Atos 17

Pavel la Tesalonic

1 Pavel și Sila au trecut prin Amfipoli și Apolonia și au venit în Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor. 2 Pavel, după obiceiul său, a*Luca 4:16. Cap. 9:20;13:5,14;14:1;16:13;19:8. intrat în sinagogă. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi, 3 dovedind și lămurind că*Luca 24:26,46. Cap. 18:28.Gal. 3:1. Hristosul trebuia să pătimească și să învieze din morți. „Și acest Isus, pe care vi-L vestesc eu", zicea el, „este Hristosul." 4 Unii*Cap. 28:24. din ei și o mare mulțime de greci temători de Dumnezeu și multe femei de frunte au crezut și au trecut de partea lui Pavel și a lui Sila*Cap. 15:22,27,32,40.. 5 Dar iudeii care nu crezuseră, de pizmă, au luat cu ei niște oameni fără căpătâi din mulțime, au făcut gloată și au întărâtat cetatea. S-au năpustit asupra casei lui Iason și căutau pe Pavel și pe Sila ca să-i aducă afară, la norod. 6 Fiindcă nu i-au găsit, au târât pe Iason*Rom. 16:21. și pe vreo câțiva frați înaintea dregătorilor cetății și strigau: „Oamenii aceștia*Cap. 16:20. care au răscolit lumea au venit și aici, 7 și Iason i-a găzduit. Ei toți lucrează împotriva poruncilor Cezarului și spun*Luca 23:2.Ioan 19:12.1 Pet. 2:13. că este un alt Împărat: Isus." 8 Prin aceste vorbe, iudeii au tulburat norodul și pe dregătorii cetății, 9 care au dat drumul lui Iason și celorlalți numai după ce au căpătat de la ei un zălog.

Pavel la Bereea

10 Frații*Cap. 9:25. Vers. 14. au trimis îndată, noaptea, pe Pavel și pe Sila la Bereea. Când au sosit, au intrat în sinagoga iudeilor. 11 Iudeii aceștia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toată râvna și cercetau*Is. 34:16.Luca 16:29.Ioan 5:39. Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea este așa. 12 Mulți dintre ei și din femeile cu vază ale grecilor și mulți bărbați au crezut. 13 Dar iudeii din Tesalonic, când au aflat că Pavel vestea Cuvântul lui Dumnezeu și în Bereea, au venit acolo, ca să tulbure și să ațâțe noroadele. 14 Atunci, frații au pornit îndată*Mat. 10:23. pe Pavel spre mare; Sila și Timotei au rămas în Bereea.

Pavel la Atena. Cuvântarea

15 Cei ce însoțeau pe Pavel l-au dus până la Atena. Apoi s-au întors cu însărcinarea*Cap. 18:5. să ducă lui Sila și lui Timotei porunca să vină cât mai curând la el. 16 Pe când îi aștepta Pavel în Atena, i se*2 Pet. 2:8. întărâta duhul la vederea acestei cetăți pline de idoli. 17 În sinagogă stătea deci de vorbă cu iudeii și cu oamenii temători de Dumnezeu, iar în piață stătea de vorbă în fiecare zi cu aceia pe care-i întâlnea. 18 Unii din filozofii epicurieni și stoici au intrat în vorbă cu el. Și unii ziceau: „Ce vrea să spună palavragiul acesta?" Alții, când l-au auzit că vestește pe Isus și învierea, ziceau: „Pare că vestește niște dumnezei străini." 19 Atunci l-au luat, l-au dus la Areopag și au zis: „Putem să știm care este această învățătură nouă pe care o vestești tu? 20 Fiindcă tu ne aduci ceva ciudat la auz. Am vrea dar să știm ce vrea să zică aceasta." 21 Căci toți atenienii și străinii care stăteau în Atena nu-și petreceau vremea cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou. 22 Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului și a zis: „Bărbați atenieni! În toate privințele vă găsesc foarte religioși. 23 Căci, pe când străbăteam cetatea voastră și mă uitam de aproape la lucrurile la care vă închinați voi, am descoperit chiar și un altar pe care este scris: ‘Unui Dumnezeu necunoscut!’ Ei bine, ceea ce voi cinstiți, fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu. 24 Dumnezeu*Cap. 14:15. care a făcut lumea și tot ce este în ea este Domnul*Mat. 11:25. cerului și al pământului și nu*Cap. 7:48. locuiește în temple făcute de mâini. 25 El nu este slujit de mâini omenești, ca*Ps. 50:8. și când ar avea trebuință de ceva, El*Gen. 2:7.Num. 16:22.Iov 12:10;27:3;33:4.Is. 42:5;57:16.Zah. 12:1., care dă tuturor viața, suflarea și toate lucrurile. 26 El a făcut ca toți oamenii, ieșiți dintr-unul singur, să locuiască pe toată fața pământului; le-a așezat anumite vremuri și a pus anumite hotare*Deut. 32:8. locuinței lor, 27 ca*Rom. 1:20. ei să caute pe Dumnezeu și să se silească să-L găsească bâjbâind, măcar*Cap. 14:17. că nu este departe de fiecare din noi. 28 Căci în*Col. 1:17.Evr. 1:3. El avem viața, mișcarea și ființa, după cum*Tit 1:12. au zis și unii din poeții voștri: ‘Suntem din neamul Lui…’ 29 Astfel dar, fiindcă suntem de neam din Dumnezeu, nu*Is. 40:18. trebuie să credem că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu meșteșugirea și iscusința omului. 30 Dumnezeu nu ține seama de vremurile*Cap. 14:16.Rom. 3:25. de neștiință și poruncește acum*Luca 24:47.Tit 2:11,12.1 Pet. 1:14;4:3. tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască, 31 pentru că a rânduit o zi în care va*Cap. 10:42.Rom. 2:16;14:10. judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta și despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin*Cap. 2:24. faptul că L-a înviat din morți…" 32 Când au auzit ei de învierea morților, unii își băteau joc, iar alții au zis: „Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată." 33 Astfel, Pavel a ieșit din mijlocul lor. 34 Totuși unii au trecut de partea lui și au crezut; între aceștia erau Dionisie Areopagitul, o femeie numită Damaris și alții împreună cu ei.

