Marcos 4

Pilda semănătorului

1 Isus a început iarășiMat. 13:1.Luca 8:4. să învețe pe norod lângă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S-a suit și a șezut într-o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe țărm lângă mare. 2 Apoi a început să-i învețe multe lucruri în pilde; șiCap. 12:38., în învățătura pe care le-o dădea, le spunea: 3 „Ascultați! Iată, semănătorul a ieșit să semene.4 Pe când semăna, o parte din sămânță a căzut lângă drum: au venit păsările și au mâncat-o.5 O altă parte a căzut pe un loc stâncos, unde n-avea mult pământ: a răsărit îndată, pentru că n-a dat de un pământ adânc,6 dar, când a răsărit soarele, s-a pălit și, pentru că n-avea rădăcină, s-a uscat.7 O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, au înecat-o și n-a dat rod.8 O altă parte a căzut în pământ bun: a datIoan 15:5.Col. 1:6.rod, care se înălța și creștea; și au adus una treizeci, alta șaizeci și alta o sută."9 Apoi a zis: „Cine are urechi de auzit să audă."10 CândMat. 13:10.Luca 8:9. a fost singur, cei ce erau în jurul Lui, împreună cu cei doisprezece, L-au întrebat despre pilde. 11 „Vouă", le-a zis El, „v-a fost dat să cunoașteți taina Împărăției lui Dumnezeu, dar pentru cei ce1 Cor. 5:12.Col. 4:5.1 Tes. 4:12.1 Tim. 3:7.sunt afară din numărul vostru, toate lucrurile sunt înfățișate în pilde,12 pentru caIs. 6:9.Mat. 13:14.Luca 8:10.Ioan 12:40.Fapte 28:26.Rom. 11:8., măcar că privesc, să privească și să nu vadă și, măcar că aud, să audă și să nu înțeleagă, ca nu cumva să se întoarcă la Dumnezeu și să li se ierte păcatele."13 El le-a mai zis: „Nu înțelegeți pilda aceasta? Cum veți înțelege atunci toate celelalte pilde?14 SemănătorulMat. 13:19.seamănă Cuvântul.15 Cei înfățișați prin sămânța căzută lângă drum sunt aceia în care este semănat Cuvântul, dar, după ce l-au auzit, vine Satana îndată și ia Cuvântul semănat în ei.16 Tot așa, cei înfățișați prin sămânța căzută în locurile stâncoase sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie,17 dar n-au rădăcină în ei, ci țin până la o vreme și, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.18 Alții sunt cei înfățișați prin sămânța căzută între spini; aceștia sunt cei ce aud Cuvântul,19 dar năvălesc în ei grijile lumii, înșelăciunea1 Tim. 6:9,17.bogățiilor și poftele altor lucruri, care îneacă Cuvântul și-l fac astfel neroditor.20 Alții, apoi, sunt înfățișați prin sămânța căzută în pământ bun. Aceștia sunt cei ce aud Cuvântul, îl primesc și fac rod: unul treizeci, altul șaizeci și altul o sută."

Lumina

21 ElMat. 5:15.Luca 8:16;11:33. le-a mai zis: „Oare lumina este adusă ca să fie pusă sub baniță sau sub pat? Nu este adusă ca să fie pusă în sfeșnic?22 CăciMat. 10:26.Luca 12:2.nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit și nimic tăinuit care nu va ieși la lumină.23 DacăMat. 11:15. Vers. 9.are cineva urechi de auzit, să audă."24 El le-a mai zis: „Luați seama la ce auziți. CuMat. 7:2.Luca 6:38.ce măsură veți măsura, vi se va măsura și vi se va da și mai mult.25 CăciMat. 13:12;25:29.Luca 8:18;19:26., celui ce are, i se va da; dar, de la cel ce n-are, se va lua și ce are."

Pilda cu sămânța

26 El a mai zis: „CuMat. 13:24.Împărăția lui Dumnezeu este ca atunci când aruncă un om sămânța în pământ;27 fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua, sămânța încolțește și crește fără să știe el cum.28 Pământul rodește singur: întâi un fir verde, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic29 și, când este coaptă roada, puneApoc. 14:15.îndată secera în ea, pentru că a venit secerișul."

