Marcos 14

Sfatul împotriva lui Isus

1 După două*Mat. 26:2.Luca 22:1.Ioan 11:55;13:1. zile era Praznicul Paștelor și al Azimilor. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare. 2 Căci ziceau: „Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă tulburare în norod."

Mirul turnat pe capul lui Isus

3 Pe*Mat. 26:6.Ioan 12:1,3.Luca 7:37. când ședea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon leprosul, a venit o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump, și, după ce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus. 4 Unora dintre ei le-a fost necaz și ziceau: „Ce rost are risipa aceasta de mir? 5 Mirul acesta s-ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei*14:5 Grecește: dinari. și să se dea săracilor." Și le era foarte necaz pe femeia aceea. 6 Dar Isus le-a zis: „Lăsați-o în pace. De ce-i faceți supărare? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine,7 căci pe*Deut. 15:11.săraci îi aveți totdeauna cu voi și le puteți face bine oricând voiți, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna.8 Ea a făcut ce a putut; Mi-a uns trupul mai dinainte pentru îngropare.9 Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va istorisi și ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei."10 Iuda*Mat. 26:14.Luca 22:3,4. Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preoții cei mai de seamă, ca să le vândă pe Isus. 11 Când au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat și i-au făgăduit bani. Și Iuda căuta un prilej nimerit ca să-L dea în mâinile lor.

Prăznuirea Paștelor

12 În*Mat. 26:17.Luca 22:7. ziua dintâi a Praznicului Azimilor, când jertfeau Paștele, ucenicii lui Isus I-au zis:

„Unde voiești să ne ducem să-Ți pregătim ca să mănânci Paștele?"

13 El a trimis pe doi din ucenicii Săi și le-a zis: „Duceți-vă în cetate. Acolo aveți să întâlniți un om ducând un urcior cu apă, mergeți după el.14 Unde va intra el, spuneți stăpânului casei: ‘Învățătorul zice: «Unde este odaia pentru oaspeți, în care să mănânc Paștele cu ucenicii Mei?»’15 Și are să vă arate o odaie mare de sus, așternută gata; acolo să pregătiți pentru noi."16 Ucenicii au plecat, au ajuns în cetate și au găsit așa cum le spusese El. Și au pregătit Paștele. 17 Seara*Mat. 26:20., Isus a venit cu cei doisprezece. 18 Pe când ședeau la masă și mâncau, Isus a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi, care mănâncă cu Mine, Mă va vinde."19 Ei au început să se întristeze și să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu?" 20 „Este unul din cei doisprezece", le-a răspuns El, „și anume cel ce întinge mâna cu Mine în blid.21 Fiul omului*Mat. 26:24.Luca 22:22., negreșit, Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut."

Cina cea de taină

22 Pe când*Mat. 26:26.Luca 22:19.1 Cor. 11:23. mâncau, Isus a luat o pâine și, după ce a binecuvântat, a frânt-o și le-a dat, zicând: „Luați, mâncați, acesta este trupul Meu."23 Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat și au băut toți din el. 24 Și le-a zis: „Acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulți.25 Adevărat vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul viței până în ziua când îl voi bea nou în Împărăția lui Dumnezeu."

Înștiințarea lui Petru

26 După ce*Mat. 26:30. au cântat cântările de laudă, au ieșit în Muntele Măslinilor. 27 Isus*Mat. 26:31. le-a zis: „În noaptea aceasta, toți veți avea un prilej de poticnire, pentru că este scris: ‘Voi bate*Zah. 13:7.Păstorul, și oile vor fi risipite.’28 Dar, după*Cap. 16:7.ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea."29 Petru*Mat. 26:33,34.Luca 22:34.Ioan 13:37,38. i-a zis: „Chiar dacă toți ar avea un prilej de poticnire, eu nu voi avea." 30 Și Isus i-a zis: „Adevărat îți spun că astăzi, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori."31 Dar Petru I-a zis cu și mai multă tărie: „Chiar dacă ar trebui să mor împreună cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine." Și toți ceilalți au spus același lucru.

