Atos 7

Cuvântarea de apărare a lui Ștefan

1 Marele preot a zis: „Așa stau lucrurile?" 2 Ștefan a răspuns: „Fraților*Cap. 22:1. și părinților, ascultați! Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte ca să se așeze în Haran. 3 Și i-a zis: ‘Ieși*Gen. 12:1. din țara ta și din familia ta și du-te în țara pe care ți-o voi arăta.’ 4 El a ieșit atunci*Gen. 11:31;12:4,5. din țara haldeenilor și s-a așezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a strămutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum. 5 Din țara aceea nu i-a dat nimic în stăpânire, nici măcar o palmă de loc, ci i-a făgăduit*Gen. 12:7;13:15;15:3,8;17:8;26:3. că i-o va da în stăpânire lui și seminței lui după el, măcar că n-avea niciun copil. 6 Dumnezeu i-a spus că sămânța*Gen. 15:13,16. lui va locui într-o țară străină, va fi robită și va fi chinuită patru*Exod 12:40.Gal. 3:17. sute de ani. 7 ‘Dar neamul căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu’, a zis Dumnezeu. ‘După aceea, vor ieși și-Mi vor*Exod 3:12. sluji în locul acesta.’ 8 Apoi i-a dat*Gen. 17:9-11. legământul tăierii împrejur, și astfel*Gen. 21:2-4. Avraam, când a născut pe Isaac, l-a tăiat împrejur în ziua a opta, Isaac*Gen. 25:26. a născut și a tăiat împrejur pe Iacov, și Iacov*Gen. 29:31;30:5;35:18,23., pe cei doisprezece patriarhi. 9 Iar*Gen. 37:4,11,28.Ps. 105:17. patriarhii, care pizmuiau pe Iosif, l-au vândut, ca să fie dus în Egipt. Dar*Gen. 39:2,21,23. Dumnezeu a fost cu el 10 și l-a izbăvit din toate necazurile lui; i-a dat înțelepciune și trecere*Gen. 41:37;42:6. înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l-a pus dregător peste Egipt și peste toată casa lui. 11 A venit*Gen. 41:54. o foamete în tot Egiptul și Canaanul. Nevoia era mare, și părinții noștri nu găseau merinde. 12 Iacov*Gen. 42:1. a auzit că în Egipt era grâu și a trimis pe părinții noștri întâiași dată acolo. 13 Și*Gen. 45:4,16. când au venit a doua oară, Iosif a fost cunoscut de frații săi, și Faraon a aflat din ce neam era Iosif. 14 Apoi*Gen. 45:9,27., Iosif a trimis să cheme pe tatăl său Iacov și pe toată*Gen. 46:27.Deut. 10:22. familia lui, șaptezeci și cinci de suflete. 15 Iacov*Gen. 46:5. s-a coborât în Egipt, unde a murit*Gen. 49:33.Exod 1:6., el și părinții noștri. 16 Și*Exod 13:19.Ios. 24:32. au fost strămutați la Sihem și puși în mormântul*Gen. 23:16;33:19. pe care îl cumpărase Avraam cu o sumă de bani de la fiii lui Emor, în Sihem. 17 Se apropia vremea*Gen. 15:13. Vers. 6. când trebuia să se împlinească făgăduința pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a*Exod 1:7-9.Ps. 105:24,25. crescut și s-a înmulțit în Egipt, 18 până când s-a ridicat un alt împărat, care nu cunoștea pe Iosif. 19 Împăratul acesta a uneltit împotriva neamului nostru și a chinuit pe părinții noștri, până acolo ca să-și*Exod 1:22. lepede pruncii, ca să nu trăiască.

