Cucerirea țării lui Og
1 Ne-am întors și ne-am suit pe drumul care duce la Basan. OgNum. 21:33. Cap. 29:7., împăratul Basanului, ne-a ieșit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră la EdreiCap. 1:4.. 2 Domnul mi-a zis: ‘Nu te teme de el, căci îl dau în mâinile tale, pe el și tot poporul lui, și țara lui; să te porți cu el cum te-ai purtat cu SihonNum. 21:34., împăratul amoriților, care locuia la Hesbon.’ 3 Și Domnul Dumnezeul nostru a mai dat în mâinile noastre și pe Og, împăratul Basanului, cu tot poporul luiNum. 21:35.; l-am bătut și n-am lăsat să scape niciunul din oamenii lui. 4 I-am luat atunci toate cetățile și n-a fost una care să nu cadă în stăpânirea noastră: șaizeci de cetăți, tot ținutul1 Împ. 4:13. Argob, împărăția lui Og din Basan. 5 Toate cetățile acestea erau întărite cu ziduri înalte, cu porți și zăvoare, afară de cetățile fără ziduri, care erau foarte multe la număr. 6 Le-am nimicit cu desăvârșire, cum făcuserăm cu Sihon, împăratul HesbonuluiCap. 2:24.Ps. 135:10-12;136:19-21.; am nimicit cu desăvârșire toate cetățile împreună cu bărbații, femeile și pruncii. 7 Iar toate vitele și prada din cetăți le-am luat pentru noi. 8 Astfel, în vremea aceea am cucerit de la cei doi împărați ai amoriților țara de dincoace de Iordan, de la pârâul Arnon până la muntele Hermon 9 (sidoniții zic HermonuluiCap. 4:48.Ps. 29:6. Sirion, și amoriții îl numesc Senir1 Cron. 5:23.), 10 toate cetățile dinCap. 4:49. câmpie, tot Galaadul și tot BasanulIos. 12:5;13:11. până la Salca și Edrei, cetăți din împărăția lui Og, în Basan. 11 (NumaiAmos 2:9. Og, împăratul Basanului, mai rămăsese din neamulGen. 14:5. refaimiților. Patul lui, un pat de fier, este la Raba2 Sam. 12:26.Ier. 49:2.Ezec. 21:20., cetatea copiilor lui Amon. Lungimea lui este de nouă coți, și lățimea, de patru coți, după cotul unui om.)
Împărțirea țării de dincolo de Iordan
12 Atunci am luat în stăpânire țara aceasta. Am dat rubeniților și gadiților ținutul de la AroerCap. 2:36.Ios. 12:2., care este pe pârâul Arnon, și jumătatea muntelui Galaad cu cetățileNum. 32:33.Ios. 12:6;13:8. lui. 13 Am dat la jumătateIos. 13:29. din seminția lui Manase ce mai rămânea din Galaad și toată împărăția lui Og din Basan: tot ținutul Argob, cu tot Basanul, care purta numele de Țara Refaimiților. 14 Iair1 Cron. 2:22., fiul lui Manase, a luat tot ținutul Argob până laIos. 13:13.2 Sam. 3:3;16:6. hotarul gheșuriților și maacatiților și a pus numele lui târgurilor Basanului, numiteNum. 32:41. și azi târgurile lui Iair. 15 Am datNum. 32:39. Galaadul lui Machir. 16 Rubeniților și gadiților le-am dat o parte din Galaad până la pârâul Arnon, al cărui mijloc slujește ca hotar, și până la pârâul Iaboc, hotarulNum. 21:24.Ios. 12:2. copiilor lui Amon; 17 le-am mai dat câmpia, mărginită de Iordan, de la ChineretNum. 34:11. până la mareaNum. 34:12. Cap. 4:49.Ios. 12:3. câmpiei, MareaGen. 14:3. Sărată, la picioarele muntelui Pisga, spre răsărit. 18 În vremea aceea, v-am dat porunca aceasta: ‘Domnul Dumnezeul vostru vă dă în mână țara aceasta ca s-o stăpâniți. VoiNum. 32:20., toți cei buni de luptă, să mergeți înarmați înaintea copiilor lui Israel. 19 Numai femeile voastre, pruncii și vitele voastre – știu că aveți multe vite – să rămână în cetățile pe care vi le-am dat, 20 până ce Domnul va da odihnă fraților voștri, ca și vouă, și vor lua și ei în stăpânire țara pe care le-o dă Domnul Dumnezeul vostru dincolo de Iordan. După aceea, vă veți întoarceIos. 22:4. fiecare în moștenirea pe care v-am dat-o.’ 21 În vremea aceea, am poruncit lui IosuaNum. 27:18. și i-am zis: ‘Ochii tăi au văzut tot ce a făcut Domnul Dumnezeul vostru acestor doi împărați: așa va face Domnul tuturor împărățiilor împotriva cărora vei merge. 22 Nu te teme de ei, căci DomnulExod 14:14. Cap. 1:30;20:4. Dumnezeul vostru va lupta El Însuși pentru voi.’