Ghetsimani

32 S-au*Mat. 26:36.Luca 22:39.Ioan 18:1. dus apoi într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani. Și Isus a zis ucenicilor Săi: „Ședeți aici până Mă voi ruga."33 A luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și a început să Se înspăimânte și să Se mâhnească foarte tare. 34 El le-a zis: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare*Ioan 12:27.de moarte; rămâneți aici și vegheați!"35 Apoi a mers puțin mai înainte, S-a aruncat la pământ și Se ruga ca, dacă este cu putință, să treacă de la El ceasul acela. 36 El zicea: „Ava*Rom. 8:15.Gal. 4:6.– adică ‘Tată’ –, Ție toate*Evr. 5:7.lucrurile Îți sunt cu putință; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuși*Ioan 5:30;6:38.facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voiești Tu."37 Și a venit la ucenici, pe care i-a găsit dormind. Și a zis lui Petru: „Simone, tu dormi? Un ceas n-ai fost în stare să veghezi?38 Vegheați și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită; duhul*Rom. 7:23.Gal. 5:17.este plin de râvnă, dar trupul este neputincios."39 S-a dus iarăși și S-a rugat, zicând aceleași cuvinte. 40 Apoi S-a întors din nou și i-a găsit dormind, pentru că li se îngreuiaseră ochii de somn. Ei nu știau ce să-I răspundă. 41 În sfârșit, a venit a treia oară și le-a zis: „Dormiți de acum și odihniți-vă! Destul! A*Ioan 13:1.venit ceasul! Iată că Fiul omului este dat în mâinile păcătoșilor.42 Sculați-vă*Mat. 26:46.Ioan 18:1,2.; haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul!"

Prinderea lui Isus

43 Și*Mat. 26:47.Luca 22:47.Ioan 18:3. îndată, pe când vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, și împreună cu el a venit o mulțime de oameni cu săbii și cu ciomege, trimiși de preoții cei mai de seamă, de cărturari și de bătrâni. 44 Vânzătorul le dăduse semnul acesta: „Pe care-L voi săruta, acela este; să-L prindeți și să-L duceți sub pază." 45 Când a venit Iuda, s-a apropiat îndată de Isus și I-a zis: „Învățătorule!" Și L-a sărutat mult. 46 Atunci, oamenii aceia au pus mâna pe Isus și L-au prins. 47 Unul din cei ce stăteau lângă El a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea. 48 Isus*Mat. 26:55.Luca 22:52. a luat cuvântul și le-a zis: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți.49 În toate zilele am fost la voi și învățam pe oameni în Templu, și nu M-ați prins. Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să*Ps. 22:6.Is. 53:7.Luca 22:37;24:44.se împlinească Scripturile."50 Atunci*Ps. 88:8. Vers. 27., toți ucenicii L-au părăsit și au fugit. 51 După El mergea un tânăr care n-avea pe trup decât o învelitoare de pânză de in. Au pus mâna pe el, 52 dar el și-a lăsat învelitoarea și a fugit în pielea goală.

Isus osândit de Sinedriu

53 Pe*Mat. 26:57.Luca 22:54.Ioan 18:13. Isus L-au dus la marele preot, unde s-au adunat toți preoții cei mai de seamă, bătrânii și cărturarii. 54 Petru L-a urmat de departe până în curtea marelui preot, a șezut jos împreună cu aprozii și se încălzea la para focului. 55 Preoții*Mat. 26:59. cei mai de seamă și tot soborul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L omoare, dar nu găseau niciuna. 56 Pentru că mulți făceau mărturisiri mincinoase împotriva Lui, dar mărturisirile lor nu se potriveau. 57 Unii s-au sculat și au făcut o mărturisire mincinoasă împotriva Lui și au zis: 58 „Noi L-am auzit zicând: ‘Eu*Cap. 15:29.Ioan 2:19. voi strica Templul acesta, făcut de mâini omenești, și în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mâini omenești.’" 59 Nici chiar în privința aceasta nu se potrivea mărturisirea lor. 60 Atunci*Mat. 26:62., marele preot s-a sculat în picioare în mijlocul adunării, a întrebat pe Isus și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc oamenii aceștia împotriva Ta?" 61 Isus*Is. 53:7. tăcea și nu răspundea nimic. Marele preot*Mat. 26:63. L-a întrebat iarăși și I-a zis: „Ești Tu Hristosul, Fiul Celui Binecuvântat?" 62 „Da, sunt", i-a răspuns Isus. „Și*Mat. 24:30;26:64.Luca 22:69.veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului."63 Atunci, marele preot și-a rupt hainele și a zis: „Ce nevoie mai avem de martori? 64 Ați auzit hula. Ce vi se pare?" Toți L-au osândit să fie pedepsit cu moartea. 65 Și unii au început să-L scuipe, să-I acopere fața, să-L bată cu pumnii și să-I zică: „Prorocește!" Iar aprozii L-au primit în palme.

