Marcos 7

Fariseii și datina bătrânilor

1 Fariseii și câțiva cărturari veniți din Ierusalim s-auMat. 15:1. adunat la Isus. 2 Ei au văzut pe unii din ucenicii Lui prânzind cu mâinile necurate, adică nespălate. 3 Fariseii însă și toți iudeii nu mănâncă fără să-și spele cu mare băgare de seamă mâinile, după datina bătrânilor. 4 Și, când se întorc din piață, nu mănâncă decât după ce s-au scăldat. Sunt multe alte obiceiuri pe care au apucat ei să le țină, precum spălarea paharelor, a urcioarelor, a căldărilor și a paturilor. 5 ȘiMat. 15:2. fariseii, și cărturarii L-au întrebat: „Pentru ce nu se țin ucenicii Tăi de datina bătrânilor, ci prânzesc cu mâinile nespălate?" 6 Isus le-a răspuns: „Fățarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, după cum este scris: ‘NorodulIs. 29:13.Mat. 15:8.acesta Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.7 Degeaba Mă cinstesc ei, dând învățături care nu sunt decât niște porunci omenești.’8 Voi lăsați porunca lui Dumnezeu și țineți datina așezată de oameni, precum spălarea urcioarelor și a paharelor, și faceți multe alte lucruri de acestea."9 El le-a mai zis: „Ați desființat frumos porunca lui Dumnezeu ca să țineți datina voastră.10 Căci Moise a zis: ‘Să cinsteștiExod 20:12.Deut. 5:16.Mat. 15:4.pe tatăl tău și pe mama ta’ și: ‘CineExod 21:17.Lev. 20:9.Prov. 20:20.va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea.’11 Voi, dimpotrivă, ziceți: ‘Dacă un om va spune tatălui său sau mamei sale: «Ori cu ce te-aș putea ajuta este CorbanMat. 15:5;23:18.», adică dat lui Dumnezeu, face bine’;12 și nu-l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl sau pentru mama sa.13 Și așa, ați desființat Cuvântul lui Dumnezeu prin datina voastră. Și faceți multe alte lucruri de felul acesta!"

Ce spurcă pe om

14 În urmăMat. 15:10., a chemat din nou noroadele la Sine și le-a zis: „Ascultați-Mă toți și înțelegeți.15 Afară din om nu este nimic care, intrând în el, să-l poată spurca, dar ce iese din om, aceea-l spurcă.16 DacăMat. 11:15.are cineva urechi de auzit, să audă."17 După ceMat. 15:15. a intrat în casă, pe când era departe de norod, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceasta. 18 El le-a zis: „Și voi sunteți așa de nepricepuți? Nu înțelegeți că nimic din ce intră în om de afară nu-l poate spurca?19 Fiindcă nu intră în inima lui, ci în pântece, și apoi este dat afară, în hazna?" A zis astfel, făcând toate bucatele curate. 20 El le-a mai zis: „Ce iese din om, aceea spurcă pe om.21 CăciGen. 6:5;8:21.Mat. 15:19.dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile,22 furtișagurile, lăcomiile, vicleșugurile, înșelăciunile, faptele de rușine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia.23 Toate aceste lucruri rele ies dinăuntru și spurcă pe om."

Femeia cananeancă

24 IsusMat. 15:21. a plecat de acolo și S-a dus în ținutul Tirului și al Sidonului. A intrat într-o casă, dorind să nu știe nimeni că este acolo, dar n-a putut să rămână ascuns. 25 Căci, îndată, o femeie a cărei fetiță era stăpânită de un duh necurat a auzit vorbindu-se despre El și a venit de s-a aruncat la picioarele Lui. 26 Femeia aceasta era o grecoaică de obârșie siro-feniciană. Ea Îl ruga să scoată pe dracul din fiica ei. 27 Isus i-a zis: „Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căței."28 „Da, Doamne", I-a răspuns ea, „dar și cățeii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor." 29 Atunci, Isus i-a zis: „Pentru vorba aceasta, du-te; a ieșit dracul din fiică-ta."30 Și când a intrat femeia în casa ei, a găsit pe copilă culcată în pat și ieșise dracul din ea.