I Teharonika

1 Nā, ka hāereere rāua i Amapipori, Aporonia, ka tae ki Teharonika; he whare karakia nō ngā Hūrai i reira. 2 Ā, ka tomo atu a Pāora ki a rātou, he tikanga hoki nāna, ā, e toru ngā hāpati i kōrerorero ai ki a rātou i roto i ngā karaipiture, 3 i whakapuaki ai, i kōrero ai, kua takoto hoki te tikanga kia mamae a te Karaiti, kia ara mai hoki i te hunga mate; ā, "Ko tēnei Īhu, e kauwhautia nei e ahau ki a koutou, ko ia te Karaiti." 4 Nā, ka whakapono ētahi o rātou, ka piri hoki ki a Pāora rāua ko Hira; he tokomaha hoki o ngā Kariki karakia, kīhai hoki i ruarua ngā wāhine rangatira.

5 Heoi, ka hae ngā Hūrai, ka tango ki a rātou i ētahi tāngata kikino o te hunga māngere, ka huihuia ngā tāngata, ka whakaohotia te pā; nā, ko te huakanga ki te whare o Hahona, ka mea kia whakaputaina rāua ki te iwi. 6 Ā, nō te korenga i kitea rāua ka tōia e rātou a Hahona rātou ko ētahi tēina ki ngā rangatira o te pā, ka karanga, "Kua tae mai ki konei ngā tāngata i whakatutūngia ai te ao; 7 kua puritia hoki e Hahona; e tika kē ana ngā mahi a tēnei hunga katoa i ngā ture a Hīhā, e mea ana, tērā atu tētahi kīngi, ko Īhu." 8 Nā, ka rongo te mano rātou ko ngā rangatira o te pā ki ēnei mea, ka pororaru. 9 Nā, ka tango rātou i ētahi moni pupuri i a Hahona rātou ko ērā atu, ā, tukua atu ana rātou.

I Peria

10 Nā, tonoa tonutia atu e ngā tēina a Pāora rāua ko Hira i te pō ki Peria; i tō rāua taenga atu, ka haere ki te whare karakia o ngā Hūrai. 11 Engari, ēnei i nui atu te āhua rangatira i tō ngā tāngata o Teharonika, i hohoro tonu rātou te tango i te kupu, ā, i tēnei rā, i tēnei rā, i rapu i roto i ngā karaipiture i te tikanga o ēnei mea. 12 Nā, he tokomaha o rātou i whakapono; kīhai hoki i tokoiti ngā wāhine rangatira o ngā Kariki, me ngā tāne hoki.

13 Otirā, i te mōhiotanga o ngā Hūrai o Teharonika, tērā te kupu a te Atua te kauwhautia ana e Pāora ki Peria, ka haere hoki rātou ki reira ki te whakaoho, ki te whakararuraru i ngā mano. 14 Nā, tonoa tonutia atu e ngā tēina a Pāora kia haere tae noa ki te moana; ko Hira ia rāua ko Tīmoti i noho ki reira. 15 Nā, ka kawea a Pāora e ōna kaiārahi ki Atene; ā, ka riro he kupu ki a Hira rāua ko Tīmoti kia hohoro te haere ki a ia, ka hoki rātou.

