Atos 16

Timotei. Vedenia lui Pavel

1 În urmă, Pavel s-a dus la Derbe*Cap. 14:6. și la Listra. Și iată că acolo era un ucenic numit*Cap. 19:22.Rom. 16:21.1 Cor. 4:17.Filip. 2:19.1 Tes. 3:2.1 Tim. 1:2.2 Tim. 1:2. Timotei, fiul*2 Tim. 1:5. unei iudeice credincioase și al unui tată grec. 2 Frații*Cap. 6:3. din Listra și Iconia îl vorbeau de bine. 3 Pavel a vrut să-l ia cu el și, după ce l-a luat*1 Cor. 9:20.Gal. 2:3;5:2., l-a tăiat împrejur, din pricina iudeilor care erau în acele locuri, căci toți știau că tatăl lui era grec. 4 Pe când trecea prin cetăți, învăța pe frați să păzească hotărârile*Cap. 15:28,29. apostolilor și prezbiterilor din Ierusalim. 5 Bisericile*Cap. 15:41. se întăreau în credință și sporeau la număr din zi în zi. 6 Fiindcă au fost opriți de Duhul Sfânt să vestească Cuvântul în Asia, au trecut prin ținutul Frigiei și Galatiei. 7 Ajunși lângă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie. 8 Au trecut atunci prin Misia și s-au*2 Cor. 2:12.2 Tim. 4:13. coborât la Troa. 9 Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om*Cap. 10:30. din*2 Cor. 2:13. Macedonia stătea în picioare și i-a făcut următoarea rugăminte: „Treci în Macedonia și ajută-ne!" 10 După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înțelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia.

Pavel la Filipi. Lidia

11 După ce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia și a doua zi ne-am oprit la Neapolis. 12 De acolo ne-am dus la Filipi*Filip. 1:1., care este cea dintâi cetate dintr-un ținut al Macedoniei și o colonie romană. În cetatea aceasta am stat câteva zile. 13 În ziua Sabatului, am ieșit pe poarta cetății, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am șezut jos și am vorbit femeilor, care erau adunate laolaltă. 14 Una din ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu și asculta. Domnul i-a*Luca 24:45. deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel. 15 După ce a fost botezată, ea și casa ei, ne-a rugat și ne-a zis: „Dacă mă socotiți credincioasă Domnului, intrați și rămâneți în casa mea." Și ne-a*Gen. 19:3;33:11.Jud. 19:21.Luca 24:29.Evr. 13:2. silit să intrăm.

O slujnică ghicitoare. Temnicerul din Filipi

16 Pe când ne duceam la locul de rugăciune, ne-a ieșit înainte o roabă, care*1 Sam. 28:7. avea un duh de ghicire*16:16 Grecește: un duh al lui Piton.. Prin ghicire, ea aducea mult câștig*Cap. 19:24. stăpânilor ei. 17 Roaba aceasta s-a luat după Pavel și după noi și striga: „Oamenii aceștia sunt robii Dumnezeului celui Preaînalt și ei vă vestesc calea mântuirii." 18 Așa a făcut ea timp de mai multe zile. Pavel, necăjit*Marcu 1:25,34., s-a întors și a zis duhului: „În Numele lui Isus Hristos îți poruncesc să ieși din ea." Și*Marcu 16:17. a ieșit chiar în ceasul acela. 19 Când au văzut*Cap. 19:25,26. stăpânii roabei că s-a dus nădejdea câștigului lor, au pus mâna*2 Cor. 6:5. pe Pavel și pe Sila și i-au*Mat. 10:18. târât în piață înaintea fruntașilor. 20 I-au dat pe mâna dregătorilor și au zis: „Oamenii aceștia ne tulbură*1 Împ. 18:17. Cap. 17:6. cetatea; sunt niște iudei 21 care vestesc niște obiceiuri pe care noi, romanii, nu trebuie nici să le primim, nici să le urmăm." 22 Norodul s-a ridicat și el împotriva lor, și dregătorii au pus să le smulgă hainele de pe ei și au*2 Cor. 6:5;11:23,25.1 Tes. 2:2. poruncit să-i bată cu nuiele. 23 După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniță și au dat în grijă temnicerului să-i păzească bine. 24 Temnicerul, ca unul care primise o astfel de poruncă, i-a aruncat în temnița dinăuntru și le-a băgat picioarele în butuci. 25 Pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și cântau cântări de laudă lui Dumnezeu, iar cei închiși îi ascultau. 26 Deodată*Cap. 4:31., s-a făcut un mare cutremur de pământ, așa că s-au clătinat temeliile temniței. Îndată, s-au deschis toate ușile și s-au*Cap. 5:19;12:7,10. dezlegat legăturile fiecăruia. 27 Temnicerul s-a deșteptat și, când a văzut ușile temniței deschise, a scos sabia și era să se omoare, căci credea că cei închiși au fugit. 28 Dar Pavel a strigat cu glas tare: „Să nu-ți faci niciun rău, căci toți suntem aici." 29 Atunci, temnicerul a cerut o lumină, a sărit înăuntru și, tremurând de frică, s-a aruncat la picioarele lui Pavel și ale lui Sila, 30 i-a scos afară și le-a zis: „Domnilor*Luca 3:10. Cap. 2:37;9:6., ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?" 31 Pavel și Sila i-au răspuns: „Crede*Ioan 3:16,36;6:47.1 Ioan 5:10. în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și casa ta." 32 Și i-au vestit Cuvântul Domnului, atât lui, cât și tuturor celor din casa lui. 33 Temnicerul i-a luat cu el chiar în ceasul acela din noapte, le-a spălat rănile și a fost botezat îndată, el și toți ai lui. 34 După ce i-a dus în casă, le-a*Luca 5:29;19:6. pus masa și s-a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu.

