Pular para o conteúdo
Publicidade

Atos 8

MRI2012

Prigonirea creștinilor

1 SaulCap. 7:58;22:20. se învoise la uciderea lui Ștefan. În ziua aceea, s-a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Și toțiCap. 11:19., afară de apostoli, s-au împrăștiat prin părțile Iudeii și ale Samariei. 2 Niște oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ștefan și l-auGen. 23:3;50:10.2 Sam. 3:31. jelit cu mare tânguire. 3 Saul, de partea lui, făcea prăpădCap. 7:58;9:1,13,21;22:4;26:10,11.1 Cor. 15:9.Gal. 1:13.Filip. 3:6.1 Tim. 1:13. în Biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbați și pe femei și-i arunca în temniță. 4 Cei ce se împrăștiaserăMat. 10:23. Cap. 11:19. mergeau din loc în loc și propovăduiau Cuvântul. 5 FilipCap. 6:5. s-a coborât în cetatea Samariei și le-a propovăduit pe Hristos. 6 Noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit și au văzut semnele pe care le făcea. 7 Căci din mulți îndrăciți ieșeau duhuriMarcu 16:17. necurate și scoteau mari țipete; mulți slăbănogi și șchiopi erau tămăduiți. 8 Și a fost o mare bucurie în cetatea aceasta. 9 În cetate era un om numit Simon, care zicea este un om însemnat; el vrăjeaCap. 13:6. și punea în uimireCap. 5:36. pe poporul Samariei. 10 Toți, de la mic până la mare, îl ascultau cu luare aminte și ziceau: Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numește mare." 11 Îl ascultau cu luare aminte, pentru multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui. 12 Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia EvangheliaCap. 1:3. Împărăției lui Dumnezeu și a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezați, atât bărbați, cât și femei. 13 Chiar Simon a crezut și, după ce a fost botezat, nu se mai despărțea de Filip și privea cu uimire minunile și semnele mari care se făceau.

Petru și Ioan în Samaria

14 Apostolii, care erau în Ierusalim, când au auzit Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și pe Ioan. 15 Aceștia au venit la samariteni și s-au rugat pentru ei, ca Cap. 2:38. primească Duhul Sfânt. 16 Căci nu Se coborâse încăCap. 19:2. peste niciunul din ei, ci fuseseră numaiMat. 28:19. Cap. 2:38. botezați în NumeleCap. 10:48;19:5. Domnului Isus. 17 Atunci, Petru și Ioan au pusCap. 6:6;19:6.Evr. 6:2. mâinile peste ei, și aceia au primit Duhul Sfânt. 18 Când a văzut Simon Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani 19 și a zis: Dați-mi și mie puterea aceasta, pentru ca, peste oricine-mi voi pune mâinile, primească Duhul Sfânt." 20 Dar Petru i-a zis: Banii tăi piară împreună cu tine, pentru aiMat. 10:8.2 Împ. 5:16. crezut darulCap. 2:38;10:45;11:17. lui Dumnezeu s-ar putea căpăta cu bani! 21 Tu n-ai nici parte, nici sorț în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu. 22 Pocăiește-te dar de această răutate a ta și roagă-te Domnului Dan. 4:27.2 Tim. 2:25. ți se ierte gândul acesta al inimii tale, dacă este cu putință, 23 căci văd ești plin de fiere amarăEvr. 12:15. și în lanțurile fărădelegii." 24 Simon a răspuns: Rugați-văGen. 20:7,17.Exod 8:8.Num. 21:7.1 Împ. 13:6.Iov 42:8.Iac. 5:16. voi Domnului pentru mine, ca nu mi se întâmple nimic din ce ați zis." 25 După ce au mărturisit despre Cuvântul Domnului și după ce l-au propovăduit, Petru și Ioan s-au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate ale samaritenilor.

