Atos 5

Anania și Safira

1 Dar un om numit Anania a vândut o moșioară, cu nevastă-sa Safira, 2 și*Cap. 4:37. a oprit o parte din preț cu știrea nevestei lui, apoi a adus partea cealaltă și a pus-o la picioarele apostolilor. 3 Petru*Num. 30:2.Deut. 23:21.Ecl. 5:4. i-a zis: „Anania, pentru ce ți-a*Luca 22:3. umplut Satana inima ca să minți pe Duhul Sfânt și să ascunzi o parte din prețul moșioarei? 4 Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Și, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu prețul ei? Cum s-a putut naște un astfel de gând în inima ta? N-ai mințit pe oameni, ci pe Dumnezeu." 5 Anania, când a auzit cuvintele acestea, a căzut*Vers. 10,11. jos și și-a dat sufletul. O mare frică a apucat pe toți cei ce ascultau aceste lucruri. 6 Flăcăii s-au sculat, l-au*Ioan 19:40. învelit, l-au scos afară și l-au îngropat. 7 Cam după trei ceasuri, a intrat și nevastă-sa, fără să știe ce se întâmplase. 8 Petru i-a zis: „Spune-mi, cu atât ați vândut moșioara?" „Da", a răspuns ea, „cu atâta." 9 Atunci, Petru i-a zis: „Cum de v-ați înțeles între voi să*Mat. 4:7. Vers. 3. ispitiți pe Duhul Domnului? Iată picioarele celor ce au îngropat pe bărbatul tău sunt la ușă și te vor lua și pe tine." 10 Ea*Vers. 5. a căzut îndată la picioarele lui și și-a dat sufletul. Când au intrat flăcăii, au găsit-o moartă; au scos-o afară și au îngropat-o lângă bărbatul ei. 11 O*Vers. 5. Cap. 2:43;19:17. mare frică a cuprins toată adunarea și pe toți cei ce au auzit aceste lucruri.

Izbânda apostolilor

12 Prin*Cap. 2:43;14:3;19:11.Rom. 15:19.2 Cor. 12:12.Evr. 2:4. mâinile apostolilor se făceau multe semne și minuni în norod. Toți*Cap. 3:11;4:32. stăteau împreună în pridvorul lui Solomon 13 și*Ioan 9:22;12:42;19:38. niciunul din ceilalți nu cuteza să se lipească de ei, dar*Cap. 2:47;4:21. norodul îi lăuda în gura mare. 14 Numărul celor ce credeau în Domnul, bărbați și femei, se mărea tot mai mult, 15 până acolo că scoteau pe bolnavi chiar pe ulițe și îi puneau pe paturi și pe așternuturi, pentru ca, atunci când*Mat. 9:21;14:36. Cap. 19:12. va trece Petru, măcar umbra lui să treacă peste vreunul din ei. 16 Mulțimea, de asemenea, alerga la Ierusalim, din cetățile vecine, și aducea pe cei bolnavi și pe cei*Marcu 16:17,18.Ioan 14:12. chinuiți de duhuri necurate: și toți se vindecau.

