Marcos 5

Vindecarea unui îndrăcit

1 Au*Mat. 8:28.Luca 8:26. ajuns pe celălalt țărm al mării, în ținutul gadarenilor. 2 Când a ieșit Isus din corabie, L-a întâmpinat îndată un om care ieșea din morminte, stăpânit de un duh necurat. 3 Omul acesta își avea locuința în morminte și nimeni nu mai putea să-l țină legat, nici chiar cu un lanț. 4 Căci de multe ori fusese legat cu picioarele în obezi și cu cătușe la mâini, dar rupsese cătușele și sfărâmase obezile, și nimeni nu-l putea domoli. 5 Totdeauna, zi și noapte, stătea în morminte și pe munți, țipând și tăindu-se cu pietre. 6 Când a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s-a închinat 7 și a strigat cu glas tare: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului celui Preaînalt? Te jur în Numele lui Dumnezeu să nu mă chinuiești!" 8 Căci Isus îi zicea: „Duh necurat, ieși din omul acesta!"9 „Care-ți este numele?", l-a întrebat Isus. „Numele meu este Legiune", a răspuns el, „pentru că suntem mulți." 10 Și Îl ruga stăruitor să nu-i trimită afară din ținutul acela. 11 Acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci care pășteau. 12 Și dracii L-au rugat și au zis: „Trimite-ne în porcii aceia, ca să intrăm în ei." 13 Isus le-a dat voie. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci; și turma s-a repezit de pe râpă în mare. Erau aproape două mii și s-au înecat în mare. 14 Porcarii au fugit și au dat de știre în cetate și prin satele vecine. Oamenii au ieșit să vadă ce s-a întâmplat. 15 Au venit la Isus, și iată pe cel ce fusese îndrăcit și avusese legiunea de draci șezând jos îmbrăcat și întreg la minte; și s-au înspăimântat. 16 Cei ce văzuseră cele întâmplate, le-au povestit tot ce se petrecuse cu cel îndrăcit și cu porcii. 17 Atunci au*Mat. 8:34.Fapte 16:39. început să roage pe Isus să plece din ținutul lor. 18 Pe când Se suia El în corabie, omul*Luca 8:38. care fusese îndrăcit Îl ruga să-l lase să rămână cu El. 19 Isus nu i-a dat voie, ci i-a zis: „Du-te acasă la ai tăi și povestește-le tot ce ți-a făcut Domnul și cum a avut milă de tine."20 El a plecat și a început să vestească prin Decapole tot ce-i făcuse Isus. Și toți se minunau.

Învierea fiicei lui Iair și vindecarea unei femei bolnave de doisprezece ani

21 După*Mat. 9:1.Luca 8:40. ce a trecut Isus iarăși de cealaltă parte cu corabia, s-a adunat mult norod în jurul Lui. El stătea lângă mare. 22 Atunci*Mat. 9:18.Luca 8:41. a venit unul din fruntașii sinagogii, numit Iair. Cum L-a văzut, fruntașul s-a aruncat la picioarele Lui 23 și I-a făcut următoarea rugăminte stăruitoare: „Fetița mea trage să moară; rogu-Te, vino de-Ți pune mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă și să trăiască." 24 Isus a plecat împreună cu el. Și după El mergea mult norod și-L îmbulzea. 25 Și era o femeie care de doisprezece ani avea*Lev. 15:25.Mat. 9:20. o scurgere de sânge. 26 Ea suferise mult de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea și nu simțise nicio ușurare, ba încă îi era mai rău. 27 A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulțime și s-a atins de haina Lui. 28 Căci își zicea ea: „Dacă aș putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui." 29 Și îndată, a secat izvorul sângelui ei. Și a simțit în tot trupul ei că s-a tămăduit de boală. 30 Isus a cunoscut îndată că o putere*Luca 6:19;8:46. ieșise din El și, întorcându-Se spre mulțime, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?"31 Ucenicii I-au zis: „Vezi că mulțimea Te îmbulzește și mai zici: ‘Cine s-a atins de Mine?’" 32 El Se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse lucrul acesta. 33 Femeia, înfricoșată și tremurând, căci știa ce se petrecuse în ea, a venit de s-a aruncat la picioarele Lui și I-a spus tot adevărul. 34 Dar Isus i-a zis: „Fiică, credința*Mat. 9:22. Cap. 10:52.Fapte 14:9.ta te-a mântuit; du-te în pace și fii tămăduită de boala ta."35 Pe când vorbea El încă*Luca 8:49., iată că vin niște oameni de la fruntașul sinagogii, care-i spun: „Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Învățătorul?" 36 Dar Isus, fără să țină seamă de cuvintele acestea, a zis fruntașului sinagogii: „Nu te teme, crede numai!"37 Și n-a îngăduit nimănui să-L însoțească, afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov. 38 Au ajuns la casa fruntașului sinagogii. Acolo, Isus a văzut o zarvă și pe unii care plângeau și se tânguiau mult. 39 A intrat înăuntru și le-a zis: „Pentru ce faceți atâta zarvă și pentru ce plângeți? Copila n-a murit, ci doarme*Ioan 11:11.."40 Ei își băteau joc de El. Atunci*Fapte 9:40., după ce i-a scos afară pe toți, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei ce-L însoțiseră și a intrat acolo unde zăcea copila. 41 A apucat-o de mână și i-a zis: „Talita cumi", care, tălmăcit, înseamnă: „Fetițo, scoală-te, îți zic!"42 Îndată, fetița s-a sculat și a început să umble, căci era de doisprezece ani. Ei au rămas încremeniți. 43 Isus le-a*Mat. 8:4;9:30;12:16;17:9. Cap. 3:12.Luca 5:14. poruncit cu tărie să nu știe nimeni lucrul acesta și a zis să dea de mâncare fetiței.