Filip și famenul etiopian

26 Un înger al Domnului a vorbit lui Filip și i-a zis: Scoală-te și du-te spre miazăzi, pe drumul care coboară spre Ierusalim la Gaza și care este pustiu." 27 Filip s-a sculat și a plecat. Și iată unŢef. 3:10. etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a etiopienilor și îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venitIoan 12:20. la Ierusalim ca se închine, 28 se întorcea de acolo și ședea în carul lui și citea pe prorocul Isaia. 29 Duhul a zis lui Filip: Du-te și ajunge carul acesta!" 30 Filip a alergat și a auzit pe etiopian citind pe prorocul Isaia. El i-a zis: Înțelegi tu ce citești?" 31 Famenul a răspuns: Cum putea înțeleg, dacă nu va călăuzi cineva?" Și a rugat pe Filip se suie în car și șadă împreună cu el. 32 Locul din Scriptură pe care-l citea era acesta: ElIs. 53:7,8. a fost dus ca o oaie la tăiere și ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, așa nu Și-a deschis gura; 33 în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. Și cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viața I-a fost luată de pe pământ." 34 Famenul a zis lui Filip: Rogu-te, despre cine vorbește prorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?" 35 Atunci, Filip a luat cuvântul, a începutLuca 24:27. Cap. 18:28. de la Scriptura aceasta și i-a propovăduit pe Isus. 36 Pe când își urmau ei drumul, au dat peste o apă. Și famenul a zis: Uite apă, ceCap. 10:47. împiedică fiu botezat?" 37 Filip a zis: DacăMat. 28:19.Marcu 16:16. crezi din toată inima, se poate." Famenul a răspuns: CredMat. 16:16.Ioan 6:69;9:35,38;11:27. Cap. 9:20.1 Ioan 4:15;5:5,13. Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu." 38 A poruncit stea carul, s-au coborât amândoi în apă, și Filip a botezat pe famen. 39 Când au ieșit din apă, Duhul1 Împ. 18:12.2 Împ. 2:16.Ezec. 3:12,14. Domnului a răpit pe Filip, și famenul nu l-a mai văzut. În timp ce famenul își vedea de drum, plin de bucurie, 40 Filip se afla la Azot, de unde s-a dus până la Cezareea. Și propovăduia Evanghelia în toate cetățile prin care trecea.

1 Ā, i reira a Haora e whakaae ana ki tōna matenga.

Te Whakatoinga o Haora i te Hāhi

, i taua ka oho he whakatoinga nui ki te hāhi i Hiruhārama, ā, marara katoa ana rātou, puta noa i ngā wāhi o Hūria, o Hamaria; kāhore ia ngā āpōtoro. 2 Ā, te hunga whakaaro a Tepene i tanu, ā, he nui rātou tangihanga mōna.

3 Ko Haora ia, tāhoroa ana e ia te hāhi, tomo ana ki tēnā whare, ki tēnā whare, tōia atu ana ngā tāne me ngā wāhine, hoatu ana ki roto ki te whare herehere.

Ka Kauwhautia te Rongopai ki Hamaria

4 reira ko rātou tonu, ko ngā mea i whakamararatia , i hāereere ki te kauwhau i te kupu. 5 , ko Piripi i heke atu ki te o Hamaria, ā, kauwhau ana i a te Karaiti ki a rātou. 6 Ā, kotahi tonu te whakaaro o ngā mano ki te whakarongo ki ngā mea i kōrero ai a Piripi, i a rātou e rongo ana, e kite ana i ngā tohu i mea ai ia. 7 I puta mai hoki ngā wairua poke i roto i te tini o ngā mea e nohoia ana, he nui te reo ki te karanga. He tokomaha anō ngā pararūtiki, ngā kopa i whakaorangia. 8 Ā, nui atu te hari o taua .

9 , i reira tētahi tangata, ko Haimona te ingoa, he mahi mākutu tāna i mua atu i roto i taua , ā, mīharo ana te iwi o Hamaria, i mea hoki ia i a ia he tangata nui. 10 I whakarongo katoa hoki rātou ki a ia te iti me te rahi, i mea, "Ko taua kaha o te Atua tēnei tangata, e kīia nei ko te Nui." 11 Ā, i whakarongo rātou ki a ia, te mea kua roa rātou e mīharo ana ki āna mahi mākutu. 12 Ā, rātou ka whakapono ki a Piripi; e kauwhau ana i te rongopai o te rangatiratanga o te Atua, i te ingoa hoki o Īhu Karaiti, ka iriiria rātou, ngā tāne me ngā wāhine. 13 Ko Haimona tonu tētahi i whakapono. Ā, ka iriiria ka piri tahi ki a Piripi; ā, tōna kitenga i ngā tohu me ngā merekara nunui i mahia, ka mīharo.

14 Ā, i te rongonga o ngā āpōtoro i Hiruhārama kua tango a Hamaria i te kupu a te Atua, ka tonoa atu e rātou a Pita rāua ko Hoani ki a rātou. 15 rāua taenga iho, ka īnoi rātou, kia riro te Wairua Tapu i a rātou. 16 Kāhore anō hoki ia i tau noa ki tētahi o rātou; he mea iriiri kau i runga i te ingoa o te Ariki, o Īhu. 17 Me i reira ka whakapākia iho ō rātou ringa ki a rātou, ā, ka riro mai te Wairua Tapu i a rātou.