Vindecarea unui surdomut

31 IsusMat. 15:29. a părăsit ținutul Tirului și a venit iarăși, prin Sidon, la Marea Galileii, trecând prin ținutul Decapole. 32 I-auMat. 9:32.Luca 11:14. adus un surd care vorbea cu anevoie și L-au rugat să-Și pună mâinile peste el. 33 El l-a luat la o parte din norod, i-a pus degetele în urechi și i-a atins limba cu scuipatulCap. 8:23.Ioan 9:6. Lui. 34 Apoi Și-a ridicatCap. 6:41.Ioan 11:41;17:1. ochii spre cer, a suspinatIoan 11:33,38. și a zis: „Efata", adică „Deschide-te!"35 ÎndatăIs. 35:5,6.Mat. 11:5. i s-au deschis urechile, i s-a dezlegat limba și a vorbit foarte deslușit. 36 Isus le-aCap. 5:43. poruncit să nu spună nimănui, dar, cu cât le poruncea mai mult, cu atât Îl vesteau mai mult. 37 Ei erau uimiți peste măsură de mult și ziceau: „Toate le face de minune; chiar și pe surzi îi face să audă, și pe muți, să vorbească."

Ngā Ākonga a ngā Tūpuna

1 Nā, ka huihui ki a ia ngā Parihi, me ētahi o ngā karaipi i haere mai i Hiruhārama. 2 Ā, nō tō rātou kitenga i ētahi o āna ākonga e kai taro ana me te noa anō ngā ringa, arā, kīhai i horoia, ka whakahē rātou.

3 E kore hoki ngā Parihi me ngā Hūrai katoa e kai, ki te kāhore i āta horoia ngā ringa, e pupuri ana hoki i te whakarerenga iho a ngā kaumātua. 4 E kore anō rātou e kai ina hoki mai i te kāinga hokohoko, ki te mea kāhore i horoi. He maha hoki ērā atu mea tuku iho kia puritia e rātou, ngā horoinga o ngā kapu, o ngā pāta, o ngā mea parāhi, o ngā nohoanga.

5 Kātahi, ka ui ngā Parihi me ngā karaipi ki a ia, "He aha āu ākonga tē haere ai i runga i te whakarerenga iho a ngā kaumātua, ā, kāhore e horoi i ngā ringa ina kai taro?"

6 Nā, ka mea ia ki a rātou: "Tika rawa tā Ihāia i poropiti ai mō koutou, mō te hunga tinihanga, te mea hoki i tuhituhia,

‘Ko te iwi nei, ko ō rātou ngutu hei whakahōnore i ahau,

ko ō rātou ngākau ia matara noa atu i ahau.

7 Otirā, maumau karakia noa rātou ki ahau,

ko tā rātou nei hoki e whakaako ai

ko ngā whakahau a te tāngata.’

8 Kei te whakarere hoki koutou i tā te Atua kupu ako, ka mau ki te waihotanga iho a te tāngata."

9 Ā, ka mea ia ki a rātou, "Tēnā rā tā koutou hanga ki te whakakāhore i te whakahau a te Atua, kia mau ai koutou ki tā koutou whakarerenga iho. 10 I mea hoki a Mohi, ‘Whakahōnoretia tōu pāpā me tōu whaea’; me tēnei, ‘Ki te kōrero kino tētahi mō tōna pāpā, mō tōna whaea rānei, kia mate ia, mate rawa.’ 11 Ko koutou ia hei mea, ‘Ki te mea tētahi ki tōna pāpā, ki tōna whaea rānei, "Ko tāku mea hei atawhainga mōu he Koropana," ’ (arā, he mea i hoatu ki te Atua). 12 Kāhore koutou āianei i te tuku i a ia ki te mea i tētahi aha mā tōna pāpā, mā tōna whaea rānei; 13 ka waiho e koutou tā koutou whakarerenga iho, i whakarērea iho nei e koutou, hei whakakāhore mō tā te Atua kupu. He maha hoki ngā mea pēnā e meinga ana e koutou."