Pilda grăuntelui de muștar

30 El a mai zis: „CuMat. 13:31.Luca 13:18.Fapte 2:41;4:4;5:14;19:20.ce vom asemăna Împărăția lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfățișa?31 Se aseamănă cu un grăunte de muștar, care, când este semănat în pământ, este cea mai mică dintre toate semințele de pe pământ,32 dar, după ce a fost semănat, crește și se face mai mare decât toate zarzavaturile și face ramuri mari, așa că păsările cerului își pot face cuiburi la umbra lui."33 IsusMat. 13:34.Ioan 16:12. le vestea Cuvântul prin multe pilde de felul acesta, după cum erau ei în stare să-L priceapă. 34 Nu le vorbea deloc fără pildă, dar, când era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile.

Potolirea furtunii

35 ÎnMat. 8:18,23.Luca 8:22. aceeași zi, seara, Isus le-a zis: „Să trecem în partea cealaltă."36 După ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care Se afla și așa cum era. Împreună cu El mai erau și alte corăbii. 37 S-a stârnit o mare furtună de vânt, care arunca valurile în corabie, așa că mai că se umplea corabia. 38 Și El dormea la cârmă, pe căpătâi. Ucenicii L-au deșteptat și I-au zis: „Învățătorule, nu-Ți pasă că pierim?" 39 El S-a sculat, a certat vântul și a zis mării: „Taci! Fără gură!" Vântul a stat și s-a făcut o liniște mare. 40 Apoi le-a zis: „Pentru ce sunteți așa de fricoși? Tot n-aveți credință?"41 I-a apucat o mare frică și ziceau unii către alții: „Cine este Acesta de Îl ascultă chiar și vântul, și marea?"

Te Kupu Whakarite mō te Kairui

1 Nā, ka tīmata anō ia te whakaako i te taha o te moana. He nui hoki te tangata i huihui ki a ia, nō ka eke ia ki runga ki te kaipuke, ka noho ki te moana; i uta te mano katoa i te taha o te moana. 2 Ā, he maha āna mea i whakaako ai ki a rātou, he mea whakarite, i mea hoki ki a rātou i a ia e ako ana:

3 "Whakarongo! Nā, i haere atu te kairui ki te rui. 4 Ā, i a ia e rui ana, ka ngahoro ētahi ki te taha o te ara, ā, ko te rerenga mai o ngā manu o te rangi, nā, kainga ake. 5 Ko ētahi i ngahoro ki te wāhi kāmaka, ki te wāhi kīhai i nui te oneone; ā, pīhi tonu ake, kāhore hoki i hōhonu te oneone. 6 Ā, nō te whitinga o te rā, ngaua iho; ā, nō te mea kāhore he pūtake, memenge noa iho. 7 Ko ētahi i ngahoro ki roto ki ngā tātarāmoa, ā, nō te tupunga ake o ngā tātarāmoa, kōwaowaotia ana ngā purapura, ā, kore ake he hua. 8 Ko ētahi i ngahoro ki te oneone pai, ā, whai hua ana; ka tupu, ka nui, ka ea ake, nō ētahi e toru tekau, nō ētahi e ono tekau, nō ētahi kotahi rau."

9 I mea anō ia ki a rātou, "Ki te whai taringa tētahi hei whakarongo, kia rongo ia."

Te Take o ngā Kupu Whakarite

10 Nā, ka mahue ko ia anake, ka ui ki a ia ōna hoa me te tekau mā rua ki taua kupu whakarite. 11 Ka mea ia ki a rātou: "Kua hoatu ki a koutou te mātauranga ki te mea ngaro o te rangatiratanga o te Atua; ki te hunga ia o waho e rā rototia ana ngā mea katoa i te kupu whakarite, 12 mō,

‘Te titiro rawa atu rātou, nā, e kore e kite;

rongo rawa, nā, e kore e mātau;

kei tahuri, ā, ka murua ō rātou hara.’ "

Ka Whakamārama a Īhu i te Kupu Whakarite mō te Kairui

13 I mea anō ia ki a rātou, "Kāhore rānei koutou e mātau ki tēnei kupu whakarite? Ā, me pēhea ka mātau ai koutou ki ngā kupu whakarite katoa? 14 Ko te kairui e rui ana i te kupu. 15 Ko ēnei te hunga i te taha o te ara, i te wāhi e ruia ana te kupu; i tō rātou rongonga, nā, haere tonu mai a Hātana, kapohia ake te kupu i ruia ki ō rātou ngākau. 16 Ko ēnei anō te hunga i ngā purapura i ngā wāhi kāmaka; ko te hunga, i tō rātou rongonga ai i te kupu, hohoro tonu te tango, hari tonu. 17 Nā, kāhore ō rātou pakiaka, ka whakapakari kau noa; heoi, i te pānga o te whakapāwera, o te whakatoi rānei mō te kupu, hē tonu iho. 18 Nā, ko ēnei te hunga i ngā purapura i roto i ngā tātarāmoa; ko ngā mea i rongo ki te kupu, 19 ā, i te putanga o te whakaaro ki tēnei ao, o te hangarau o ngā taonga, o ngā hiahia ki ērā atu mea, kōwaowaotia iho te kupu, ā, kore ake he hua. 20 Nā, ko ēnei te hunga i ngā purapura i te oneone pai: ko te hunga e rongo ana ki te kupu, ā, tango ana, ā, whai hua ana, o ētahi e toru tekau, o ētahi e ono tekau, o ētahi kotahi rau."