Ka Whakaorangia e Īhu tētahi Tangata, he Rēwera ōna

1 Ā, ka whiti rātou ki tāwāhi o te moana, ki te whenua o ngā Kararini. 2 Nā, mahuta kau i te kaipuke, ka tūtaki ki a ia tētahi tangata i puta mai i ngā urupā, he wairua poke tōna. 3 Kei ngā urupā nei tōna nohoanga; ā, ahakoa he mekameka, hore rawa ia i taea e tētahi tangata te here. 4 He maha hoki ōna herenga ki ngā here waewae, ki ngā mekameka, heoi motumotuhia ana e ia ngā mekameka, mongamonga noa anō ngā here waewae. Kīhai tētahi tangata i kaha ki te whakamārie i a ia. 5 I ngā urupā tonu ia, i ngā maunga i te pō, i te ao, e hāmama ana, e haehae ana i a ia ki te kōhatu.

6 Ā, i tōna kitenga i a Īhu i tawhiti, oma ana ia, koropiko ana ki a ia. 7 He nui tōna reo ki te karanga, ka mea, "Ko te aha tāku ki a koe, e Īhu, e te Tama a te Atua, a te Runga Rawa? Ko te Atua tāku whakaoati mōu, nā, kaua ahau e whakamamaetia." 8 He meatanga hoki nāna ki a ia, "Puta mai i tēnei tangata, e te wairua poke."

9 Nā, ka ui ia ki a ia, "Ko wai tōu ingoa?"

Ka whakahokia e tērā, ka mea, "Ko Rihiona tōku ingoa; he tokomaha hoki mātou." 10 Ā, he nui tāna īnoi ki a ia kia kaua rātou e tonoa atu i taua whenua.

11 Nā, kei reira, kei ngā maunga, tētahi kāhui poaka e kai ana, tōna tini. 12 Nā, ka īnoi ngā rēwera katoa ki a ia, ka mea, "Tonoa mātou ki ngā poaka, kia tomo mātou ki a rātou." 13 Nā, tukua ana rātou e Īhu. Heoi, ko te putanga o ngā wairua poke, ka tomo ki ngā poaka. Ko te tino rerenga o te kāhui rā te pari ki te moana, ko te maha kei te rua mano, ā, paremo iho ki te moana.

14 Nā, whati ana ngā kaiwhāngai o ngā poaka, ā, kōrerotia ana ki te pā, ki aua whenua. Nā, ka puta rātou kia kite i taua mea kua meatia nei. 15 Ā, nō tō rātou taenga mai ki a Īhu, ka kite i te tangata i nohoia nei e ngā rēwera, tērā i te rihiona, e noho ana, kua oti te whakakākahu, kua tika ngā mahara, ka mataku rātou. 16 Ā, ka kōrerotia ki a rātou, e te hunga i kite, te meatanga ki te tangata i ngā rēwera, ki ngā poaka hoki. 17 Nā, ka anga rātou, ka tohe ki a ia kia haere atu i ō rātou wāhi.