Vremea lui Moise

20 Pe*Exod 2:2. vremea aceasta s-a născut Moise, care era*Evr. 11:23. frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său. 21 Și când a fost*Exod 2:3-10. lepădat, l-a luat fiica lui Faraon și l-a crescut ca pe copilul ei. 22 Moise a învățat toată înțelepciunea egiptenilor și era puternic*Luca 24:19. în cuvinte și în fapte. 23 El*Exod 2:11,12. avea patruzeci de ani când i-a venit în inimă dorința să cerceteze pe frații săi, pe fiii lui Israel. 24 A văzut pe unul din ei suferind nedreptate, i-a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit și a omorât pe egiptean. 25 Credea că frații lui vor pricepe că Dumnezeu, prin mâna lui, le va da izbăvirea, dar n-au priceput. 26 A*Exod 2:13. doua zi, când se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor și i-a îndemnat la pace. ‘Oamenilor’, a zis el, ‘voi sunteți frați; de ce vă nedreptățiți unul pe altul?’ 27 Dar cel ce nedreptățea pe aproapele său l-a îmbrâncit și i-a zis: ‘Cine*Luca 12:14. Cap. 4:7. te-a pus pe tine stăpânitor și judecător peste noi? 28 Vrei să mă omori și pe mine cum ai omorât ieri pe egiptean?’ 29 La*Exod 2:15,22;4:20;18:3,4. auzul acestor vorbe, Moise a fugit și s-a dus de a locuit ca străin în pământul Madian, unde a născut doi fii. 30 Peste*Exod 3:2. patruzeci de ani, i s-a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug. 31 Moise, când l-a văzut, s-a mirat de arătarea aceasta și, pe când se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului, 32 care i-a zis: ‘Eu*Mat. 22:32.Evr. 11:16. sunt Dumnezeul părinților tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.’ Și Moise, tremurând, n-a îndrăznit să se uite. 33 Domnul*Exod 3:5.Ios. 5:15. i-a zis: ‘Scoate-ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt. 34 Am*Exod 3:7. văzut suferința poporului Meu, care este în Egipt, le-am auzit gemetele și M-am coborât să-i izbăvesc. Acum, du-te, te voi trimite în Egipt.’ 35 Pe acest Moise de care se lepădaseră ei, când au zis: ‘Cine te-a pus pe tine stăpânitor și judecător?’ Dumnezeu l-a trimis ca stăpânitor și izbăvitor, cu ajutorul*Exod 14:19.Num. 20:16. îngerului, care i se arătase în rug. 36 El*Exod 12:41;33:1. i-a scos din Egipt și a făcut*Exod 7:11,14.Ps. 105:27. minuni și semne în Egipt, la*Exod 14:21,27-29. Marea Roșie și*Exod 16:1,35. în pustie, patruzeci de ani. 37 Acest Moise a zis fiilor lui Israel: ‘Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica dintre frații voștri un proroc*Deut. 18:15,18. Cap. 3:22. ca mine: de el*Mat. 17:5. să ascultați.’ 38 El*Exod 19:3,17. este acela care, în adunarea israeliților din pustie, cu îngerul*Is. 63:9.Gal. 3:19.Evr. 2:2. care i-a vorbit pe muntele Sinai și cu părinții noștri, a*Exod 21:1.Deut. 5:27,31;33:4.Ioan 1:17. primit cuvinte*Rom. 3:2. vii, ca să ni le dea nouă. 39 Părinții noștri n-au vrut să-l asculte, ci l-au nesocotit și, în inimile lor, s-au întors spre Egipt 40 și*Exod 32:1. au zis lui Aaron: ‘Fă-ne niște dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci acest Moise, care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut.’ 41 Și*Deut. 9:16.Ps. 106:19. în zilele acelea, au făcut un vițel, au adus jertfă idolului și s-au bucurat de lucrul mâinilor lor. 42 Atunci, Dumnezeu S-a*Ps. 81:12.Ezec. 20:25,39.Rom. 1:24.2 Tes. 2:11. întors de la ei și i-a dat să se închine oștirii*Deut. 4:19;17:3.2 Împ. 17:16;21:3.Ier. 19:13. cerului, după cum este scris în cartea prorocilor: ‘Mi-ați adus voi vite junghiate și jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă*Amos 5:25,26. a lui Israel? 43 Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe care le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.’ 44 Părinții noștri aveau în pustie cortul întâlnirii, așa cum îl rânduise Cel ce a spus lui Moise să-l*Exod 25:40;26:30.Evr. 8:5. facă după chipul pe care-l văzuse. 45 Și*Ios. 3:14. părinții noștri l-au adus, la rândul lor, sub povățuirea lui Iosua, când au intrat în țara stăpânită de neamurile pe*Neem. 9:24.Ps. 44:2;78:55. Cap. 13:19. care Dumnezeu le-a izgonit dinaintea părinților noștri, și a rămas acolo până în zilele lui David. 46 David*1 Sam. 16:1.2 Sam. 7:1.Ps. 89:19. Cap. 13:22. a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu și a*1 Împ. 8:17.1 Cron. 22:7.Ps. 132:4,5. cerut să ridice o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov. 47 Și*1 Împ. 6:1;8:20.1 Cron. 17:12.2 Cron. 3:1. Solomon a fost acela care I-a zidit o casă. 48 Dar*1 Împ. 8:27.2 Cron. 2:6;6:18. Cap. 17:24. Cel Preaînalt nu locuiește în locașuri făcute de mâini omenești, cum zice prorocul: 49 ‘«Cerul*Is. 66:1,2.Mat. 5:34,35;23:22. este scaunul Meu de domnie, și pământul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veți zidi voi Mie», zice Domnul, «sau care va fi locul Meu de odihnă? 50 N-a făcut mâna Mea toate aceste lucruri?»’…