Tăgăduirea lui Petru

66 Pe*Mat. 26:58,69.Luca 22:55.Ioan 18:16. când stătea Petru jos în curte, a venit una din slujnicele marelui preot. 67 Când a văzut pe Petru încălzindu-se, s-a uitat țintă la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus din Nazaret!" 68 El s-a lepădat și a zis: „Nu știu, nici nu înțeleg ce vrei să zici." Apoi a ieșit în pridvor. Și a cântat cocoșul. 69 Când*Mat. 26:71.Luca 22:58.Ioan 18:25. l-a văzut slujnica, a început iarăși să spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este unul dintre oamenii aceia." 70 Și el s-a lepădat din nou. După*Mat. 26:73.Luca 22:59.Ioan 18:26. puțină vreme, cei ce stăteau acolo au zis iarăși lui Petru: „Nu mai încape îndoială că ești unul din oamenii aceia, căci*Fapte 2:7. ești galileean și graiul tău seamănă cu al lor." 71 Atunci, el a început să se blesteme și să se jure: „Nu cunosc pe Omul acesta despre care vorbiți!" 72 Îndată*Mat. 26:75. a cântat cocoșul a doua oară. Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte ca să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori." Și, gândindu-se la acest lucru, a început să plângă.

Te Whakangārahu ki a Īhu

1 Nā, kia rua ake ngā rā ko te Kapenga me te Hākari o te Taro Rēwenakore. Nā, ka rapu ngā tohunga nui me ngā karaipi i tētahi tinihanga e mau ai ia, e whakamatea ai. 2 I mea hoki rātou, "Kauaka i te hākari, kei ngangau te iwi."

Ka Whakawahia a Īhu i Petani

3 Ā, i a ia i Petani i te whare o Haimona repera, i a ia anō e noho ana ka haere mai tētahi wahine me tētahi pouaka kōhatu, kī tonu i te hinu kakara, he tino nara, he mea utu nui; ā, wāhia ana e ia te pouaka kōhatu, ringihia ana ki tōna mātenga.

4 I riri anō ētahi i roto i a rātou, i mea, "Hei aha tēnei maumau o te hinu kakara? 5 Maha atu hoki i te toru rau ngā pene te utu me i hokona tēnei hinu, nā, ka hoatu ki te hunga rawakore." Nā, ka amuamu rātou ki a ia.

6 Ka mea atu a Īhu, "Waiho atu ū āna! He aha tā koutou e whakapāwerawera nā i a ia? He mahi pai tāna i mea nei ki ahau. 7 Kei a koutou tonu hoki te hunga rawakore i ngā wā katoa, hei atawhaitanga hoki rātou mā koutou i ngā wā e pai ai koutou; e kore ia ahau e noho tonu ki a koutou. 8 Kua mahia e ia te mea e taea e ia; kua whakawahia e ia i mua nei tōku tinana mō te tanumanga. 9 He pono tāku e mea nei ki a koutou, Ko ngā wāhi katoa o te ao e kauwhautia ai tēnei rongopai, ka kōrerotia anō tā tēnei wahine i mea ai, hei whakamahara ki a ia."

