucenicii lui Ioan, când au auzit acest lucru, au venit de i-au ridicat trupul și l-au pus într-un mormânt.

Înmulțirea pâinilor

30 Apostolii*Luca 9:10. s-au adunat la Isus și I-au spus tot ce făcuseră și tot ce învățaseră pe oameni. 31 Isus*Mat. 14:13. le-a zis: „Veniți singuri la o parte, într-un loc pustiu, și odihniți-vă puțin." Căci erau*Cap. 3:20. mulți care veneau și se duceau și ei n-aveau vreme nici să mănânce. 32 Au*Mat. 14:13. plecat dar cu corabia, ca să se ducă într-un loc pustiu, la o parte. 33 Oamenii i-au văzut plecând și i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetățile și au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei. 34 Când*Mat. 9:36;14:14. a ieșit din corabie, Isus a văzut mult norod și I s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca niște oi care n-aveau păstor, și a*Luca 9:11. început să-i învețe multe lucruri. 35 Fiindcă*Mat. 14:15.Luca 9:12. ziua era pe sfârșite, ucenicii s-au apropiat de El și I-au zis: „Locul acesta este pustiu și ziua este pe sfârșite. 36 Dă-le drumul să se ducă în cătunele și satele de primprejur ca să-și cumpere pâine, fiindcă n-au ce mânca." 37 „Dați-le voi să mănânce", le-a răspuns Isus. Dar ei I-au zis: „Oare*Num. 11:13,22.2 Împ. 4:43. să ne ducem să cumpărăm pâini de două sute de lei și să le dăm să mănânce?" 38 Și El i-a întrebat: „Câte pâini aveți? Duceți-vă de vedeți." S-au dus de au văzut câte pâini au și au răspuns: „Cinci*Mat. 14:17.Luca 9:13.Ioan 6:9.Mat. 15:34. Cap. 8:5. și doi pești." 39 Atunci le-a poruncit să-i așeze pe toți, cete-cete, pe iarba verde. 40 Și au șezut jos în cete de câte o sută și de câte cincizeci. 41 El a luat cele cinci pâini și cei doi pești. Și-a ridicat ochii spre cer și a rostit binecuvântarea*1 Sam. 9:13.Mat. 26:26.. Apoi a frânt pâinile și le-a dat ucenicilor, ca ei să le împartă norodului. Asemenea și cei doi pești, i-a împărțit la toți. 42 Au mâncat toți și s-au săturat; 43 și au ridicat douăsprezece coșuri pline cu firimituri de pâine și cu ce mai rămăsese din pești. 44 Cei ce mâncaseră pâinile erau cinci mii de bărbați.

Isus umblă pe mare

45 Îndată*Mat. 14:22.Ioan 6:17., Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie și să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului. 46 După ce Și-a luat rămas-bun de la norod, S-a dus în munte ca să Se roage. 47 Când*Mat. 14:23.Ioan 6:16,17. s-a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar Isus era singur pe țărm. 48 A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vâslirea, căci vântul le era împotrivă. Și, într-a patra strajă din noapte, a mers la ei umblând pe mare și voia*Luca 24:28. să treacă pe lângă ei. 49 Când L-au văzut ei umblând pe mare, li s-a părut că este o nălucă și au țipat, 50 pentru că toți L-au văzut și s-au înspăimântat. Isus a vorbit îndată cu ei și le-a zis: „Îndrăzniți, Eu sunt, nu vă temeți!"51 Apoi S-a suit la ei în corabie și a stat vântul. Ei au rămas uimiți și înmărmuriți, 52 căci nu*Cap. 8:17,18. înțeleseseră minunea cu pâinile, fiindcă le era inima*Cap. 3:5;16:14. împietrită.

Vindecări la Ghenezaret

53 După*Mat. 14:34. ce au trecut marea, au venit în ținutul Ghenezaretului și au tras la mal. 54 Când au ieșit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe Isus, 55 au alergat prin toate împrejurimile și au început să aducă pe bolnavi în paturi pretutindeni pe unde se auzea că era El. 56 Oriunde intra El, în sate, în cetăți sau în cătune, puneau pe bolnavi în piețe și-L rugau să le dea voie doar*Mat. 9:20. Cap. 5:27,28.Fapte 19:12. să se atingă de poalele hainei Lui. Și toți câți se atingeau de El erau tămăduiți.

Te Whakahāweatanga i a Īhu

1 Ā, haere ia i reira, ā, ka tae ki tōna kāinga tupu; me te aru anō āna ākonga i a ia. 2 Ā, ka taka mai te hāpati, ka anga ia, ka whakaako i roto i te whare karakia; ā, he tokomaha hoki, i tō rātou rongonga, i mīharo, i mea, "Nō hea ēnei mea a tēnei tangata? He mātauranga aha tēnei kua hoatu nei ki a ia, ā, he aha te tikanga o ēnei merekara nunui kua oti nei i ōna ringa? 3 Ehara ianei tēnei i te kāmura, i te tama a Meri, i te tuakana o Hēmi, o Hohi, o Hūrā, o Haimona? Kāhore ianei ōna tuāhine i konei, i a tātou nei?" Heoi, hē ana rātou ki a ia.