Pavel și Sila slobozi

35 Când s-a făcut ziuă, dregătorii au trimis pe cei ce purtau nuielele*16:35 Grecește: lictori. să spună temnicerului: „Dă drumul oamenilor acelora." 36 Și temnicerul a spus lui Pavel aceste cuvinte: „Dregătorii au trimis să vi se dea drumul; acum dar, ieșiți afară și duceți-vă în pace." 37 Dar Pavel le-a zis: „După ce ne-au bătut cu nuiele în fața tuturor fără să fim judecați, pe noi, care*Cap. 22:25. suntem romani, ne-au aruncat în temniță, și acum ne scot afară pe ascuns! Nu merge așa! Să vină ei singuri să ne scoată afară!" 38 Cei ce purtau nuielele au spus aceste cuvinte dregătorilor. Aceștia s-au temut când au auzit că sunt romani. 39 Dregătorii au venit să-i potolească, i-au scos afară din temniță și i-au*Mat. 8:34. rugat să părăsească cetatea. 40 Ei au ieșit din temniță și au*Vers. 14. intrat în casa Lidiei; și, după ce au văzut și mângâiat pe frați, au plecat.

Ka Haere a Tīmoti ki te taha o Pāora rāua ko Hira

1 Nā, ka tae atu hoki ia ki Rerepe, ki Raihitara; ā, i reira tētahi ākonga, ko Tīmoti te ingoa, he tama nā tētahi wahine whakapono, he Hūrai, ko tōna pāpā ia he Kariki. 2 He pai te kōrero mōna a ngā tēina i Raihitara, i Ikoniuma. 3 I mea a Pāora kia haere ia hei hoa mōna; ā tangohia ana ia, kotia ana, he mea hoki mō ngā Hūrai e noho ana i aua wāhi; i mātau hoki rātou katoa he Kariki tōna pāpā. 4 Ā, i a rātou e hāereere ana i ngā pā, ka tukua e rātou hei pupuri mā rātou ngā tikanga i whakaritea e ngā āpōtoro, e ngā kaumātua, i Hiruhārama. 5 Nā, ka whakaūkia ngā hāhi ki te whakapono, ka nui haere hoki i tēnei rā, i tēnei rā.

Te Whakakitenga ki a Pāora i Toroa

6 Nā, haere ana rātou nā waenganui o te whenua o Pirikia, o Karatia, kua āraia hoki e te Wairua Tapu kei kōrero i te kupu ki Āhia. 7 Ā, i te taenga atu ki Maihia, ka whakamātau rātou ki te haere ki Pitinia; heoi, kīhai i tukua e te Wairua o Īhu; 8 nā, kapea ana Maihia, ka haere ki Toroa. 9 Ā, ka kitea e Pāora he kitenga i te pō: He tangata nō Makeronia e tū ana, e tohe ana ki a ia, e mea ana, "Whiti mai ki Makeronia, āwhinatia mātou." 10 Ā, nō ka kitea te kitenga, ka mea tonu mātou kia haere ki Makeronia, i whakaaro hoki, nā te Atua mātou i karanga ki te kauwhau i te rongopai ki a rātou.

I Piripai: Te Huringa o Riria ki te Whakapono

11 Heoi, ko te rerenga atu i Toroa, ka tika tonu mātou ki Hamotarakia, ā, ao ake te rā ki Neapori. 12 I reira atu ki Piripai, ko te pā nui ia o taua wāhi o Makeronia, he koroni nō Rōma. Ā, noho ana mātou i taua pā ā taka noa ētahi rā.

13 Nā, i te rā hāpati ka haere mātou ki waho o te pā, ki te taha o tētahi awa, he whakaaro ko te wāhi tērā hei karakiatanga; ā, ka noho, ka kōrero ki ngā wāhine i haere tahi ake. 14 Nā, ka whakarongo tētahi wahine, ko Riria te ingoa, he kaihoko pāpura, nō te pā o Taiataira, he wahine karakia ki te Atua. He mea whakapuare tōna ngākau e te Ariki, i rongo ai ia ki ngā mea i kōrerotia e Pāora. 15 Ā, nō ka oti ia te iriiri, rātou ko tōna whare, ka tohe ia, ka mea, "Ki te mea kua Whakaaro koutou he pono tāku mahi ki te Ariki, tomo mai koutou, e noho ki tōku whare." Nā, ka tohea mātou e ia.