Uciderea lui Ștefan cu pietre

51 Oameni tari*Exod 32:9;33:3.Is. 48:4. la cerbice, netăiați împrejur*Lev. 26:41.Deut. 10:16.Ier. 4:4;6:10;9:26.Ezec. 44:9. cu inima și cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt. Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi. 52 Pe*2 Cron. 36:16.Mat. 21:35;23:34,37.1 Tes. 2:15. care din proroci nu i-au prigonit părinții voștri? Au omorât pe cei ce vesteau mai dinainte venirea Celui*Cap. 3:14. Neprihănit, pe care L-ați vândut acum și L-ați omorât, 53 voi, care*Exod 20:1.Gal. 3:19.Evr. 2:2. ați primit Legea dată prin îngeri, și n-ați păzit-o!…" 54 Când*Cap. 5:33. au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă și scrâșneau din dinți împotriva lui. 55 Dar Ștefan, plin*Cap. 6:5. de Duhul Sfânt, și-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu și pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu 56 și a zis: „Iată, văd*Ezec. 1:1.Mat. 3:16. Cap. 10:11. cerurile deschise și pe Fiul*Dan. 7:13. omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu." 57 Ei au început atunci să răcnească, și-au astupat urechile și s-au năpustit toți într-un gând asupra lui. 58 L-au târât*1 Împ. 21:13.Luca 4:29.Evr. 13:12. afară din cetate și l-au*Lev. 24:16. ucis cu pietre. Martorii*Deut. 13:9,10;17:7. Cap. 8:1;22:20. și-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit Saul. 59 Și aruncau cu pietre în Ștefan, care*Cap. 9:14. se ruga și zicea: „Doamne Isuse, primește*Ps. 31:5.Luca 23:46. duhul meu!" 60 Apoi, a îngenuncheat*Cap. 9:40;20:36;21:5. și a strigat cu glas tare: „Doamne*Mat. 5:44.Luca 6:28;23:34., nu le ține în seamă păcatul acesta!" Și după aceste vorbe, a adormit.

Te Whaikōrero a Tepene

1 Kātahi, ka mea te tohunga nui, "He pono rānei ēnei mea?"

2 Nā, ka mea ia, "E ngā tēina, e ngā mātua, whakarongo mai. I puta te Atua o te korōria ki tō tātou matua, ki a Āperahama, i a ia i Mehopotamia, ā, kīanō i noho ki Harana, 3 ka mea ki a ia, ‘Haere atu i tōu whenua, i ōu whanaunga, ā, e tomo ki te whenua e whakakitea e ahau ki a koe.’

