Deuteronômio 28

Binecuvântările

1 Dacă*Exod 15:26.Lev. 26:3.Is. 55:2. vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, păzind și împlinind toate poruncile Lui pe care ți le dau astăzi, Domnul Dumnezeul tău îți va*Cap. 26:19. da întâietate asupra tuturor neamurilor de pe pământ. 2 Iată toate binecuvântările care vor veni*Vers. 15.Zah. 1:6. peste tine și de care vei avea parte dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău: 3 Vei fi binecuvântat*Ps. 128:1,4. în cetate și vei fi binecuvântat la*Gen. 39:5. câmp. 4 Rodul pântecelui*Vers. 11.Gen. 2:2,17.Gen. 49:25. Cap. 7:13.Ps. 107:38;127:3;128:3.Prov. 10:22.1 Tim. 4:8. tău, rodul pământului tău, rodul turmelor tale, fătul vacilor și oilor tale, toate acestea vor fi binecuvântate. 5 Coșnița și postava ta vor fi binecuvântate. 6 Vei fi binecuvântat*Ps. 121:8. la venirea ta și vei fi binecuvântat la plecarea ta. 7 Domnul*Lev. 26:7,8.2 Sam. 22:38,39,41.Ps. 89:23. Vers. 25. îți va da biruință asupra vrăjmașilor tăi care se vor ridica împotriva ta; pe un drum vor ieși împotriva ta, dar pe șapte drumuri vor fugi dinaintea ta. 8 Domnul va*Lev. 25:21. face ca binecuvântarea să fie cu tine în grânarele tale și în toate lucrurile pe care vei*Cap. 15:10. pune mâna. Te va binecuvânta în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău. 9 Vei fi pentru Domnul*Exod 19:5,6. Cap. 7:6;26:18,19;29:13. un popor sfânt, cum ți-a jurat El, dacă vei păzi poruncile Domnului Dumnezeului tău și vei umbla pe căile Lui. 10 Toate popoarele vor vedea că tu porți Numele*Num. 6:27.2 Cron. 7:14.Is. 63:19.Dan. 9:18,19. Domnului și se vor*Cap. 11:25. teme de tine. 11 Domnul*Vers. 4. Cap. 30:9.Prov. 10:22. te va copleși cu bunătăți, înmulțind rodul trupului tău, rodul turmelor tale și rodul pământului tău, în țara pe care Domnul a jurat părinților tăi că ți-o va da. 12 Domnul îți va deschide comoara Lui cea bună, cerul, ca să*Lev. 26:4. Cap. 11:14. trimită țării tale ploaie la vreme și ca să*Cap. 14:29. binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale: vei da cu*Cap. 15:6. împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut. 13 Domnul te va face să fii cap*Is. 9:14,15., nu coadă; totdeauna vei fi sus, și niciodată nu vei fi jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului Dumnezeului tău, pe care ți le dau astăzi, dacă le vei păzi și le vei împlini 14 și nu*Cap. 5:32;11:16. te vei abate nici la dreapta, nici la stânga de la toate poruncile pe care vi le dau astăzi, ca să vă duceți după alți dumnezei și să le slujiți.