Apostolii închiși și izbăviți

17 Însă*Cap. 4:1,2,6. marele preot și toți cei ce erau împreună cu el, adică partida saducheilor, s-au sculat plini de pizmă, 18 au*Luca 21:12. pus mâinile pe apostoli și i-au aruncat în temnița de obște. 19 Dar un înger*Cap. 12:7;16:26. al Domnului a deschis ușile temniței, noaptea, i-a scos afară și le-a zis: 20 „Duceți-vă, stați în Templu și vestiți norodului toate*Ioan 6:68;17:3.1 Ioan 5:11. cuvintele vieții acesteia." 21 Când au auzit ei aceste vorbe, au intrat dis-de-dimineață în Templu și au început să învețe pe norod. Marele preot*Cap. 4:5,6.Luca 22:4. și cei ce erau cu el au venit pe neașteptate, au adunat soborul și pe toată bătrânimea fiilor lui Israel și au trimis la temniță să aducă pe apostoli. 22 Aprozii, la venirea lor, nu i-au găsit în temniță. S-au întors și au spus astfel: 23 „Temnița am găsit-o încuiată cu toată grija, și pe păzitori stând în picioare la uși, dar, când am deschis, n-am găsit pe nimeni înăuntru." 24 Când au auzit aceste vorbe, căpitanul*Cap. 4:1. Templului și preoții cei mai de seamă au rămas înmărmuriți și nu știau ce să creadă despre apostoli și despre urmările acestei întâmplări. 25 Cineva a venit și le-a spus: „Iată că oamenii pe care i-ați băgat în temniță stau în Templu și învață pe norod." 26 Atunci, căpitanul Templului a plecat cu aprozii și i-au adus, dar nu cu sila, căci*Mat. 21:26. se temeau să nu fie uciși cu pietre de norod. 27 După ce i-au adus, i-au pus înaintea soborului. Și marele preot i-a întrebat astfel: 28 „Nu*Cap. 4:18. v-am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învățați pe norod în Numele acesta? Și voi iată că ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră și căutați*Cap. 2:23,36;3:15;7:52. să aruncați asupra noastră sângele*Mat. 23:35;27:25. acelui om." 29 Petru și apostolii ceilalți, drept răspuns, i-au zis: „Trebuie*Cap. 4:19. să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni! 30 Dumnezeul*Cap. 3:13,15;22:14. părinților noștri a înviat pe Isus, pe care voi L-ați omorât, atârnându-L*Cap. 10:39;13:29.Gal. 3:13.1 Pet. 2:24. pe lemn. 31 Pe acest*Cap. 2:33,36.Filip. 2:9.Evr. 2:10;12:2. Isus, Dumnezeu L-a înălțat cu puterea Lui și L-a făcut Domn*Cap. 3:15. și Mântuitor*Mat. 1:21., ca să*Luca 24:47. Cap. 3:26; 13:38.Efes. 1:7.Col. 1:14. dea lui Israel pocăința și iertarea păcatelor. 32 Noi*Ioan 15:26,27. suntem martori ai acestor lucruri, ca și Duhul Sfânt, pe*Cap. 2:4;10:44. care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El."

Apostolilor li se dă drumul

33 Când*Cap. 2:37;7:54. au auzit ei aceste vorbe, îi tăia la inimă și s-au sfătuit să-i omoare. 34 Dar un fariseu numit Gamaliel*Cap. 22:3., un învățător al Legii prețuit de tot norodul, s-a sculat în picioare în sobor și a poruncit să scoată puțin afară pe apostoli. 35 Apoi le-a zis: „Bărbați israeliți, luați seama bine ce aveți de gând să faceți oamenilor acestora. 36 Căci nu de mult s-a ivit Teuda, care zicea că el este ceva și la care s-au alipit aproape patru sute de bărbați. El a fost omorât, și toți cei ce îl urmaseră au fost risipiți și nimiciți. 37 După el s-a ivit Iuda Galileeanul, pe vremea înscrierii, și a tras mult norod de partea lui: a pierit și el, și toți cei ce-l urmaseră au fost risipiți. 38 Și acum, eu vă spun: Nu mai necăjiți pe oamenii aceștia și lăsați-i în pace! Dacă*Prov. 21:30.Is. 8:10.Mat. 15:13. încercarea sau lucrarea aceasta este de la oameni, se va nimici; 39 dar*Luca 21:15.1 Cor. 1:25., dacă este de la Dumnezeu, n-o veți putea nimici. Să nu vă pomeniți că luptați*Cap. 7:51;9:5;23:9. împotriva lui Dumnezeu." 40 Ei au ascultat de el. Și, după ce au chemat*Cap. 4:18. pe apostoli, au pus să-i bată*Mat. 10:17;23:34.Marcu 13:9. cu nuiele, i-au oprit să vorbească în Numele lui Isus și le-au dat drumul. 41 Ei au plecat dinaintea soborului și s-au bucurat*Mat. 5:12.Rom. 5:3.2 Cor. 12:10.Filip. 1:29.Evr. 10:34.Iac. 1:2.1 Pet. 4:13,16. că au fost învredniciți să fie batjocoriți pentru Numele Lui. 42 Și în fiecare zi, în*Cap. 2:46. Templu și acasă, nu încetau*Cap. 4:20,29. să învețe pe oameni și să vestească Evanghelia lui Isus Hristos.

Ko Anania rāua ko Hapaira

1 Nā, ko tētahi tangata ko Anania tōna ingoa, rāua ko tāna wahine, ko Hapaira, i hoko atu i tētahi whenua. 2 Ā, puritia ana e ia tētahi wāhi o te utu, ko tāna wahine hoki i mōhio ki taua mea huna, mauria ana tētahi wāhi, whakatakotoria ana ki ngā waewae o ngā āpōtoro.