4 "Nā, puta mai ana ia i te whenua o ngā Karari, noho ana ki Harana. Ā, nō te matenga o tōna pāpā, ka whakahekea mai ia i reira e te Atua ki tēnei whenua e noho nei koutou. 5 Ā, kīhai i hoatu tētahi kāinga mōna i konei, kore rawa, ahakoa he tūranga waewae noa; heoi, i oati ia, tērā e hōmai a konei hei kāinga mōna, mō tōna uri hoki i muri i a ia, ahakoa rā i taua wā kāhore āna tamariki. 6 Ā, i pēnei te kōrero a te Atua, tērā tōna uri e noho manene ki te whenua kē; ka meinga hoki hei pononga, ā, e whā rau tau e tūkinotia ana. 7 ‘Nā, ko te iwi e meinga ai rātou hei pononga, ka whakawākia e ahau,’ e ai tā te Atua, ‘muri iho i tēnei ka puta mai rātou, ā, ka mahi ki ahau i tēnei wāhi.’ 8 Ā, i hōmai anō e ia ki a ia te kawenata o te kotinga. Ā, whānau ake tā Āperahama ko Īhaka, ā, i te waru o ngā rā ka kotia; ā, nā Īhaka ko Hākopa; nā Hākopa hoki ngā tūpuna kotahi tekau mā rua.

9 "Nā, ka hae ngā tūpuna ki a Hōhepa, ā, hokona ana ia ki Īhipa; otirā i a ia te Atua; 10 nāna ia i whakaora i ōna matenga katoa, ā, hoatu ana ki a ia he pai, he mātauranga i te aroaro o Parao kīngi o Īhipa; ā, meinga ana ia e tērā hei kāwana mō Īhipa, mō tōna whare katoa hoki.

11 "Nā, i reira ka puta he matekai ki te whenua katoa o Īhipa, o Kanaana, ā, he mate nui; kīhai rawa i kitea he oranga e ō tātou mātua. 12 Ā, nō te rongonga o Hākopa, e whai wīti ana a Īhipa, ka tonoa e ia ō tātou mātua, ko te tononga tuatahi. 13 Ā, nō te tononga tuarua, ka whakamōhiotia a Hōhepa ki ōna tuākana; ā, ka whakaaturia ki a Parao te iwi o Hōhepa. 14 Nā, ka tono tāngata a Hōhepa ki te karanga i tōna pāpā, i a Hākopa ki a ia, i ōna huānga katoa hoki, e whitu tekau mā rima ngā wairua. 15 Nā, heke ana a Hākopa ki Īhipa, ā, ka mate a ia, me ō tātou mātua. 16 Ā, kawea atu ana rātou ki Hekeme, whakatakotoria ana ki te urupā i hokona mai rā e Āperahama, he moni hiriwa te utu, i ngā tama a Hāmora i Hekeme.

17 "Ā, nō ka tata mai te wā mō te mea i kōrerotia rā i mua, i oatitia rā e te Atua ki a Āperahama, ka tupu te iwi, ka tini haere ki Īhipa, 18 ā tae noa ki te putanga ake o tētahi atu kīngi mō Īhipa, kīhai nei i mōhio ki a Hōhepa. 19 Ko ia te mea nāna i tinihanga tō tātou iwi, i whakatupu kino ō tātou mātua, i meatia ai kia makā atu ā rātou tamariki kei puta ki te ora.

20 "Nō taua wā, ka whānau a Mohi, he tangata tino ātaahua. E toru ngā marama i whakatupuria ai ia i roto i te whare o tōna pāpā, 21 ā, nō ka makā atu ia, ka tangohia ake ia e te tamāhine a Parao, ā, atawhaitia ana hei tamaiti ake māna. 22 Nā, i āta whakaakona a Mohi ki ngā mea katoa o te mātauranga o ngā Īhipiana; ā, he mana rawa ia, i te kupu, i te mahi.