Blestemele

15 Dar, dacă*Lev. 26:14.Plâng. 2:17.Dan. 9:11,13.Mal. 2:2. nu vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi și nu vei împlini toate poruncile Lui și toate legile Lui, pe care ți le dau astăzi, iată toate blestemele care vor veni peste tine și de care vei avea parte*Vers. 2.. 16 Vei fi blestemat în*Vers. 3. cetate și vei fi blestemat pe câmp. 17 Coșnița și postava ta vor fi blestemate. 18 Rodul trupului tău, rodul pământului tău, fătul vacilor tale și fătul oilor tale, toate vor fi blestemate. 19 Vei fi blestemat la venirea ta și vei fi blestemat la plecarea ta. 20 Domnul va trimite împotriva ta blestemul*Mal. 2:2., tulburarea*Zah. 14:13. și amenințarea*Ps. 80:16.Is. 30:17;51:20;66:15. în mijlocul tuturor lucrurilor de care te vei apuca, până vei fi nimicit, până vei pieri curând, din pricina răutății faptelor tale, care te-a făcut să Mă părăsești. 21 Domnul va trimite peste tine ciuma*Lev. 26:25.Ier. 24:10., până te va nimici în țara pe care o vei lua în stăpânire. 22 Domnul*Lev. 26:16. te va lovi cu lingoare, cu friguri, cu obrinteală, cu căldură arzătoare, cu secetă, cu rugină*Amos 4:9. în grâu și cu tăciune, care te vor urmări până vei pieri. 23 Cerul*Lev. 26:19. deasupra capului tău va fi de aramă și pământul sub tine va fi de fier. 24 Domnul va trimite țării tale, în loc de ploaie, praf și pulbere, care vor cădea din cer peste tine până vei fi nimicit. 25 Domnul*Vers. 7.Lev. 26:17,37. Cap. 32:30.Is. 30:17. te va face să fii bătut de vrăjmașii tăi; pe un drum vei ieși împotriva lor, dar pe șapte drumuri vei fugi dinaintea lor și vei fi*Ier. 15:4.Ier. 24:9.Ezec. 23:46. o groază pentru toate împărățiile pământului. 26 Trupul tău*1 Sam. 17:44,46.Ps. 79:2.Ier. 7:33;16:4;34:20. mort va fi hrana tuturor păsărilor cerului și fiarelor pământului; și nu va fi nimeni care să le sperie. 27 Domnul te va bate cu*Vers. 35.Exod 9:9;15:26. buba rea a Egiptului, cu bube rele*1 Sam. 5:6.Ps. 78:66. la șezut, cu râie și cu pecingine, de care nu vei putea să te vindeci. 28 Domnul te va lovi cu nebunie*Ier. 4:9., cu orbire, cu rătăcire a minții 29 și vei bâjbâi*Iov 5:14.Is. 59:10. pe întuneric ziua-n amiaza mare, ca orbul pe întuneric; nu vei avea noroc în treburile tale și în toate zilele vei fi apăsat, prădat și nu va fi nimeni care să-ți vină în ajutor. 30 Vei avea logodnică*Iov 31:10.Ier. 8:10., și altul se va culca cu ea; vei zidi*Iov;12:13.Amos 5:11.Mica 6:15.Ţef. 1:13. casă, și n-o vei locui; vei sădi vie*Cap. 20:6., și nu vei mânca din ea. 31 Boul tău va fi înjunghiat sub ochii tăi, și nu vei mânca din el; ți se va răpi măgarul dinaintea ta și nu ți se va da înapoi; oile tale vor fi date vrăjmașilor tăi și nu va fi nimeni care să-ți vină în ajutor. 32 Fiii tăi și fiicele tale vor fi dați ca robi pe mâna altui popor; ți se vor topi*Ps. 119:82. ochii de dor, uitându-te toată ziua după ei, și mâna ta va fi fără putere. 33 Un popor*Vers. 51.Lev. 26:16.Ier. 5:17. pe care nu-l cunoști va mânca rodul pământului tău și tot venitul lucrului tău și în toate zilele vei fi apăsat și zdrobit. 