3 Nā, ko te meatanga atu a Pita, "E Anania, nā te aha i whakakīia ai tōu ngākau e Hātana kia teka koe ki te Wairua Tapu, kia puritia atu ai tētahi wāhi o te utu o te whenua? 4 I te mea kāhore anō i riro, he teka ianei nāu ake tāu mea? Ā, ka oti te hoko atu he teka ianei kei a koe tonu te tikanga? Nā te aha tēnei mea i whakaaroa ai i roto i tōu ngākau? Kīhai hoki koe i teka ki te tangata, engari ki te Atua."

5 Ā, nō te rongonga o Anania i ēnei kupu, hinga ana ki raro, mate rawa. He nui anō te wehi i tau ki te hunga katoa i rongo i ēnei mea. 6 Nā, ka whakatika ngā taitamariki, takai ana i a ia, ā, maua atu ana ia ki waho, tanumia ana.

7 Ā, pātata ki te toru hāora i muri, ka tomo mai tāna wahine, kīhai hoki i mōhio he aha te mea kua meatia. 8 Nā, ko te meatanga a Pita ki a ia, "Kōrero mai ki ahau, ko te utu rānei tērā i hokona atu ai e kōrua te whenua?"

Ka mea ia, "Āe, koia tēnā."

9 Ka mea a Pita ki a ia, "He aha kōrua i whakaaro tahi ai ki te whakamātautau i te Wairua o te Ariki? Nanā, kei te kūwaha ngā waewae o te hunga i tanumia ai tāu tāne, mā rātou koe e kawe ki waho."

10 Nā, hinga tonu iho ia ki ōna waewae, hemo rawa. Ā, ko te tomonga mai o ngā taitamariki, rokohanga mai kua mate, nā kawea ana ia ki waho, tanumia ana ki te taha o tāna tāne. 11 Ā, nui atu te wehi o te hāhi katoa, o te hunga katoa anō i rangona ai ēnei mea.

Ngā Tohu me ngā Mea Whakamīharo

12 Ā, nā ngā ringa o ngā āpōtoro i mahi ngā tohu maha, me ngā mea whakamīharo, i roto i te iwi; i noho hoki rātou katoa ki te whakamahau o Horomona, kotahi anō te whakaaro. 13 Tēnā ko ērā atu tāngata kīhai rawa tētahi i māia ki te whakauru mai ki a rātou; otirā, whakanuia ana rātou e te iwi. 14 Ā, he nui noa atu te hunga whakapono i honoa mai ki te Ariki, tōna tini o te tāne, o te wāhine. 15 Nā reira hoki, ka mauria e rātou ngā tūroro ki ngā ara, whakatakotoria ana ki runga i ngā moenga, i ngā whāriki, me kore noa e taumarumaru iho ki tētahi o rātou te ātārangi o Pita, i a ia e haere ana. 16 I hui katoa mai anō te mano i ngā pā katoa e pātata ana ki Hiruhārama, me te mau mai i ngā tūroro, i te hunga e whakapōreareatia ana e ngā wairua poke; ā, whakaorangia ana rātou katoa.

Ka Whakawhiungia ngā Āpōtoro

17 Me i reira ka whakatika te tohunga nui rātou ko ōna hoa katoa, arā te wehenga ki ngā Haruki, kī tonu hoki rātou i te hae, 18 ā, ka pā ō rātou ringa ki ngā āpōtoro, makā ana rātou ki te whare herehere nui. 19 Otirā, nā tētahi anahera a te Ariki i uaki ngā tatau o te whare herehere i te pō; ārahina mai ana rātou e ia ki waho, ka mea, 20 "Haere, e tū i roto i te temepara, ka kōrero ki te iwi i ngā kupu katoa o tēnei ora." 21 Ā, ka rongo rātou i tēnei, ka tomo ki te temepara i te atatū, ka whakaako.

Nā, ko te haerenga o te tohunga nui rātou ko ōna hoa, karangatia ana kia huihui te rūnanga me ngā kaumātua katoa o ngā tama a Īharaira, ā, tonoa ana he tangata ki te whare herehere hei tiki i a rātou. 22 Otirā, ko ngā kātipa i tae mai, kīhai i kite i a rātou i roto i te whare herehere, nā, ka hoki mai, ka kōrero. 23 Ka mea, "Rokohina atu e mātou e tūtaki tonu ana te whare herehere ū tonu, me ngā kaitiaki e tū ana i waho o ngā tatau; nō te huakanga atu, kāhore he tangata i kitea e mātou i roto." 24 Ā, nō ka rongo te rangatira o te temepara rātou ko ngā tohunga nui ki ēnei kupu, ka pororaru rātou, he aha rā te tukunga iho o taua mea.