Moise cere să vadă țara
23 În vremea aceea, m-am rugat2 Cor. 12:8,9. Domnului și am zis: 24 ‘Stăpâne Doamne! Tu ai început să arăți robului Tău mărireaCap. 11:2. Ta și mâna Ta cea puternică, căci care este dumnezeulExod 15:11.2 Sam. 7:22.Ps. 71:19;86:8;89:6,8. acela, în cer și pe pământ, care să poată face lucrări ca ale Tale și să aibă o putere ca a Ta? 25 Lasă-mă, Te rog, să trec și să vădExod 3:8. Cap. 4:22. țara aceea bună de dincolo de Iordan, munții aceia frumoși și Libanul!’ 26 Dar DomnulNum. 20:12;27:14. Cap. 1:37;31:2; 32:51,52;34:4.Ps. 106:32. S-a mâniat pe mine din pricina voastră și nu m-a ascultat. Domnul mi-a zis: ‘Destul! Nu-Mi mai vorbi de lucrul acesta. 27 Suie-teNum. 27:12. pe vârful muntelui Pisga, uită-te spre apus, spre miazănoapte, spre miazăzi și spre răsărit și privește-o doar cu ochii, căci nu vei trece Iordanul acesta. 28 DăNum. 27:18,23. Cap. 1:38;31:3,7. porunci lui Iosua, întărește-l și îmbărbătează-l, căci el va merge înaintea poporului acestuia și-l va pune în stăpânirea țării pe care o vei vedea.’ 29 Și am rămas astfel înCap. 4:43;34:6. vale, în dreptul Bet-Peorului.
Te Patunga o Kīngi Oka
1 Kātahi tātou ka tahuri, ka haere ki runga nā te huarahi ki Pahana; nā, ka puta mai a Oka kīngi o Pahana ki te tū i a tātou, ā, ia me tōna iwi katoa, ki Eterei whawhai ai. 2 Ā, ka mea a Ihowā ki ahau, "Kei wehi i a ia; tā te mea kua hoatu ia e ahau ki tōu ringa, me tōna iwi katoa, me tōna oneone; ā, ka rite tāu meatanga ki a ia ki tāu i mea ai ki a Hihona, ki te kīngi o ngā Amori, i noho rā i Hehepona."
3 Nā, hōmai ana e Ihowā, e tō tātou Atua, ki tō tātou ringa a Oka hoki, te kīngi o Pahana me tōna iwi katoa; ā, patua ana ia e tātou, ā, kāhore tētahi mōrehu ōna i mahue. 4 Nā, ka horo i a tātou i taua wā anō ōna pā katoa, kāhore he pā i kore te tangohia e tātou i a rātou – e ono tekau ngā pā, ko ngā wāhi katoa o Ārakopa, o te rangatiratanga o Oka i Pahana. 5 Ko ēnei pā katoa hangā rawa ki ngā taiepa teitei, ki ngā tatau, ki ngā tūtaki; hāunga ngā kāinga noho koraha, tōna tini. 6 I hunā katoatia ēnei e tātou, i pērātia me tā tātou i mea ai ki a Hihona, ki te kīngi o Hehepona, hunā iho ngā tāngata o ngā pā katoa, me ngā wāhine, me ngā tamariki. 7 Ko ngā kararehe ia, me ngā taonga o ngā pā, i tangohia mā tātou.
8 Nā, i taua wā anō ka tangohia e tātou i te ringa o ngā kīngi tokorua o ngā Amori te whenua i tēnei taha o Horano, o te awa, o Aranona atu ā tae noa ki Maunga Heremona. 9 (Ko Heremona i huaina e ngā Haironi ko Hiriona; nā ngā Amori ia i hua ko Heniri), 10 ko ngā pā katoa o te mānia, me Kireara katoa, me Pahana katoa, ā tae noa ki Hareka, ki Eterei, ngā pā hoki o te rangatiratanga o Oka i Pahana. 11 Ko Oka anake hoki, ko te kīngi o Pahana, i mahue, he mōrehu nō ngā tāngata roroa. Nā, ko tōna moenga he moenga rino; kāhore iana i Rāpata, i ngā tama a Āmona? E iwa whatīanga te roa, e whā hoki whatīanga te whānui, ki tō te tangata whatīanga.