34 Priveliștea pe care o vei avea sub ochi*Vers. 67. te va face să înnebunești. 35 Domnul te va*Vers. 27. lovi cu o bubă rea la genunchi și la coapse și nu te vei putea vindeca de ea, te va lovi de la talpa piciorului până în creștetul capului. 36 Domnul te va*2 Împ. 17:4,6;24:12,14;25:7,11.2 Cron. 33:11;36:6,20. duce, pe tine și împăratul pe care-l vei pune peste tine, la un neam pe care nu l-ai cunoscut, nici tu, nici părinții tăi. Și acolo, vei sluji*Cap. 4:28;28:64.Ier. 16:13. altor dumnezei, de lemn și de piatră. 37 Și vei fi de pomină*1 Împ. 9:7,8.Ier. 24:9;25:9.Zah. 8:13., de batjocură*Ps. 44:14. și de râs printre toate popoarele la care te va duce Domnul. 38 Vei semăna*Mica 6:15.Hag. 1:6. multă sămânță pe câmpul tău, și vei strânge puțin, căci o vor mânca toată lăcustele*Ioel 1:4.. 39 Vei sădi vii și le vei lucra, dar vin nu vei bea, ba nici n-o vei culege, căci o vor mânca viermii. 40 Vei avea măslini pe toată întinderea țării tale, și nu te vei unge cu untdelemn, căci măslinele vor cădea. 41 Vei naște fii și fiice, dar nu vor fi ai tăi, căci se vor duce*Plâng. 1:5. în robie. 42 Omizile îți vor mânca toți pomii și rodul pământului. 43 Străinul care va fi în mijlocul tău se va ridica tot mai sus peste tine, iar tu te vei coborî tot mai jos; 44 el îți va da*Vers. 12. cu împrumut, și tu nu-i vei da cu împrumut; el va fi fruntea*Vers. 13.Plâng. 1:5., și tu vei fi coada. 45 Toate*Vers. 15. blestemele acestea vor veni peste tine, te vor urmări și te vor ajunge, până vei fi nimicit, pentru că n-ai ascultat de glasul Domnului Dumnezeului tău, pentru că n-ai păzit poruncile Lui și legile Lui, pe care ți le-a dat. 46 Ele vor fi veșnic ca niște semne*Is. 8:18.Ezec. 14:8. și minuni pentru tine și sămânța ta. 47 Pentru că*Neem. 9:35-37., în mijlocul belșugului*Cap. 32:15. tuturor lucrurilor, n-ai slujit Domnului Dumnezeului tău cu bucurie și cu dragă inimă, 48 vei sluji, în mijlocul foamei, setei, goliciunii și lipsei de toate, vrăjmașilor tăi, pe care-i va trimite Domnul împotriva ta. El îți va pune pe grumaz un jug*Ier. 28:14. de fier până te va nimici. 49 Domnul va*Ier. 5:15;6:22,23.Luca 19:43. aduce de departe, de la marginile pământului, un neam care va cădea peste tine cu zbor de vultur*Ier. 48:40;49:22.Plâng. 4:19.Ezec. 17:3,12.Osea 8:1., un neam a cărui limbă n-o vei înțelege, 50 un neam cu înfățișarea sălbatică*2 Cron. 36:17.Is. 47:6. și care nu se va sfii de cel bătrân, nici nu va avea milă de copii. 51 El va mânca rodul*Vers. 33.Is. 1:7.Is. 62:8. turmelor tale și rodul pământului tău până vei fi nimicit; nu-ți va lăsa nici grâu, nici must, nici untdelemn, nici vițeii de la vaci, nici mieii de la oi până te va face să pieri. 52 Te va*2 Împ. 25:1,2,4. împresura în toate cetățile tale până îți vor cădea zidurile, aceste ziduri înalte și tari, în care îți puseseși încrederea pe toată întinderea țării tale; te va împresura în toate cetățile tale, în toată țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău. 53 În strâmtorarea și necazul în care te va aduce vrăjmașul tău, vei mânca*Lev. 26:29.2 Împ. 6:28,29.Ier. 19:9.Plâng. 