He Rama i raro i te Oko

21 I mea anō ia ki a rātou, "Ko raro koia i te mēhua whakatū ai i te rama, ina mauria mai, ko raro rānei i te moenga? He teka ianei me whakatū ki runga ki te tūranga? 22 E kore hoki tētahi mea i huna e mahue te whakakite; kāhore hoki tētahi mea i huna, engari, kia puta ki te māramatanga. 23 Ki te mea he taringa o tētahi hei whakarongo, kia rongo ia."

24 I mea anō ia ki a rātou, "Kia tūpato ki tā koutou e rongo ai; ko te mēhua hoki e mēhua ai koutou, hei mēhua anō tēnā ki a koutou; ā, ka tāpiritia anō he mea mā koutou, mā ngā kaiwhakarongo. 25 Ki te whai mea hoki tētahi, ka hoatu anō ki a ia; ki te kāhore he mea a tētahi, ka tangohia i a ia āna ake."

Te Kupu Whakarite mō te Purapura e Tipu ake ana

26 I mea anō ia, "I rite hoki te rangatiratanga o te rangi ki te tangata i makā e ia he purapura ki te oneone; 27 ā, ka moe, ka ara, i te pō, i te ao, me te tupu anō tērā te purapura, tē mātau ia nā te aha. 28 E hua ana hoki te whenua i tōna kaha ake anō; ko te rau ki mua, ko reira te puku, muri iho ko te wīti pakari i roto i te puku. 29 Otirā, ka rite ngā hua, hohoro tonu tāna tuku atu i tāna toronaihi, kua taea hoki te kotinga."

Te Kupu Whakarite mō te Pua Nanī

30 I mea anō ia, "Me whakarite e tātou te rangatiratanga o te Atua ki te aha? He aha oti te kupu whakarite hei whakaahua atu mā tātou? 31 E rite ana ki te pua nanī, i tōna whakatōkanga ki te whenua, ko te iti rawa ia o ngā purapura katoa i runga i te whenua. 32 Otirā, ka oti te whakatō, ka tupu, ka nui ake i ngā otaota katoa, ā, ka nunui ōna manga; nō ka noho ngā manu o te rangi i tōna taumarumarutanga iho."

33 Nā, he maha āna kupu whakarite pērā, i kōrerotia ai e ia te kupu ki a rātou, ko ā rātou i āhei ai te whakarongo. 34 Ā, heoi āna kupu ki a rātou he kupu whakarite anake; otiia, ka noho ko rātou anake, ka whakaaturia e ia ngā mea katoa ki āna ākonga.

Ka Whakamarinotia e Īhu tētahi Tūpuhi

35 Nā, i taua rā, i te ahiahi, ka mea ia ki a rātou, "Tātou ka whakawhiti ki tāwāhi." 36 Nā, ka mahue iho te mano, ka mauria ia e rātou, i runga tonu anō ia i te kaipuke. I a ia anō ētahi atu kaipuke. 37 Nā, ko te putanga o tētahi hau, he tūpuhi, ā, eke ana ngā ngaru ki runga ki te kaipuke, ā, tomo noa. 38 Nā, ko ia i te kei i runga i te urunga e moe ana; ā, ka whakaara rātou i a ia, ka mea ki a ia, "E te Kaiwhakaako, kāhore ōu manawapā ki a tātou ka ngaro?"

39 Nā, ka ara ia, ā, rīria iho e ia te hau, ka mea ia ki te moana, "Kāti, whakamutua." Nā, māriri tonu iho te hau, takoto ana he marino nui.

40 Kātahi ia ka mea ki a rātou, "He aha tā koutou e mataku nei? He aha koutou tē whakapono ai?"

41 Nā, ka mataku whakaharahara rātou, ka mea tētahi ki tētahi, "Ko wai tēnei, inā ka rongo rawa te hau me te moana ki a ia?"