18 Ā, te kitenga o Haimona, te whakapānga iho o ngā ringa o ngā āpōtoro i hōmai ai te Wairua Tapu, ka mea ki te hoatu moni ki a rāua, 19 ka , "Hōmai hoki ki ahau tēnei mana, kia riro ai te Wairua Tapu i te tangata e whakapākia iho ai e ahau ōku ringa."

20 , ko te meatanga a Pita ki a ia, "Kia pirau ngātahi kōrua ko tāu moni, ina koe ka whakaaro te moni ka whiwhi ai ki te mea hōmai noa a te Atua! 21 Kāhore he wāhi māu, kāhore he taunga mōu i tēnei mea; kāhore hoki i tika tōu ngākau i te aroaro o te Atua. 22 , rīpenetātia tēnei kino ōu, ā, īnoi ki te Atua, me kore noa e murua te whakaaro o tōu ngākau. 23 Kua kite hoki ahau i a koe, kei roto koe i te au kawa, kei te here o te kino."

24 , ka whakahoki a Haimona, ka mea, "kōrua e īnoi mōku ki te Ariki, kei ki ahau tētahi o ngā mea kua kōrerotia mai e kōrua."

25 Ā, ka mutu rāua whakaatu, rāua kauwhau i te kupu a te Ariki, ka hoki ki Hiruhārama, he maha hoki ngā kāinga o ngā Hamari i kauwhautia ai e rāua te rongopai.

Ko Piripi rāua ko te Āpiha Etiopiana

26 , ka kōrero tētahi anahera a te Ariki ki a Piripi, ka mea, "Whakatika, haere ki te tonga, ki te ara e heke atu ana i Hiruhārama ki Kaha"; he koraha tērā. 27 Whakatika ana ia, haere ana. , ko tētahi tangata o Etiopia, he unaka, he tangata nui Kanarahi, kuīni o ngā Etiopiana, ko te kaitiaki ia o āna taonga katoa, i haere ki Hiruhārama ki te karakia; 28 ā, e hoki mai ana, e noho ana i runga i tōna hāriata, e kōrero ana i a Ihāia poropiti. 29 , ka mea te Wairua ki a Piripi, "Whakatata atu, ka haere atu koe ki te hāriata ."

30 Kātahi a Piripi ka oma atu ki a ia, ka rongo i a ia e kōrero ana i a Ihāia poropiti, ka mea atu, "E mātau ana rānei koe ki tāu e kōrero ?"

31 Anō ko ia, "Me pēhea koia, ki te kore tētahi hei arataki i ahau?" , ka mea ia ki a Piripi kia eke ki runga kia noho tahi me ia.

32 , ko te wāhi o te karaipiture e kōrero nei ia, ko tēnei:

"I ārahina ia ānō he hipi kia patua;

ā, me te reme e wahangū ana i te aroaro o tōna kaikutikuti,

kīhai i kuihi tōna waha.

33 I tōna whakaitinga i whakakorea he whakawā mōna.

wai hoki tōna whakatupuranga e kōrero?

Kua tangohia atu nei tōna ora i te whenua."

34 , ka whakahoki te unaka ki a Piripi, ka mea, "Tēnā koa, wai tēnei kōrero a te poropiti? Mōna ake anō, tētahi atu rānei?" 35 , ka puaki te māngai o Piripi, ā, tīmata mai i taua karaipiture, kauwhautia ana e ia a Īhu ki a ia.

36 Ā, i a rāua e haere ana i te ara, ka tae atu rāua ki tētahi wai, ka mea te unaka, ", he wai tēnei! He aha te mea e kore ai ahau e iriiria?" 37 Mea atu ana a Piripi, "Ki te whakapono tōu ngākau katoa, e āhei anō koe." , ka whakahoki ia, ka mea, "E whakapono ana ahau ko Īhu Karaiti te Tama a te Atua." 38 Kātahi ia ka whakahau i te hāriata kia ; ka haere atu rāua tokorua ki roto i te wai, a Piripi rāua ko te unaka; ā, iriiria ana ia e ia. 39 Ā, i rāua putanga ake i te wai, kāhakina atu ana a Piripi e te Wairua o te Ariki; ā, mutu tonu te kitenga atu o te unaka i a ia, heoi, haere hari atu ana ia i tōna ara. 40 Ko Piripi ia i kitea ki Ahota; ā, i a ia e haere ana, kauwhautia ana e ia te rongopai ki ngā katoa, ā tae noa ia ki Hiharia.

Veja também