2:20;4:10. rodul trupului tău, carnea fiilor și fiicelor tale, pe care ți-i va da Domnul Dumnezeul tău. 54 Omul cel mai gingaș și cel mai milos dintre voi se va*Cap. 15:9. uita rău la fratele său, la nevasta care se odihnește*Cap. 13:6. pe sânul lui, la copiii pe care i-a cruțat: 55 nu va da niciunuia din ei din carnea copiilor lui cu care se hrănește, fiindcă nu-i va mai rămâne nimic în mijlocul strâmtorării și necazului în care te va aduce vrăjmașul tău în toate cetățile tale. 56 Femeia cea mai gingașă și cea mai miloasă dintre voi, care, de gingașă și miloasă ce era, nu știa cum să calce mai ușor cu piciorul pe pământ, va*Vers. 54. privi fără milă pe bărbatul care se odihnește la sânul ei, pe fiul și pe fiica ei: 57 nu le va da nimic din pielița*Gen. 49:10. nou-născutului, pieliță ieșită dintre picioarele ei și din copiii pe care-i va naște, căci, ducând lipsă de toate, îi va mânca în ascuns, din pricina strâmtorării și necazului în care te va aduce vrăjmașul tău în cetățile tale. 58 Dacă nu vei păzi și nu vei împlini toate cuvintele legii acesteia, scrise în cartea aceasta, dacă nu te vei teme de acest Nume slăvit*Exod 6:3. și înfricoșat, adică de Domnul Dumnezeul tău, 59 Domnul*Dan. 9:12. te va lovi în chip minunat, pe tine și sămânța ta, cu răni mari și îndelungate, cu boli grele și necurmate. 60 Va aduce peste tine toate bolile*Cap. 7:15. Egiptului de care tremurai, și ele se vor lipi de tine. 61 Ba încă, Domnul va aduce peste tine, până vei fi nimicit, toate felurile de boli și de răni care nu sunt pomenite în cartea legii acesteia. 62 După ce ați fost atât de mulți, ca*Cap. 4:27. stelele cerului, nu veți mai*Cap. 10:22.Neem. 9:23. rămâne decât un mic număr, pentru că n-ai ascultat de glasul Domnului Dumnezeului tău. 63 După cum Domnul Se bucura*Cap. 30:9.Ier. 32:41. să vă facă bine și să vă înmulțească, tot așa Domnul Se va bucura*Prov. 1:26.Is. 1:24. să vă piardă și să vă nimicească, și veți fi smulși din țara pe care o vei lua în stăpânire. 64 Domnul te va împrăștia*Lev. 26:33. Cap. 4:27,28.Neem. 1:8.Ier. 16:13. printre toate neamurile, de la o margine a pământului până la cealaltă, și acolo*Vers. 36. vei sluji altor dumnezei, pe care nu i-ai cunoscut nici tu, nici părinții tăi, dumnezei de lemn și de piatră. 65 Între aceste neamuri*Amos 9:4., nu vei fi liniștit și nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa picioarelor tale. Domnul*Lev. 26:36. îți va face inima fricoasă, ochii lâncezi și sufletul*Lev. 26:16. îndurerat. 66 Viața îți va sta nehotărâtă înainte, vei tremura zi și noapte, nu vei fi sigur de viața ta. 67 În groaza care-ți va umple inima și în fața lucrurilor pe care ți le vor vedea ochii*Iov 7:4., dimineața*Vers. 34. vei zice: ‘O, de ar veni seara!’ și seara vei zice: ‘O, de ar veni dimineața!’ 68 Și Domnul*Osea 8:13;9:3. te va întoarce pe corăbii în Egipt, și vei face drumul acesta despre care-ți spusesem: ‘Să nu-l mai*Cap. 17:16. vezi!’ Acolo, vă veți vinde vrăjmașilor voștri, ca robi și roabe, și nu va fi nimeni să vă cumpere."