Ka Whakaae a Hūrā ki te Tuku i a Īhu

10 Nā, ka haere a Hūrā Ikariote, tētahi o te tekau mā rua, ki ngā tohunga nui, ki te tuku i a ia ki a rātou. 11 Ā, nō ka rongo rātou, ka hari, ka whakaae kia hoatu he moni māna. Nā, ka rapu ia ki te wā pai e tukua ai ia.

Ka Kainga e Īhu te Kapenga i te Taha i Āna Ākonga

12 Ā, i te rā tuatahi o te Taro Rēwenakore, i te wā e patua ai te Kapenga, ka mea āna ākonga ki a ia, "Ko hea koe pai ai kia haere mātou ki te taka, kia kai ai koe i te Kapenga?"

13 Nā, ka tonoa e ia tokorua o āna ākonga, ka mea ki a rāua, "Haere ki te pā, ā, ka tūtaki mai ki a kōrua he tangata e mau ana i te tahā wai: haere i muri i a ia. 14 Ā, ka mea ki te tangata o te whare e tomo ai ia, ‘E mea ana te Kaiwhakaako, "Kei hea te rūma e kai ai mātou ko āku ākonga i te Kapenga?" ’ 15 Ā, māna tonu e whakaatu ki a kōrua he rūma nui i runga, oti rawa te whāriki, te whakapai. Hei reira taka ai mā tātou."

16 Nā, haere ana āna ākonga, ā, nō te taenga ki te pā, ka kite i tāna i kōrero ai ki a rāua; ā, takā ana e rāua te Kapenga.

17 Ā, nō ka ahiahi, ka haere atu ia me te tekau mā rua. 18 I a rātou e noho ana, e kai ana, ka mea a Īhu, "He pono tāku e mea nei ki a koutou, Ko tētahi o koutou, kei tōku taha nei e kai ana, māna ahau e tuku."

19 Nā, ka pā te pōuri ki a rātou, ka kī takitahi ki a ia, "Ko ahau koia?"

20 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Ko tētahi o te tekau mā rua, ko ia e toutou tahi nei māua ki te rīhi. 21 E haere ana te Tama a te tangata, e pērā ana me te mea i tuhituhia mōna; otiia, auē te mate mō te tangata e tukua ai te Tama a te tangata! He mea pai kē mō taua tangata me i kaua ia e whānau."

Te Hapa a te Ariki

22 Ā, i a rātou e kai ana, ka mau ia ki te taro, ā, ka mutu te whakapai, ka whawhati, nā, ka hoatu ki a rātou, ka mea, "Tangohia, kainga: ko tōku tinana tēnei."

23 Nā, ka mau ia ki te kapu, ā, ka mutu te whakawhetai, ka hoatu ki a rātou; ā, ka inumia e rātou katoa.

24 Ā, ka mea ia ki a rātou, "Ko ōku toto ēnei, ko ō te kawenata hou, e whakahekea ana mō te tini. 25 He pono tāku e mea nei ki a koutou, E kore ahau e inu atu anō i te hua o te wāina, kia taea rā anō taua rā e inumia houtia ai e ahau i te rangatiratanga o te Atua."

26 Ā, nō ka mutu tā rātou hīmene, ka haere rātou ki Maunga Ōriwa.

Ka Poropiti a Īhu i te Whakakorenga a Pita

27 Kātahi a Īhu ka mea ki a rātou, "Ko koutou katoa nā ka hē. Kua oti hoki te tuhituhi:

‘Ka patua e ahau te hēpara,

ā, ko ngā hipi ka whakamararatia.’

28 Otirā, muri iho i tōku aranga, ka haere ahau i mua i a koutou ki Karirī."

29 Nā, ka mea a Pita ki a ia, "Ahakoa hē te katoa, ko ahau e kore!"

30 Ā, ka mea a Īhu ki a ia, "He pono tāku e mea nei ki a koe, ko ākuanei, i tēnei pō anō, i te mea kāhore anō kia rua ngā tangihanga o te tīkaokao, ka toru āu whakakorenga i ahau."