23 "Ā, ka tata ōna tau ki te whā tekau, ka uru mai te whakaaro ki tōna ngākau kia haere ia ki ōna tuākana, ki ngā tama a Īharaira. 24 Ā, i tōna kitenga i tētahi o rātou e tūkinotia ana, ka āwhina ia i a ia, a patua iho e ia te Īhipiana, ā, ka whai utu mōna i tūkinotia rā. 25 Hua noa e mōhio ōna tuākana, nōna te ringa e hōmai ai e te Atua te whakaoranga mō rātou, heoi, kīhai rātou i mōhio. 26 Nā, i te aonga ake ka puta atu ia ki ētahi e whawhai ana ki a rāua, ka tahuri ki te wawao i a rāua, ka mea, ‘E hoa mā, he teina, he tuakana kōrua; he aha kōrua ka kino ai ki a kōrua anō?’

27 "Otirā, peia atu ana ia e te tangata nāna te hē ki tōna hoa; i mea ia, ‘Nā wai koe i mea hei rangatira, hei kaiwhakawā mō māua? 28 E mea ana koe ki te whakamate i ahau, me koe i whakamate rā i te Īhipiana inanahi?’ 29 Nā, ka tahuti a Mohi i taua kōrero, ā, noho manene ana i Miriana. Ā, tokorua āna tama i whānau ki reira.

30 "Ā, nō ka tutuki ngā tau e whā tekau, ka puta ki a ia tētahi anahera a te Ariki i te koraha o Maunga Hinai, i roto i te mura ahi i te rākau. 31 Ā, nō te kitenga o Mohi, ka mīharo ki taua whakakitenga; ā, i a ia ka whakatata atu ki te mātakitaki, ka puaki mai te reo o te Ariki ki a ia, 32 ‘Ko te Atua ahau o ōu mātua, ko te Atua o Āperahama, o Īhaka, o Hākopa.’ Nā, wiri ana a Mohi, kore rawa i kaha ki te titiro atu.

33 "Ā, ka mea mai te Ariki ki a ia, ‘Wetekia atu ngā hū i ōu waewae; ko te wāhi hoki e tū nā koe he oneone tapu. 34 Kua tino kite hoki ahau i te mate o tōku iwi e noho nei i Īhipa, kua rongo hoki i tā rātou auē, ā, kua heke iho nei ahau ki te whakaora i a rātou. Nā, haere mai, ka tonoa koe e ahau ki Īhipa.’

35 "Nā ko taua Mohi i whakakāhoretia rā e rātou, i mea rā rātou, ‘Nā wai koe i mea hei rangatira, hei kaiwhakawā?’ Ko ia anō i tonoa e te Atua hei rangatira, hei kaiwhakaora, he mea nā te ringa o te anahera i puta mai rā ki a ia i te rākau. 36 Nā, taua tangata rātou i ārahi atu, i muri iho i tāna mahinga i ngā mea whakamīharo, i ngā tohu, ki te whenua o Īhipa, ki te Moana Whero, ki te koraha hoki i ngā tau e whā tekau.

37 "Ko taua Mohi anō tēnei i mea atu rā ki ngā tamariki a Īharaira, ‘Mā te Atua e whakaara ake he poropiti mō koutou i roto i ō koutou tēina, he pēnei me ahau.’ 38 Ko ia anō tēnei i te whakaminenga i te koraha, rāua ko te anahera i kōrero rā ki a ia i Maunga Hinai, ko ō tātou mātua hoki; i riro mai ai i a ia ngā kupu ora hei hōmai ki a tātou.

39 "Kīhai nei ō tātou mātua i pai ki te whakarongo ki a ia, heoi, peia atu ana ia e rātou, ā, hoki ana ō rātou ngākau ki Īhipa. 40 Ā, mea ana rātou ki a Ārona, ‘Hangā mā tātou ētahi atua hei haere ki mua i a tātou; ko tēnei Mohi hoki i ārahina mai nei tātou i te whenua o Īhipa, kāhore tātou e mātau kua ahatia rānei.’ 41 Heoi, hangā ana e rātou he kūao kau i aua rā, tāpaea ana he patunga tapu mā taua whakapakoko, ā, koa ana ō rātou ngākau ki ngā mahi a ō rātou ringa. 42 Nā, ka tahuri kē te Atua, tukua atu ana rātou kia karakia ki te ope o te rangi; kia pērā me te mea i tuhia ki te pukapuka a ngā poropiti:

‘I hōmai koia e koutou ki ahau

ngā patunga tapu me ngā whakahere

i ngā tau e whā tekau i te koraha, e te whare o Īharaira?