Ngā Manaakitanga mō te Whakarongo

1 Ā tēnei ake, ki te āta whakarongo koe ki te reo o Ihowā, o tōu Atua ki te mau ki te mahi i āna whakahau katoa e whakahau atu nei ahau i tēnei rā ki a koe, nā, ka whakanui a Ihowā, tōu Atua, i a koe ki runga ake i ngā iwi katoa o te whenua. 2 Ā, ka tae mai ēnei manaaki katoa ki a koe, ka hopu i a koe, ki te whakarongo koe ki te reo o Ihowā, o tōu Atua:

3 Ka manaakitia koe i roto i te pā, ka manaakitia hoki koe i te māra.

4 Ka manaakitia ngā hua o tōu kōpū, me ngā hua o tōu oneone, me ngā hua o āu kararehe, ngā uri o āu kau, me ngā kūao o āu hipi.

5 Ka manaakitia tāu kete me tāu pokepokenga parāoa.

6 Ka manaakitia koe ina haere mai, ka manaakitia hoki ina haere atu.

7 Ka meinga e Ihowā ōu hoariri e whakatika ana ki a koe kia tukitukia i tōu aroaro. Kotahi anō te ara e puta mai ai rātou ki a koe, ā, e whitu ngā ara e rere atu ai rātou i tōu aroaro.

8 Ka whakahau a Ihowā i te manaaki mōu, mō ōu whare taonga, mō ngā mea katoa hoki e toro atu ai tōu ringa; ā, ka manaaki ia i a koe ki te whenua ka hōmai nei e Ihowā, e tōu Atua, ki a koe.

9 Ka whakatūturutia koe e Ihowā hei iwi tapu māna, ka pērātia me tāna i oati ai ki a koe; ki te mau koe ki ngā whakahau a Ihowā, a tōu Atua, ki te haere i āna huarahi. 10 Ā, ka kite ngā iwi katoa o te whenua kua huaina iho te ingoa o Ihowā ki a koe; ā, ka wehi i a koe. 11 Ā, ka whakanui rawa a Ihowā i te pai mōu, ka whai hua hoki tōu kōpū, ka whai hua āu kararehe, ka whai hua tōu oneone, i te whenua i oati ai a Ihowā ki ōu mātua kia hoatu ki a koe.

12 Ka whakatuwheratia e Ihowā ki a koe tāna taonga pai, te rangi hei hōmai i te ua ki tōu whenua i tōna pō anō, hei manaaki hoki i ngā mahi katoa a tōu ringa; ā, ka tuku moni atu koe ki ngā iwi maha, e kore anō koe e tango i te moni tārewa. 13 Ā, ka meinga koe e Ihowā hei upoko, e kore hoki e waiho hei hiku; ki runga anake koe, ā, kāhore ki raro; ki te whakarongo koe ki ngā whakahau a Ihowā, a tōu Atua, e whakahau atu nei ahau i tēnei rā ki a koe, ā, ka puritia e koe, ka mahia. 14 Ki te kore e peka atu i tētahi o ngā kupu e whakahau nei ahau i tēnei rā ki a koe, ki matau rānei, ki mauī rānei, whai ai ki ngā atua kē, mahi ai ki a rātou.

He Whiu mō te Mahi Tutū

15 Engari, ki te kore koe e whakarongo ki te reo o Ihowā, o tōu Atua, e mau hoki ki te mahi i āna whakahau katoa, i āna tikanga, e whakahau atu nei ahau i tēnei rā ki a koe; nā, ka tae mai ki a koe, ka hopu i a koe, ēnei kanga katoa:

16 Ka kangā koe i te pā, ka kangā koe i te māra.

17 Ka kangā tāu kete me tāu pokepokenga parāoa.

18 Ka kangā te hua o tōu kōpū, me te hua o tōu oneone, te uri o āu kau, me ngā kūao o āu hipi.

19 Ka kangā koe i tōu haerenga mai, ka kangā hoki koe i tōu haerenga atu.

20 Ka tukua e Ihowā ki a koe te kanga, te tuatea me te whakatūpehupehu, ki ngā mea katoa e toro atu ai tōu ringa ki te mahi, kia ngaro rā anō koe, kia hohoro rā anō te mate atu; mō te kino o āu mahi, i whakarere nei koe i ahau. 21 Ka meinga e Ihowā te mate urutā kia piri tonu ki a koe, kia whakapotoa atu rā anō koe e ia i runga i te whenua e haere atu nā koe ki reira ki te tango. 22 Ka whiua koe e Ihowā ki te kohi, ki te kirikā, ki te mumura, ki te toronga nui, ki te hoari, ki te tauraki, te hōpurupuru; ā, ka whai ēnā i a koe ā ngaro noa koe. 23 Ā, ka whakaparāhi tōu rangi i runga i tōu māhunga, ka whakarino hoki te whenua i raro i a koe. 24 Ka hōmai e Ihowā hei ua mō tōu whenua te puehu me te nehu; ka rere iho taua mea i te rangi ki runga ki a koe, kia ngaro rā anō koe.

25 Ka mea a Ihowā kia patua koe ki te aroaro, o ōu hoariri. Kotahi anō te ara e haere atu ai koe ki a ia, ā, e whitu ngā ara e rere ai koe i tōna aroaro; ā, ka makamakaia haeretia koe i waenganui o ngā rangatiratanga katoa o te whenua. 26 Ā, ka ai tōu tinana mate hei kai mā ngā manu katoa o te rangi, mā ngā kararehe hoki o te whenua, ā, kāhore he tangata hei whakawehi atu i a rātou. 27 Ka patu a Ihowā i a koe ki te tūwhenua o Īhipa, ki ngā pukupuku, ki te pāpaka, ki te waihakihaki hoki, e kore nei koe e taea te rongoā. 28 Ka patu a Ihowā i a koe ki te pōrangi, ki te matapō, ki te ngākau pōhēhē; 29 ā, ka whāwhā koe i te tino awatea, ka pērā me te tangata matapō e whāwhā nei i roto i te pōuri, ā, e kore e whiwhi i ōu huarahi; ā, ka waiho koe hei tūkinotanga kautanga, hei murunga i ngā rā katoa, ā, kāhore he kaiwhakaora mōu.

30 Ka taumau koe i te wahine, ā, he tangata kē māna ia e moe; ka mahi koe i te whare, ā, e kore koe e noho ki roto; ka whakatō koe i te māra wāina, ā, e kore koe e kai i ōna hua. 31 Ka patua tāu kau i mua i ōu kanohi, ā, e kore koe e kai i tētahi wāhi ōna; ko tāu kāihe ka pāhuatia atu i tōu aroaro, e kore e whakahokia ki a koe. Ko āu hipi ka hoatu mā ōu hoariri, ā, kāhore ōu tāngata hei whakaora i a koe. 32 Ko āu tama me āu tamāhine ka hoatu ki te iwi kē, ā, ka matawaia ōu kanohi i te tirohanga ki a rātou, ā pau noa te rā; kāhore hoki he kaha i tōu ringa. 33 Ko ngā hua o tōu oneone me tōu uauatanga katoa, ka kainga e tētahi iwi kīhai nei i mōhiotia e koe; ā, hei tūkinotanga kautanga koe, hei kurunga i ngā rā katoa; 34 ā, ka haurangi koe i te kitenga a ōu kanohi e kite ai koe. 35 Ka patu a Ihowā i a koe, i ngā turi, i ngā waewae, ki te tūwhenua kino e kore e taea te rongoā, i te kapu o tōu waewae, ā tae noa ki tōu tumuaki.

36 Ka whakaheke atu a Ihowā i a koe, i tōu kīngi hoki e meatia e koe hei kīngi mōu, ki te iwi kīhai nei koe i mōhio, koutou ko ōu mātua; ā, ka mahi koe i reira ki ngā atua kē, ki te rākau, ki te kōhatu. 37 Ā, ka waiho koe hei mīharotanga, hei whakatauki, hei taunu i roto i ngā iwi katoa e kawea atu ai koe e Ihowā ki reira.