31 Kātahi, ka tino ārita rawa tāna meatanga atu, "Ahakoa kua takoto te tikanga kia mate tahi au me koe, e kore ahau e whakakāhore i a koe." I pērā anō te kōrero a rātou katoa.

Ka Īnoi a Īhu i Kehemane

32 Ā, ka tae rātou ki tētahi wāhi, e huaina ana ko Kehemane. Nā, ka mea atu ia ki āna ākonga, "Hei konei koutou noho ai, kia īnoi ahau." 33 Nā, ka mau ia ki a Pita rātou ko Hēmi, ko Hoani, ā, ka tīmata te koera, te tūmatatenga; 34 nā, ka mea ia ki a rātou, "Kei te tino pēhia tōku wairua e te pōuri, tata pū ki te mate; noho iho koutou i konei, kia mataara."

35 Nā, ka haere ia ki pahaki tata atu, ka hinga ki te whenua, ka īnoi, me kāhore e āhei kia pahemo atu tēnei hāora i a ia. 36 Ā, ka mea ia, "E Apa, e Pā, ka taea e koe ngā mea katoa; tangohia atu tēnei kapu i ahau. Otiia, kaua e waiho i tāku e pai ai, engari, i tāu."

37 Nā, ka haere ia, ka rokohanga atu e moe ana rātou, ā, ka mea ia ki a Pita, "E Haimona, kei te moe ia koe? E kore rānei e taea e koe te mataara kia kotahi hāora? 38 Kia mataara, me te īnoi, kei uru koutou ki te whakamātautauranga. Kei te hihiko te wairua, ko te kikokiko ia kei te ngoikore."

39 Nā, ka haere atu anō ia, ka īnoi, me te whakahua i aua kupu anō. 40 Nā, ka hoki mai anō ia, ka rokohanga e moe ana rātou, he nui hoki te taimaha o ō rātou kanohi; ā, kīhai rātou i mātau ki tā rātou e whakahoki ai ki a ia.

41 Nā, haere ana anō ia, ko te toru o ngā haerenga, ka mea ki a rātou, "E moe rā, whakatā i a koutou? Heoi rā, kua taea te hāora; nā, ka tukua te Tama a te tangata ki ngā ringa o te hunga hara. 42 Maranga, ka haere tātou; nā, ka tata te kaituku i ahau."

Te Hopukanga o Īhu

43 Nā, inamata, i a ia tonu e kōrero ana, kua puta a Hūrā, tētahi o te tekau mā rua, me te tini o te tangata, me ngā hoari, me ngā patu, i ahu mai i ngā tohunga nui, i ngā karaipi, i ngā kaumātua.

44 Nā, kua oti tētahi tohu te whakarite ki a rātou e tōna kaituku; i mea ia, "Ko tāku tangata e kihi ai, ko ia tērā; hopukina, kia mau te ārahi atu." 45 Nā, i tōna taenga mai, tika tonu ki a ia, ka mea, "E Rapi!" ā, kihi ana i a ia. 46 Nā, ka mau ō rātou ringa ki a ia, ā, hopukina ana ia. 47 Nā, ka unuhia e tētahi o te hunga e tū ana i reira tāna hoari, hāua iho e ia te pononga a te tohunga nui, poroa ana tōna taringa.

48 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rātou, "He tāhae ahau, i haere mai ai koutou me ngā hoari, me ngā patu, ki te hopu i ahau? 49 I a koutou ahau e whakaako ana i te temepara i tēnā rā, i tēnā rā, ā, kīhai koutou i hopu i ahau. Otirā, i mahia tēnei mea kia rite ai ngā karaipiture." 50 Nā, whakarere ana rātou katoa i a ia, oma ana.

51 Nā, tērā tētahi taitamariki i aru tahi mai me ia, takaia ai he kākahu rīnena ki runga ake i tōna kirikau. Nā, ka hopukina ia e rātou, 52 otirā, i whakarērea atu e ia te kākahu rīnena, ā, oma tahanga atu ana.