12 Ā, ko tēnei whenua i riro mai nā i a tātou i taua wā, i Aroere atu, i tērā i te awa, i Aranona, me tētahi taha o te whenua maunga o Kireara, me ōna pā, i hoatu e ahau ki ngā Reupeni rātou ko ngā Kari. 13 Ā, ko te wāhi o Kireara i mahue me Pahana katoa, te rangatiratanga o Oka, i hoatu e ahau ki tētahi tānga o te hapū o Mānahi; (ko ngā wāhi katoa o Ārakopa me Pahana katoa e kīia nei ko te whenua o ngā tāngata roroa. 14 Nā Haira tama a Mānahi i tango te whenua katoa o Ārakopa, ā tae noa ki ngā rohe o Kehuri, o Maakati; ā, huaina iho te ingoa ki tōna, ko Pahana Hawotohaira, ā tēnei anō ināianei.) 15 Ā, tukua atu ana e ahau a Kireara mō Makiri. 16 I tukua e ahau ki ngā Reupeni rātou ko ngā Kari te wāhi i Kireara ā tae noa ki te awa, ki Aranona, ki waenganui o te awa me te rohe anō, ā tae noa ki te awa, ki Iapoko, ko te rohe ia ki ngā tama a Āmona. 17 Me te mānia hoki, me Horano, me tōna rohe, e takoto atu ana i Kinereta, taea noatia te moana i te mānia, te Moana Tote, i raro i Ahatotopihika, whaka te rāwhiti.
18 Ā, i whakahau ahau i a koutou i taua wā, i mea: "Kua hōmai e Ihowā e tō koutou Atua tēnei whenua kia nohoia; haere, e ngā māia katoa, me ā koutou patu i mua i ō koutou tuākana, i ngā tama a Īharaira. 19 Ko ā koutou wāhine ia me ā koutou pōtiki me ā koutou kararehe – e mōhio ana hoki ahau he tini ā koutou kararehe – me noho ki ō koutou pā i hoatu e ahau ki a koutou. 20 Kia meinga rā anō e Ihowā ō koutou tuākana kia okioki, kia pēnātia me koutou nā, kia whiwhi anō rātou ki te whenua ka hōmai nei e Ihowā, e tō koutou Atua, ki a rātou i tāwāhi o Horano. Kātahi koutou ka hoki, tērā, tērā, ki tōna kāinga i hoatu e ahau ki a koutou."
21 Ā, i whakahau anō ahau i a Hohua i taua wā, i mea: "Kua kite ōu kanohi i ngā mea katoa i mea ai a Ihowā, tō koutou Atua, ki ēnei kīngi tokorua; ka pēnātia e Ihowā ngā rangatiratanga katoa ka whiti atu nei koe ki reira. 22 Kei wehi koutou i a rātou; nā te mea, mā Ihowā, mā tō koutou Atua, tā koutou whawhai."
Kāhore a Mohi i tuku kia haere ki Kanaana
23 I īnoi anō ahau i taua wā ki a Ihowā, i mea: 24 "E te Ariki, e Ihowā, kua tīmata nei koe te whakakite ki tāu pononga i tōu nui, i tōu ringa kaha; ko wai hoki te Atua i te rangi, i te whenua rānei, e pēnā ana te mahi me āu mahi, he rite rānei ki a koe te kaha? 25 Tēnā rā, kia whiti atu ahau kia kite i tēnā whenua pai i tāwāhi o Horano, i tēnā maunga pai, i Repanōna anō hoki."
26 Otiia, i riri mai a Ihowā ki ahau, mō tā koutou hoki, kāhore anō hoki i rongo ki ahau; nā, ka mea mai a Ihowā ki ahau, "Kāti rā tāu! Kaua e kōrero mai anō ki ahau i tēnei mea. 27 Piki atu ki te tihi o Pihika, ka anga ai ōu kanohi whaka te hauāuru, whaka te raki, whaka te tonga, whaka te rāwhiti, ā, mā ōu kanohi e titiro atu; tā te mea e kore koe e whiti i tēnei Horano. 28 Engari whakahaua a Hohua, whakatenatenangia hoki, whakamāiatia; tā te mea ko ia te haere atu i te aroaro o tēnei iwi, māna rātou e whakawhiwhi ki te whenua e kite ai koe." 29 Nā, ka noho tātou ki te raorao i te ritenga atu o Petepeoro.