38 He nui te purapura e kawea atu e koe ki te māra, ā, he iti tāu e kohikohi mai ai; ka pau hoki i te māwhitiwhiti. 39 Ka whakatōkia e koe, ka mahia ngā māra wāina, ko te wāina ia e kore e inumia e koe, e kore anō e whakia ngā hua; ka kainga hoki e te huhu. 40 Ka whai ōriwa koe puta noa i ōu rohe katoa, ko te hinu ia e kore e whakawahia e koe; nō te mea ka horo ngā hua o āu ōriwa. 41 Ka whānau he tama māu, he tamāhine, otiia e kore e waiho māu; ka riro hoki rātou ki te herehere. 42 Ko āu rākau katoa me ngā hua o tōu oneone ka pau i te māwhitiwhiti.

43 Ko te manene i roto i a koe ka kake ake ki runga i a koe, ki runga noa atu; ko koe ia ka heke iho ki raro, ā, ki raro noa iho. 44 Ko ia hei hōmai i te moni tārewa ki a koe, ko koe ia e kore e hoatu i te mea tārewa ki a ia; ko ia hei pane, ko koe hei hiku.

45 Ā, ka tae ēnei kanga ki a koe, ka whai i a koe, ka hopu anō i a koe, kia hunā rā anō koe; mōu kīhai i whakarongo ki te reo o Ihowā, o tōu Atua, kīhai i mau ki āna whakahau, ki āna tikanga i whakahaua e ia ki a koe. 46 Ā, ka piri ēnā ki a koe hei tohu, hei mīharotanga, ki ōu uri anō hoki ā ake ake. 47 Mōu kīhai i mahi ki a Ihowā, ki tōu Atua, i runga i te koa, me te ngākau hari mō te huanga o ngā mea katoa. 48 Koia ka mahi koe ki ōu hoariri, e tukua mai e Ihowā ki a koe, i runga i te matekai, i te matewai me te kākahukore, me te kore hoki o ngā mea katoa; ā, ka hoatu e ia he ioka rino ki tōu kakī ā ngaro noa koe i a ia.

49 Ka hāpainga mai e Ihowā ki a koe he iwi nō tawhiti, nō te pito o te whenua, ānō he ēkara e rere ana; he iwi e kore e mōhiotia e koe tōna reo; 50 he iwi mata hīnana, e kore e whakapai ki te kanohi o te koroheke, e kore hoki e tohu i te taitamariki. 51 Ā, ka kainga e ia ngā hua o āu kararehe, te hua hoki o tōu oneone, ā, hunā noatia koe; ā, e kore e toe i a ia he wīti māu, he wāina, he hinu rānei, ngā uri rānei o āu kau, me ngā kuao o āu hipi, ā, meinga rā anō koe e ia kia ngaro. 52 Ā, ka whakapaea koe e ia i roto i ōu kūwaha katoa, ā, whenuku noa ōu taiepa teitei, kaha hoki, i whakamanamana ai koe, ā puta noa i tōu whenua; ā, ka whakapae ia i a koe i roto i ōu kūwaha katoa, puta noa i tōu whenua, i hōmai nei e Ihowā, e tōu Atua, ki a koe.