4 Otirā, ka mea a Īhu ki a rātou, "Kei tōna kāinga anake, kei ōna whanaunga, kei tōna whare, te poropiti hapa ai i te hōnore."

5 Ā, kīhai ia i āhei te mea i tētahi merekara ki reira, heoi anō, ko te whakapā i ōna ringa ki ētahi tāngata tūroro torutoru kia ora ai. 6 Ā, mīharo ana ia ki tō rātou whakapono kore. Nā, hāereerea ana e ia ngā kāinga ā tawhio noa, whakaako ai.

Ka Tonoa e Īhu ngā Ākonga Tekau mā Rua

7 Kātahi ia ka karanga i te tekau mā rua, ka anga, ka tono i a rātou tokorua, tokorua; ā, hoatu ana ki a rātou he mana hei pei i ngā wairua poke.

8 I whakahau ia ki a rātou, kia kaua tētahi mea e mauria ki te ara, he tokotoko anake – kaua he pūtea, kaua he taro, kaua he moni mō roto i te whītiki. 9 Engari ngā hū, e here nā; kaua hoki e takiruatia he koti hei kākahu. 10 I mea anō ia ki a rātou, "Ka tapoko ki tētahi whare, hei reira noho ai, ā, haere noa i reira. 11 Ā, ki te kāhore ētahi e manako ki a koutou, ki te kore e whakarongo ki a koutou, ina haere atu koutou i reira, ruia atu te puehu i raro i ō koutou waewae hei whakaatu ki a rātou."

12 Nā, ka haere rātou, ka kauwhau kia rīpenetā te tangata. 13 He maha hoki ngā rēwera i peia, he tokomaha anō ngā tūroro i kaukauria ki te hinu, i whakaorangia.

Te Matenga o Hoani te Kaiiriiri

14 Ā, ka rongo a Kīngi Herora ki ēnei mea; kua nui haere hoki tōna ingoa, ā, ka mea ia, "Kua ara a Hoani Kaiiriiri i te hunga mate, nā reira i mahi ai ngā merekara i roto i a ia."

15 Ko ētahi i mea, "Ko Irāia tēnei."

Ko ētahi, "He poropiti ia, he pērā rānei me tētahi o ngā poropiti."

16 Heoi, i te rongonga o Herora, ka mea ia, "Ko Hoani tēnei i pōutoa e ahau te mātenga; kua ara ia."

17 I tono tāngata hoki taua Herora, ā, hopukia ana a Hoani, herea iho ki te whare herehere, he mea mō Herōriaha, mō te wahine a tōna tuakana a Piripi; kua mārenatia hoki e ia. 18 Nā Hoani hoki i mea ki a Herora, "E kore e tika kia riro i a koe te wahine a tōu tuakana." 19 Nā, ka mauāhara a Herōriaha ki a ia, ka mea kia whakamatea ia; heoi, kīhai i taea. 20 I hopohopo hoki a Herora ki a Hoani, i mōhio hoki ki a ia he tangata tika, he tapu, nā, ka āta tiaki i a ia. I tōna rongonga ki a ia he nui tōna pororaru; ā, i whakaahuareka anō ki te whakarongo ki a ia.

21 Ā, ka tae ki tētahi wā pai, i te takanga ai a Herora i tōna rā whānautanga, he hākari mā āna tāngata nunui, mā ngā rangatira hōia, mā ngā tino tāngata o Karirī. 22 Ā, ka haere te tamāhine a taua Herōriaha ki roto, ka kanikani, ka āhuareka a Herora rātou ko te hunga e noho tahi ana, ā, ka mea te kīngi ki te kōtiro rā, "Māu e tono ki ahau tāu e pai ai, ā, ka hoatu e ahau ki a koe." 23 Nā, ka oati ia ki a ia, "Ko tāu e tono ai ki ahau, ahakoa ko tētahi taha o tōku rangatiratanga, me hoatu e ahau ki a koe."

24 Nā, ka haere ia, ka kōrero ki tōna whaea, "Me tono e ahau ki te aha?"

Ka mea tērā, "Ki te mātenga o Hoani Kaiiriiri."

25 Nā, hohoro tonu tōna haere ki te kīngi, ka tono, ka mea, "Ko tāku e pai ai, kia hōmai e koe ki ahau āianei ko te mātenga o Hoani Kaiiriiri i runga i te rīhi."

26 Nā, nui atu te pōuri o te kīngi; otirā, i te whakaaro ki āna oati, ki te hunga hoki e noho tahi ana me ia, kīhai i pai kia whakakāhoretia tāna. 27 Nā, tonoa tonutia atu e te kīngi tētahi o āna hōia kaitiaki me te whakahau atu kia mauria mai tōna mātenga. Ā, haere ana tērā, pōutoa iho e ia tōna mātenga i roto i te whare herehere, 28 ā, mauria mai ana tōna mātenga i runga i te rīhi, hoatu ana ki te kōtiro. Ā, nā te kōtiro i hoatu ki tōna whaea. 29 Ā, nō ka rongo āna ākonga, ka haere mai ka tangohia tōna tinana, ā, whakatakotoria ana ki te urupā.