Ko Īhu i te Aroaro o te Rūnanga

53 Nā, ka ārahina atu e rātou a Īhu ki te tino tohunga: ā, ka huihui mai ki a ia ngā tohunga nui katoa, ngā kaumātua me ngā karaipi. 54 Nā, tērā a Pita te aru rā i a ia i tawhiti, tae noa ki roto, ki te marae o te tino tohunga; ā, tērā te noho rā me ngā kaimahi, pāinaina ai i a ia i te taha o te ahi.

55 Nā, i rapu ngā tohunga nui me te rūnanga katoa i te kōrero mō Īhu, e whakamatea ai; heoi, kīhai i kitea. 56 He tokomaha hoki ngā kaiwhakapae teka mōna, otiia, kīhai i rite ā rātou kōrero.

57 Nā, ka whakatika ētahi, ka whakapae teka ki a ia, ka mea, 58 "I rongo mātou ki a ia e mea ana, ‘Māku e whakahoro tēnei whare tapu i hangā nei e te ringa, ā, kia toru ngā rā ka hangā e ahau tētahi atu, ehara i te ringa i mahi.’ " 59 Ā, ahakoa tērā kīhai ā rātou kōrero i riterite.

60 Nā, ka whakatika te tohunga nui i waenganui, ka ui ki a Īhu, ka mea, "Kāhore āu kupu? He aha tā ēnei e whakaatu nei mōu?"

61 Heoi, kīhai ia i kuihi, kāhore hoki he kupu i whakahokia e ia. Nā, ka ui anō te tino tohunga ka mea ki a ia, "Ko koe rānei a te Karaiti, te Tama a tērā e Whakapaingia nei?"

62 Ka mea a Īhu ki a ia, "Ko ahau ia, ā, tērā koutou e kite i te Tama a te tangata e noho ana i te ringa matau o te kaha, e haere mai ana me ngā kapua o te rangi."

63 Kātahi, ka haehae te tino tohunga i ōna kākahu, ka mea, "Hei aha atu mā tātou ētahi kaiwhakaatu anō? 64 Kua rongo koutou ki te kohukohu. E pēhea ana ō koutou whakaaro?"

Nā, ka whakaae rātou katoa ka tika te mate mōna. 65 Kātahi, ka anga ētahi, ka tuwha ki a ia, ka ārai i tōna kanohi, ka kuru i a ia, ā, ka mea ki a ia, "Poropiti mai!" Ā, ka pakipakia ia e ngā kaimahi ki ō rātou ringa.

Ka Whakakorengia a Īhu e Pita

66 Ā, i a Pita i te marae i raro, ka haere mai tētahi o ngā kōtiro a te tino tohunga. 67 Ā, i tōna kitenga i a Pita e pāinaina ana, ka titiro atu ki a ia, ā, ka mea, "Ko koe anō tētahi i te tangata o Nahareta, arā i a Īhu."

68 Otirā, ka whakakāhore ia, ka mea, "Kāhore rawa ahau i mātau, i mārama rānei ki tāu e kōrero mai nā." Nā, ka puta atu ia ki te whakamahau, ā, ka tangi te tīkaokao.

69 Ā, ka kite te kōtiro i a ia, ka anga anō, ka kōrero ki te hunga e tū tata ana, "Nō rātou hoki tēnei." 70 Otirā, ka whakakāhore anō ia.

Ā muri tata iho ka kōrero anō ki a Pita te hunga e tū tata ana, "He pono ko koe tētahi o rātou; nō Karirī hoki koe."

71 Kātahi ia ka tīmata te kanga, te oati, "Kāhore ahau e mātau ki tēnā tangata e kōrero nā koutou."

72 I reira ka tangi anō te tīkaokao, ko te tuarua o ngā tangihanga. Nā, ka mahara a Pita ki te kupu i kōrero ai a Īhu ki a ia, "E kore e tuarua te tangi o te tīkaokao, ka toru āu whakakāhoretanga i ahau." Ā, ka whakaaroa iho e ia, nā, ka tangi.