53 Ā, ka kai koe i te hua o tōu kōpū, i te kikokiko o āu tama, o āu tamāhine, e hōmai e Ihowā, e tōu Atua, ki a koe; i te whakapaenga, i te kōpaninga hoki, e kōpania ai koe e ōu hoariri. 54 Ko te tangata whakatarapī i roto i a koutou, whakaahu noa iho, ka hē tōna kanohi ki tōna teina, ki te wahine hoki o tōna uma, ā, ki te mōrehu o āna tamariki e toe ana ki a ia; 55 e kore ai e hoatu e ia ki tētahi o rātou tētahi wāhi o te kikokiko o āna tamariki, e kainga e ia, nō te mea kāhore he mea e toe ana ki a ia; i te whakapaenga, i te kōpaninga, e kōpania ai koe e ōu hoariri i roto i ōu kūwaha katoa. 56 Ko te wahine whakatarapī i roto i a koutou, whakaahu noa iho, e kore nei e whakamātau atu ki te whakatū i te kapu o tōna waewae ki te whenua, i te whakatarapī hoki, i te whakaahu, ka kino tōna kanohi ki te tāne o tōna uma, ki tāna tama, ki tāna tamāhine hoki; 57 ki tāna pōtiki hoki e puta mai i waenganui o ōna waewae, ki āna tamariki hoki e whānau i roto i a ia. Ka kainga pukutia hoki e ia i te kore o ngā mea katoa; i te whakapaenga, i te kōpaninga, e kōpania ai koe e ōu hoariri i roto i ōu kūwaha.

58 Ki te kāhore koe e mahara kia mahia ngā kupu katoa o tēnei ture e tuhituhia nei ki tēnei pukapuka, kia wehi koe i tēnei ingoa whai korōria, ingoa whakamataku, i a IHOWĀ, I TŌU ATUA. 59 Nā, ka meinga e Ihowā ōu whiunga kia mīharotia, me ngā whiunga o ōu uri, he whiunga nunui, kawenga roa hoki, me ngā mate ngau kino, kawenga roa hoki. 60 Ā, ka whakapāngia anō e ia ki a koe ngā mate katoa o Īhipa, i wehi rā koe; ā, ka piri ki a koe. 61 Me ngā mate katoa me ngā whiu katoa, kāhore nei i tuhituhia ki te pukapuka o tēnei ture, ka whakapāngia e Ihowā ki a koe, ā, hunā noatia koe. 62 Ā, ka mahue iho koutou he hunga torutoru, koutou i rite nei ki ngā whetū o te rangi te tini; nō te mea kīhai koe i whakarongo ki te reo o Ihowā, o tōu Atua.

63 Nā, ka rite ki te koa o Ihowā i tāna whakawhiwhinga i a koutou ki te pai, i tāna whakanuinga hoki i a koutou; ka pēnā anō hoki te koa o Ihowā ki te mea i a koutou kia ngaro, ki te huna rawa atu i a koutou; ā, ka hūtia atu koutou i te whenua e haere atu nei koutou ki reira ki te tango. 64 Ā, ka whakamararatia koe e Ihowā ki waenga i ngā iwi katoa, i tētahi pito o te whenua tae noa atu ki tētahi pito o te whenua; ā, ka mahi koe i reira ki ngā atua kē, kāhore nei koe i mōhio, koutou tahi ko ōu mātua, ki te rākau, ki te kōhatu. 65 Ā, e kore e tā tōu manawa i roto i ēnā iwi, kāhore hoki he okiokinga mō te kapu o tōu waewae. Engari, ka hōmai e Ihowā ki a koe i reira he manawa hēhē, he kanohi haumaruru, me te ngākau tuatea. 66 Ā, ka tārewa noa tōu ora i tōu aroaro; ka wehi koe i te pō, i te ao, ā, kāhore he tūturutanga mō tōu ora. 67 I te ata ka mea koe, "Auē, te ahiahi noa!" – ā, i te ahiahi ka mea koe, "Auē, te awatea noa!" I te pāwera hoki o tōu ngākau e pāwera ai koe, i te kitenga hoki a ōu kanohi e kite ai koe. 68 Ā, ka whakahoki a Ihowā i a koe ki Īhipa i runga kaipuke, nā te huarahi i kōrero rā ahau ki a koe, E kore koe e kite i reira ā muri ake nei; ā, ka hoko koutou i a koutou i reira ki ō koutou hoariri hei pononga tāne, hei pononga wāhine, ā, kāhore he tangata hei hoko.