I te Whare Herehere i Piripai

16 Nā, i a mātou e haere ana ki te wāhi īnoi, ka tūtaki ki a mātou tētahi kōtiro, he wairua matakite nei tōna, he nui te utu i riro i a ia mā ōna rangatira, i a ia e poropiti ana. 17 Ka whai ia i a mātou ko Pāora, ka karanga, ka mea, "He pononga ēnei tāngata nā te Atua, nā te Runga Rawa, e whakapuakina ana e rātou te ara o te ora ki a koutou." 18 Nā, he maha ngā rā i mea ai ia tēnei. Otiia, ka hōhā a Pāora, ka tahuri, ka mea ki te wairua, "Ko tāku kupu tēnei ki a koe i runga i te ingoa Īhu Karaiti, puta mai i roto i a ia." Puta mai ana i taua hāora anō.

19 Otirā, nō te kitenga o ōna rangatira kua kore he mahinga moni mā rātou, ka mau ki a Pāora rāua ko Hira, ka tōia ki te kāinga hoko ki ngā rangatira; 20 ā, ka oti rāua te mau ki ngā kaiwhakawā, ka mea, "Ko ēnei tāngata he Hūrai nei, e tino whakararuraru ana i tō tātou pā, 21 e whakapuakina ana hoki e rāua he ritenga e kore nei e tika kia whakaaetia, kia mahia e tātou, e ngā tāngata o Rōma."

22 Nā, ko te whakatikanga o te mano ki a rāua. Ka huhua ō rāua kākahu e ngā kaiwhakawā, ka mea kia whiua ki te rākau. 23 Ā, ka maha ō rāua whiunga e rātou, ka makā rāua ki te whare herehere, ka tohutohutia te kaitiaki herehere, kia mau tāna pupuri i a rāua. 24 Nō te rironga i a ia o taua kupu, ka makā rāua e ia ki te whare herehere i roto rawa, ka whakaūria ō rāua waewae ki te rākau.

25 Nā, i waenganui pō ka īnoi a Pāora rāua ko Hira, ka waiata atu ki te Atua, me te whakarongo anō ngā herehere ki a rāua. 26 Nā, ka pā whakarere he rū nui, i ngarue ai ngā tūranga o te whare herehere; ā, puare tonu atu ngā tatau katoa, whakakorokoroa ana ngā herenga o ngā tāngata katoa. 27 Ā, ka oho te kaitiaki herehere i te moe, ka kite i ngā tatau o te whare herehere e puare ana, nā, ka unu i tāna hoari, ka mea ki te patu i a ia anō, hua noa kua oma ngā herehere. 28 Nā, ka nui te reo o Pāora ki te karanga, ka mea, "Kauaka tētahi mea kino e meatia ki a koe; ina tonu hoki mātou katoa."

29 Ā, karangatia ana e ia he rama, ka rere ki roto, ka haere wiri, ka takoto ki te aroaro o Pāora rāua ko Hira. 30 Ka ārahina hoki rāua ki waho, ka mea, "E hoa mā, me aha ka ora ai ahau?"

31 Ka mea rāua "Me whakapono ki te Ariki, ki a Īhu Karaiti, ka ora ai koe, koutou tahi ko tōu whare." 32 Nā, ka kōrerotia te kupu a te Ariki ki a ia, ki ngā tāngata katoa hoki i roto tōna whare. 33 Ā, ka mauria rāua e ia i taua hāora o te pō, ka horoia ō rāua whiunga; nā, iriiria tonutia iho, a ia me āna tāngata katoa. 34 Ā, ka ārahina rāua e ia ki tōna whare, ka whakatūria he tēpu kai ki mua i a rāua, ā, nui atu tōna hari, me tōna whare katoa, i te mea kua whakapono nei ki te Atua.

35 I te aonga ake ia o te rā, ka tonoa, ngā kātipa e ngā kaiwhakawā, i mea, "Tukua aua tāngata kia haere."

36 Nā, ka kōrerotia e te kaitiaki herehere ēnei kupu ki a Pāora, ka mea, "Kua tono tāngata mai ngā kaiwhakawā, kia tukua kōrua; tēnā rā puta mai, haere i runga i te rangimārie."

37 Nā, ko te kīanga atu a Pāora, "Kua whiua nuitia nei māua e rātou, ahakoa kāhore i whakawākia, he tāngata hoki nō Rōma, ā, kua makā māua ki te whare herehere; ā, kei te makā pukutia atu māua āianei e rātou? Kāhore rāpea; engari, mā rātou tonu e haere mai, e whakaputa i a māua ki waho."

38 Nā, ka kōrerotia ēnei kupu e ngā kātipa ki ngā kaiwhakawā; ā, ka wehi, i tō rātou rongonga nō Rōma rāua. 39 Nā, ka haere mai rātou, ka tohe ki a rāua, ā, ka oti rāua te ārahi ki waho, ka mea rātou kia haere atu rāua i te pā. 40 Ā, ka puta atu rāua i te whare herehere, ka tomo ki te whare o Riria; ā, nō ka kite rāua i ngā tēina, ka whakamārie i a rātou, ka haere.