25 Nā, ko te haerenga mai o tētahi, ka kōrero ki a rātou, ka mea, "Nanā, ko te hunga i makā rā e koutou ki te whare herehere, e tū mai nei i te temepara, e whakaako ana i te iwi!" 26 Kātahi, ka haere te rangatira rātou ko ngā kātipa, ā, ārahina mai ana rātou, otirā, kīhai i takakinotia; i wehi hoki rātou i te iwi, kei ākina rātou ki te kōhatu.

27 Ā, ka oti rātou te ārahi mai, ka whakatūria ki mua i te rūnanga. Nā, ka ui te tohunga nui ki a rātou, 28 ka mea, "Kīhai ianei mātou i āta whakatūpato i a koutou kia kaua e whakaako i runga i tēnei ingoa? Nā, kua kī nei Hiruhārama i tā koutou whakaakoranga, ā, e mea ana koutou kia whakairia ngā toto o tēnei tangata ki runga i a mātou."

29 Nā, ka whakahoki a Pita rātou ko ngā āpōtoro, ka mea, "Me whakarongo rā mātou ki te Atua, kaua ki te tangata. 30 Nā te Atua o ō tātou tūpuna i whakaara ake a Īhu, i whakamatea nā e koutou, he mea whakairi ki te rākau. 31 Kua oti ia te whakanoho e te ringa matau o te Atua ki runga, hei Piriniha, hei Kaiwhakaora, hei hōmai i te rīpenetā, i te murunga hara ki a Īharaira. 32 Ko mātou anō ngā kaiwhakaatu i ēnei mea; ko te Wairua Tapu hoki, i hōmai nei e te Atua ki te hunga e rongo ana ki a ia."

33 Otirā, i tō rātou rongonga i tēnei, tū tonu ki ō rātou ngākau, ā, ka whakaaro kia whakamatea rātou. 34 Nā, ka whakatika tētahi o ngā Parihi i roto i te rūnanga, ko Kamariera te ingoa, he kaiwhakaako i te ture, he tangata e whakanuia ana e te iwi katoa, ka mea, kia nekehia atu aua tāngata ki waho mō tētahi wā poto nei. 35 Nā, ko tāna meatanga ki a rātou, "E ngā tāngata o Īharaira, kia tūpato ki tā koutou e mea ai ki ēnei tāngata. 36 I ngā rā ki muri ka whakatika ake a Teura, me te whakaari i a ia, ko ia he tangata nui; piri atu ana ki a ia ētahi tāngata, pātata ki te whā rau. Nā patua iho ia; ā, ko te hunga katoa i whakarongo ki a ia, whakamararatia atu ana, ā, kore ake. 37 Ā muri iho i taua tangata ka whakatika ake ko Hūrā o Karirī i ngā rā o te tatauranga, ā, kūmea atu ana e ia ētahi o te iwi ki te whai i a ia; i ngaro anō hoki tēnā; ā, ko te hunga katoa i whakarongo ki a ia, whakamararatia atu ana. 38 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, kāti te mea ki ēnei tāngata. Waiho noa iho rātou! Ki te mea hoki nā te tangata tēnei whakaaro, tēnei mahi, tērā e whakakāhoretia, 39 otirā, mehemea nā te Atua, e kore rawa e taea e koutou te whakakāhore. Kei tūpono hoki e whawhai kē ana koutou ki te Atua!"

40 Ā, whakaae ana rātou ki a ia; nā, ka karangatia ngā āpōtoro ki a rātou, ka whiua, ka whakatūpatoria kia kaua rawa e kōrero i runga i te ingoa o Īhu, ā, tukua ana rātou kia haere. 41 Heoi, haere hari atu ana rātou i te aroaro o te rūnanga, mō rātou kua meinga e pai ana kia whakataurekarekatia mō te Ingoa. 42 Ā, i ngā rā katoa, i roto i te temepara, i ngā kāinga rānei, kāhore e mutu ana tā rātou whakaako, tā rātou kauwhau i a Īhu, ko te Karaiti ia.