18 Ā, nō ka eke ia ki te kaipuke, ka īnoi ki a ia te tangata i ngā rēwera, kia waiho ia hei hoa mōna. 19 Otirā, kīhai a Īhu i tuku i a ia, engari i mea atu ki a ia, "Haere ki tōu whare, ki ōu whanaunga, ka kōrero ki a rātou i ngā mea nui i meinga e te Ariki ki a koe, i tāna atawhaitanga hoki i a koe." 20 Nā, ka haere ia, ka anga, ka kōrero ki Rekaporihi, i ngā mea nunui i mea ai a Īhu ki a ia; ā, mīharo ana ngā tāngata katoa.

He Kōtiro Whakahemohemo me te Wahine Māuiui

21 Ā, nō te whitinga atu anō o Īhu ki tāwāhi i runga i te kaipuke, he nui te tangata i huihui ki a ia; i te taha anō ia o te moana. 22 Nā, ko te haerenga mai o tētahi o ngā rangatira o te whare karakia, ko Hairuha tōna ingoa; ka kite i a ia, ka takoto ki ōna waewae, 23 he nui tāna īnoi ki a ia, ka mea, "Ko tāku tamāhine nohinohi kei te whakahemohemo! Kia haere ake koe ki te whakapā i ōu ringa ki a ia kia ora ai, ā, ka ora." 24 Nā, haere tahi ana rāua; he tini hoki te tangata i aru i a ia, popō tonu ki a ia.

25 Nā, ko tētahi wahine e mate ana i te pākaruhanga toto, ka tekau mā rua ngā tau. 26 He maha ngā meatanga a ngā rata tokomaha ki a ia, hemo noa āna rawa katoa, tē mātūtū ake tētahi wāhi, heoi, kake haere ana te mate. 27 Ā, nō tōna rongonga ki a Īhu, ka haere i muri i roto i te mano, ā, pā ana ki tōna kākahu. 28 I mea hoki, "Ahakoa pā kau ahau ki ōna kākahu, ka ora ahau."

29 Ā, mimiti tonu ake te puna o ōna toto; nō ka mahara a roto o tōna tinana kua ora ia i te mate. 30 Nā, mōhio tonu a Īhu kua puta he mana i roto i a ia, ka tāhurihuri i roto i te mano, ka mea, "Ko wai tēnei kua pā nei ki ōku kākahu?"

31 Ka mea āna ākonga ki a ia, "E kite ana koe i te mano e popō nei ki a koe, ā, e mea ana koe, ‘Ko wai tēnei kua pā mai ki ahau?’ "

32 Heoi, tirotiro ana ia kia kite i te wahine i mea nei i tēnei mea. 33 Nā, ka haere mai te wahine me te wehi, me te wiri, i mahara hoki ki te mea i meatia ki a ia, ā, takoto ana ki tōna aroaro, kōrerotia katoatia ana e ia te tikanga ki a ia. 34 Anō rā, ko Īhu ki a ia, "E kō, nā tōu whakapono koe i ora ai; haere mārie, kia ora koe i tōu mate."

35 I a ia anō e kōrero ana, ka haere mai ētahi o ngā tāngata a te rangatira o te whare karakia, ka mea, "Kua mate tāu tamāhine. Hei aha ake māu te whakararuraru i te Kaiwhakaako?"

36 Otirā, kāhore a Īhu i aro ki te kupu i kōrerotia, ka mea atu ki te rangatira o te whare karakia, "Kaua e wehi, ko te whakapono ia kia whakapono."

37 Ā, kīhai tētahi tangata i tukua kia haere tahi me ia, ko Pita anake, ko Hēmi, ko Hoani teina o Hēmi. 38 Ā, nō te taenga atu ki te whare o te rangatira o te whare karakia, ka kite ia i te ngangau, i te nui hoki o te tangi, o te auē a ētahi. 39 Ā, i tōna tomokanga ki roto, ka mea ia ki a rātou, "He aha koutou ka ngangau ai, ka tangi ai? Kāhore te kōtiro i mate, engari e moe ana."

40 Nā, kataina iho ia e rātou. Heoi, ka oti katoa te pei ki waho, ka mau ia ki te pāpā, ki te whaea o te kōtiro, rātou ko ōna hoa, ka tomo ki te wāhi i takoto ai te kōtiro. 41 Nā, ka mau ia ki te ringa o te kōtiro, ka mea ki a ia, "Tarita kumi," ko tōna whakamāoritanga tēnei, "E kō, ko tāku kupu tēnei ki a koe, e ara."

42 Nā, whakatika tonu ake te kōtiro, ā, haere ana; kotahi tekau mā rua hoki ōna tau. Nā, ko te tino mīharotanga i mīharo ai rātou. 43 Ā, he nui tāna whakatūpato i a rātou, kia kaua tēnei e mōhiotia e tētahi tangata; ka kī kia hoatu he kai māna.