Ka Whāngaia e Īhu te Rima Mano

30 Nā, ka huihui ngā āpōtoro ki a Īhu, kōrerotia ana e rātou ki a ia ngā mea katoa i mea ai rātou, i whakaako ai. 31 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Haere mai koutou nā ki te koraha ki te wāhi motu kē, kia tā ai te manawa. He tokomaha hoki e haere mai ana, e haere atu ana, nō kīhai rawa rātou i wātea ki te kai." 32 Ā, haere puku ana rātou ki te koraha ki tētahi wāhi motu kē rā te kaipuke.

33 Ā, i kite ngā mano i tō rātou haerenga, he tokomaha i mātau ki a ia, nā, ka oma ā-waewae ki reira i roto i ngā pā katoa, ā, ko rātou kua tae wawe. 34 Ā, ka puta a Īhu, ka kite i te hui nui, ka aroha ki a rātou, nō te mea i rite rātou ki te hipi hēparakore; ā, ka anga ia, ka whakaako i a rātou ki ngā mea maha.

35 Nā, kua heke noa atu te rā, ka haere atu āna ākonga ki a ia, ka mea, "He wāhi koraha tēnei, kua heke noa atu te rā. 36 Tonoa atu rātou kia haere ki ngā whenua, ki ngā kāinga i tētahi taha, i tētahi taha, ki te hoko kai mā rātou."

37 Nā, ka whakahoki ia, ka mea ki a rātou, "Mā koutou e hoatu he kai mā rātou."

Ka mea rātou ki a ia, "Me haere oti mātou ki te hoko taro ki ngā pene e rua rau, ka hoatu ai hei kai mā rātou?"

38 Ka mea ia ki a rātou, "E hia ā koutou taro? Tīkina tirohia."

Ka mōhio rātou, nā ka mea, "E rima, e rua hoki ngā ika."

39 Ka mea ia ki a rātou kia meinga rātou katoa kia noho, he nohoanga, he nohoanga, ki runga ki te tarutaru matomato. 40 Nā, ka noho rātou, he rōpū, he rōpū, tātakirau, tātakirima tekau. 41 Ā, ka mau ia ki ngā taro e rima, ki ngā ika hoki e rua, ka titiro ki runga ki te rangi, ka whakapai, ka whawhati i ngā taro, ā, hoatu ana ki āna ākonga kia whakatakotoria mā rātou; i tuwhaina anō hoki e ia ngā ika e rua mā rātou katoa. 42 Ā, kai katoa ana rātou, ā, ka mākona. 43 Ā, kotahi tekau mā rua ngā kete i kohia e rātou, kī tonu i ngā whatiwhatinga, i ngā ika hoki. 44 Ā, me te mea e rima mano ngā tāne i kai taro rā.

Ka Hikoi a Īhu i runga i te Wai

45 Ā, akiaki tonu iho ia i āna ākonga kia eke ki te kaipuke, kia whakawhiti i mua i a ia ki tāwāhi, ki Petahaira, i a ia e tono ana i te mano kia haere. 46 Nā, ka mutu tāna poroporoaki, ka haere ia ki te maunga ki te īnoi.

47 Nā, kua ahiahi, i waenga moana te kaipuke, ko ia anake hoki i uta. 48 Nā, ka kite ia i a rātou e ruwha ana i te hoenga; i hē hoki te hau ki a rātou; ā, i te whā o ngā mataaratanga o te pō ka haere atu ia ki a rātou, i haere māori atu i runga i te moana. Me te mea hoki ka pahika kē i a rātou. 49 Ā, nō ka kite rātou i a ia e haere ana i runga i te moana, ka mahara he wairua, ka auē; 50 i kite hoki rātou katoa i a ia, ā, ihiihi ana.

Otirā, ka hohoro ia te kōrero ki a rātou, ka mea ki a rātou, "Kia manawanui, ko ahau tēnei; kaua e wehi." 51 Nā, ka eke ia ki te kaipuke ki a rātou; ā, māriri iho te hau. Ā, nui atu tō rātou ohomauri, mīharo ana. 52 Kīhai hoki i mahara ki ngā taro, he pakeke hoki nō ō rātou ngākau.

Ka Whakaorangia e Īhu te Hunga Tūroro i Kenehareta

53 Ā, nō tō rātou whitinga atu, ka tae ki te whenua o Kenehareta, ka herea te kaipuke ki uta. 54 Nō tō rātou mahutatanga i te kaipuke, mōhio tonu rātou ki a ia, 55 Ā, ka oma puta noa i taua whenua, ā, tawhio noa, ka anga, ka mau mai i ngā tūroro i runga i ngā moenga ki te wāhi, i rongo ai rātou kei reira ia. 56 Ā, i ōna haerenga katoatanga ki ngā kāinga, ki ngā pā, ki ngā whenua rānei, ka whakatakotoria e rātou ngā tūroro ki ngā kāinga hokohoko, ka īnoi ki a ia kia pā kau atu rātou ki te tāniko o tōna kākahu, ā, ora ake ngā tāngata katoa i pā ki a ia.