Ngā Mea e Poke ana i te Tangata

14 Nā, karangatia ana anō e ia te mano ki a ia, ā, mea ana ki a rātou, "Whakarongo mai koutou katoa, kia mātau hoki. 15 Kāhore he mea o waho o te tāngata ka tapoko nei ki roto ki a ia hei whakanoa i a ia; engari, ngā mea e puta ana mai i roto i a ia, mā ēnā e noa ai te tāngata. 16 Ki te whai taringa tētahi hei whakarongo, kia rongo ia."

17 Ā, nō ka mawehe kē ia i te mano ki te whare, ka ui āna ākonga ki a ia ki te tikanga o tēnā kupu whakarite. 18 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Ha, he kūware anō koutou? Kāhore koutou i mātau, ko ngā mea katoa o waho e tapoko nei ki te tangata, e kore ia e noa i ērā; 19 Nō te mea e kore e tapoko ki tōna ngākau, engari, ki te kōpū a puta ana ki te poka?" He kōrero tēnei nāna kia kīia ai he mā ngā kai katoa.

20 I mea anō ia, "Ko te mea e puta ake ana i te tangata, mā tērā e noa ai te tangata. 21 Nō roto hoki, nō te ngākau o ngā tāngata te putanga o ngā whakaaro kino, o ngā moepuku, 22 o ngā tāhae, o ngā kōhuru, o ngā pūremu, o ngā hiahia apo, o ngā kino, o te tinihanga, o te hiahia taikaha, o te kanohi kino, o te kohukohu, o te whakapehapeha, o te wairangi. 23 Nō roto te putanga ake o ēnei kino katoa, ā, mā reira e noa ai te tangata."

Te Whakapono o tētahi Wahine

24 Nā, ka whakatika atu ia i reira, ka haere ki ngā wāhi o Tāira, o Hairona; ā, tomo ana ki tētahi whare, kīhai hoki ia i pai kia rongo tētahi tangata. Otiia, kīhai ia i ngaro. 25 I reira hoki, ka rangona ia e tētahi wahine, he wairua poke tō tāna kōtiro, ā, haere ana mai, takoto ana ki ōna waewae. 26 He wahine Kariki hoki ia, ko Hairopinihia tōna iwi. Ka īnoi ki a ia kia peia e ia te rēwera i roto i tāna kōtiro.

27 Nā, ka mea a Īhu ki a ia, "Tukua kia mātua mākona ngā tamariki. E kore hoki e pai kia tangohia te taro a ngā tamariki, kia makā mā ngā kurī."

28 Otirā, ka whakahoki ia, ka mea ki a ia, "Āe rā, e te Ariki, e kai ana anō ngā kurī i raro i te tēpu i ngā kongakonga a ngā tamariki."

29 Nā, ka mea ia ki a ia, "Koia kei tēnā kupu, haere; kua puta te rēwera i roto i tāu kōtiro."

30 Ā, ka haere atu ia ki tōna whare, nā, rokohanga atu e takoto ana tāna kōtiro i runga i te moenga, kua puta te rēwera.

Ka Whakaoratia e Īhu tētahi Tangata, e Turi Whango ana

31 Ā, i hoki anō ia i ngā wāhi o Tāira, o Hairona, haere ana ki te moana o Karirī, rā waenga o ngā wāhi o Rekaporihi. 32 Nā, ka mauria mai ki a ia he turi e whango ana; ka tohe ki a ia kia whakapākia iho tōna ringa ki a ia.

33 Nā, ka tangohia ia e ia i roto i te mano ki tahaki, ā, kuhua ana ōna maihao ki ōna taringa, nā, ka tuwha, ka whakapā ki tōna arero. 34 Ka titiro ki te rangi, ka whakapūmanawa, ka mea ki a ia, "Epata," arā, "Kia puare." 35 Nā, puare tonu iho ōna taringa, korokoro noa ana te here o tōna arero, nā, kua tika āna kōrero.

36 Kātahi ia ka whakatūpato i a rātou kia kaua e kōrerotia ki te tangata. Otirā, ahakoa te nui o tāna whakatūpato i a rātou, nui noa atu tā rātou kōrero haere. 37 Ā, tino mīharo rawa rātou, ka mea, "Pai tonu tāna meatanga i ngā mea katoa; e mea ana ia i ngā turi kia rongo, i ngā wahangū kia kōrero."