43 Nā, kua mau koutou ki te tapenākara o Moroko,

ki te whetū o tō koutou atua o Reipana,

ki ngā whakapakoko i hangā e koutou hei koropiko atu;

nā, māku koutou e kawe atu ki tāwāhi o Papurōna.’

44 "I ō tātou mātua te tapenākara o te whakaaturanga i te koraha, tāna hoki i whakarite ai, i mea ai ki a Mohi kia hangā e ia, kia rite ki te tauira i kite ai ia. 45 Ā, i ō rātou nā rā, nā ō tātou mātua i mau mai, i a rātou ko Hohua i haere mai ai ki te noho i te whenua o ngā tauiwi, i peia atu nei e te Atua i te aroaro o ō tātou mātua, ā, taea noatia ngā rā i a Rāwiri; 46 i paingia nei ia e te Atua, ā, i īnoi hoki māna e rapu he nohoanga mō te Atua o Hākopa. 47 Nā, Horomona ia i hanga he whare mōna.

48 "He ahakoa rā, e kore te Runga Rawa e noho ki ngā whare i hangā e te ringa; ko tā te poropiti hoki tēnā i mea ai:

49 ‘Ko te rangi tōku torōna,

ko te whenua tōku tūranga waewae.

He whare pēhea tā koutou e hanga ai mōku?’

e ai tā te Ariki;

‘ā, ko tēhea te wāhi e okioki ai ahau?

50 Ehara ianei i tōku ringa nāna ēnei mea katoa i hanga?’

51 "E te hunga kakī mārō, kāhore nei i kotia te ngākau me ngā taringa, he whakakeke tonu tā koutou ki te Wairua Tapu; rite tonu tā koutou ki tā ō koutou mātua. 52 Ko tēhea o ngā poropiti kīhai i whakatupuria kinotia e ō koutou mātua? Whakamatea iho e rātou te hunga i poropititia ai te haerenga mai o te Mea Tika; ko koutou nei ōna kaituku, ōna kaikōhuru. 53 Ko koutou, kua riro nā i a koutou te ture, i tā ngā anahera i whakatakoto mai ai, heoi, kīhai i puritia e koutou."

Te Ākina o Tepene ki te Kōhatu

54 Ā, ka rongo rātou ki ēnei mea, nā tū rawa ki roto ki ō rātou ngākau, tetēā ana ō rātou niho ki a ia. 55 Otiia ko ia, kī tonu i te Wairua Tapu, titiro matatau atu ana ki te rangi, ka kite i te korōria o te Atua, i a Īhu hoki e tū ana i te ringa matau o te Atua. 56 Ā, ka mea, "Nanā, e kite ana ahau ko ngā rangi e tūhāhā ana, ā, ko te Tama a te tangata e tū ana i te ringa matau o te Atua!"

57 Kātahi, rātou ka hāmama, he nui te reo, ka puru i ō rātou taringa, ā, kotahi tonu te omanga atu ki a ia, 58 ka makā ia e rātou ki waho o te pā, ā, ākina ana ki te kōhatu. Ko ngā kaititiro i whakatakoto i ō rātou kākahu ki ngā waewae o tētahi taitama, ko Haora te ingoa.

59 Heoi, ākina ana e rātou a Tepene ki te kōhatu, me ia e karanga ana ki te Ariki, e mea ana, "E te Ariki, e Īhu, tōku wairua ki a koe." 60 Kātahi, ia ka tūturi ki raro, ka karanga, he nui te reo, "E te Ariki, kaua tēnei mea e whakairia ki a rātou." Ā, i tāna kōrerotanga i tēnei, ka moe.