I Atene

16 Nā, i a Pāora e tatari ana ki a rāua i Atene, ka oho tōna wairua i roto i a ia, i tāna kitenga i te pā e kī ana i te whakapakoko. 17 Nā, totohe ana ia i roto i te whare karakia ki ngā Hūrai rātou ko ngā tāngata karakia, i te kāinga hoko hoki i ngā rā katoa ki ngā tāngata i pono ki a ia. 18 Ā, ka ngangare ki a ia ētahi tohunga o ngā Epikureana, o ngā Toika. Ko ētahi i mea, "He aha tā tēnei tangata kōrerorero e mea nei?"

I mea ētahi, "Me te mea he kaiwhakapuaki ia i ētahi atua tauhou." Mō tāna kauwhau i a Īhu, i te aranga, ki a rātou. 19 Nā, ka mau rātou ki a ia, ka kawea ki Areopaka, ka mea, "Kia mōhio mātou, he aha rānei tēnei ako hou e kōrerotia nei e koe? 20 Poka kē hoki ngā mea e mauria mai nei e koe ki ō mātou taringa; koia mātou i mea ai kia mōhio, he aha ēnei mea." 21 Ka mutu hoki tā ngā tāngata katoa o Atene, rātou ko ngā manuhiri e noho ana i reira, e wātea ai, ko te kōrero rānei, ko te whakarongo rānei ki tētahi mea hou.

22 Nā, ka tū a Pāora i waenganui o Areopaka, ka mea, "E ngā tāngata o Atene, i ngā mea katoa ka kite ahau he āhua nui kē tō koutou wehi ki ngā atua māori. 23 I ahau hoki e hāereere ana, e mātakitaki ana i ngā mea e karakia nei koutou, ka kite ahau i tētahi āta, i tuhia nei a runga, ‘Ki te Atua Ngaro.’ Heoi, ko tā koutou e karakia kūware nei, ko ia tāku e whakaatu nei ki a koutou.

24 "Ko te Atua, nāna nei i hangā te ao me ngā mea katoa i roto, ko ia nei te Ariki o te rangi, o te whenua, e kore ia e noho ki ngā whare i hangā e te ringa; 25 e kore anō e mahia he mea māna e te ringa tāngata, me te mea he mate nōna ki tētahi aha rānei, ko ia hoki hei hōmai i te ora, i te manawa, i ngā mea katoa, ki ngā tāngata katoa. 26 Kotahi anō te toto i hangā ai e ia ngā iwi katoa o ngā tāngata, hei noho ki te mata katoa o te whenua, nāna hoki i whakatakoto ō rātou wā i whakaritea i mua, me ngā kaha o tō rātou nohoanga; 27 kia rapu ai rātou i te Atua, me kore e whāwhā, e kite i a ia, ahakoa rā kāhore ia i matara atu i a tātou katoa. 28 ‘Nāna hoki tātou i ora ai, i korikori ai, i noho ai.’ I pērā hoki te kōrero a ētahi o ō koutou kaitito, ‘Ko tātou hoki tōna uri.’

29 "Nā, he uri nei tātou nō te Atua, e kore e tika kia mea tātou, kei te rite te Atua ki te kōura, ki te hiriwa, ki te kōhatu, ki te mea i whakairoa e te mōhio, e te whakaaro o te tangata. 30 Nā, kāhore i whakaaroa e te Atua ngā wā o te kūwaretanga; ināianei ia kua whakahau ia i ngā tāngata katoa o ngā wāhi katoa kia rīpenetā. 31 Kua rite hoki i a ia he rā e whakawā ai ia i te ao i runga i te tika, arā mā te tangata kua whakaritea nei e ia; kua tukua nei hoki he tohu ki ngā tāngata katoa, i tāna whakaarahanga i a ia i te hunga mate!"

32 Nā, ka rangona e rātou te aranga o te hunga mate, ka tāwai ētahi; ko ētahi i mea, "Taihoa mātou e whakarongo anō ki tēnei mea i a koe." 33 Heoi, puta atu ana a Pāora i waenganui i a rātou. 34 Ko ētahi tāngata ia i piri ki a ia, i whakapono; i roto i a rātou a Rionaihia nō Areopaka, ko tētahi wahine, ko Ramari te ingoa, rātou ko ētahi atu.