Pavel își ia rămas-bun de la ucenicii din Tir
1 După ce ne-am smuls din brațele lor, am plecat pe apă și ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos și de-acolo la Patara. 2 Am găsit o corabie care avea să treacă în Fenicia, ne-am suit în ea și am plecat. 3 Am trecut prin fața insulei Cipru, am lăsat-o la stânga și ne-am urmat drumul spre Siria, apoi ne-am dat jos în Tir, unde avea să se descarce corabia. 4 Acolo am găsit pe ucenici și am rămas șapte zile. UceniciiCap. 20:23;21:12., prin Duhul, ziceau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim. 5 Dar când s-au împlinit zilele, am plecat și ne-am văzut de drum; și ne-au petrecut toți, cu nevestele și copiii, până afară din cetate. Am îngenuncheatCap. 20:36. pe mal și ne-am rugat. 6 Apoi ne-am luat ziua bună unii de la alții și noi ne-am suit în corabie, iar ei s-au întors acasăIoan 1:11..
Pavel la Ptolemaida și la Cezareea. Prorocia lui Agab
7 După ce ne-am isprăvit călătoria pe mare, din Tir am plecat la Ptolemaida, unde am urat de bine fraților și am stat la ei o zi. 8 A doua zi, am plecat și am ajuns la Cezareea. Am intrat în casa lui Filip evanghelistulEfes. 4:11.2 Tim. 4:5., careCap. 6:5;8:26,40. era unul din cei șapte, și am găzduit la el. 9 El avea patru fete fecioare, careIoel 2:28. Cap. 2:17. proroceau. 10 Fiindcă stăteam de mai multe zile acolo, un proroc numit AgabCap. 11:28. s-a coborât din Iudeea 11 și a venit la noi. A luat brâul lui Pavel, și-a legat picioarele și mâinile și a zis: „Iată ce zice Duhul Sfânt: ‘AșaCap. 20:23;21:33. vor lega iudeii în Ierusalim pe omul acela al cui este brâul acesta și-l vor da în mâinile neamurilor.’" 12 Când am auzit lucrul acesta, atât noi, cât și cei de acolo am rugat pe Pavel să nu se suie la Ierusalim. 13 Atunci Pavel a răspuns: „CeCap. 20:24. faceți de plângeți așa și-mi rupeți inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, dar chiar să și mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus." 14 Dacă am văzut că nu-l putem îndupleca, n-am mai stăruit și am zis: „Facă-se voiaMat. 6:10;26:42.Luca 11:2;22:42. Domnului!" 15 După zilele acelea, ne-am pregătit de plecare și ne-am suit la Ierusalim. 16 Câțiva ucenici din Cezareea au venit și ei cu noi și ne-au dus la unul numit Mnason, din Cipru, vechi ucenic, la care aveam să găzduim.
Pavel la Ierusalim, în Templu
17 CândCap. 15:4. am ajuns la Ierusalim, frații ne-au primit cu bucurie. 18 A doua zi, Pavel a mers cu noi la IacovCap. 15:13.Gal. 1:19;2:9. și toți prezbiterii s-au adunat acolo. 19 După ce le-a dat ziua bună, le-a istorisitCap. 15:4,12.Rom. 15:18,19. cu de-amănuntul ce făcuse Dumnezeu în mijlocul neamurilor prinCap. 1:17;20:24. slujba lui. 20 Când l-au auzit, au proslăvit pe Dumnezeu. Apoi, i-au zis: „Vezi, frate, câte mii de iudei au crezut și toți sunt plini de râvnăCap. 22:3.Rom. 10:2.Gal. 1:14. pentru Lege. 21 Dar ei au auzit despre tine că înveți pe toți iudeii care trăiesc printre neamuri să se lepede de Moise, că le zici să nu-și taie copiii împrejur și să nu trăiască potrivit cu obiceiurile. 22 Ce este de făcut? Negreșit, mulțimea are să se adune, căci vor auzi că ai venit. 23 Deci, fă ce-ți vom spune noi. Avem aici patru bărbați, care au făcut o juruință. 24 Ia-i cu tine, curățește-te împreună cu ei și cheltuiește tu pentru ei, ca să-și radăNum. 6:2,13,18. Cap. 18:18. capul. Și astfel vor cunoaște toți că nu este nimic adevărat din cele ce au auzit despre tine, ci că și tu umbli întocmai după rânduială și păzești Legea. 25 Cu privire la neamurile care au crezut, noiCap. 15:20,29. am hotărât și le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de dobitoace sugrumate și de curvie." 26 Atunci, Pavel a luat pe oamenii aceia, s-a curățit și aCap. 24:18. intrat cu ei a doua zi în Templu, ca să vesteascăNum. 6:13. sfârșitul zilelor curățirii, când se va aduce jertfă pentru fiecare din ei.
Prinderea lui Pavel
27 Către sfârșitul celor șapte zile, iudeiiCap. 24:18. din Asia, când au văzut pe Pavel în Templu, au întărâtat tot norodul, auCap. 26:21. pus mâinile pe el 28 și au început să strige: „Bărbați israeliți, dați ajutor! Iată omul careCap. 24:5,6. propovăduiește pretutindeni și în toată lumea împotriva norodului, împotriva Legii și împotriva locașului acestuia, ba încă a vârât și pe niște greci în Templu și a spurcat acest locaș sfânt." 29 În adevăr, văzuseră mai înainte pe TrofimCap. 20:4., Efeseanul, împreună cu el în cetate și credeau că Pavel îl băgase în Templu. 30 Toată cetatea s-a pus în mișcareCap. 26:21. și s-a strâns norodul din toate părțile. Au pus mâna pe Pavel și l-au scos din Templu, ale cărui uși au fost încuiate îndată. 31 Pe când încercau să-l omoare, s-a dus vestea la căpitanul oastei că tot Ierusalimul s-a tulburat. 32 AcestaCap. 23:27;24:7. a luat îndată ostași și sutași și a alergat la ei. Când au văzut pe căpitan și pe ostași, au încetat să mai bată pe Pavel. 33 Atunci, căpitanul s-a apropiat, aCap. 20:23. Vers. 11. pus mâna pe el și a poruncit să-l lege cu două lanțuri. Apoi a întrebat cine este și ce a făcut. 34 Dar unii strigau într-un fel, alții într-alt fel prin mulțime. Fiindcă nu putea deci să înțeleagă adevărul din pricina zarvei, a poruncit să-l ducă în cetățuie. 35 Când a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit să fie dus de ostași din pricina îmbulzelii norodului întărâtat, 36 căci mulțimea norodului se ținea după el și striga: „La moarteLuca 23:18.Ioan 19:15. Cap. 22:22. cu el!"
Pavel cere voie să vorbească
37 Tocmai când era să fie băgat în cetățuie, Pavel a zis căpitanului: „Îmi este îngăduit să-ți spun ceva?" Căpitanul a răspuns: „Știi grecește? 38 Nu cumvaCap. 5:36. ești egipteanul acela care s-a răsculat acum în urmă și a dus în pustie pe cei patru mii de tâlhari?" 39 „EuCap. 9:11;22:3. sunt iudeu", a spus Pavel, „din Tarsul din Cilicia, cetățean al unei cetăți nu fără însemnătate. Te rog, dă-mi voie să vorbesc norodului." 40 După ce i-a dat voie căpitanul, Pavel a stat în picioare pe trepte și aCap. 12:17. făcut semn norodului cu mâna. S-a făcut o mare tăcere, și Pavel le-a vorbit în limba evreiască astfel:
Ka Haere a Pāora ki Hiruhārama
1 Heoi, ka wehe mātou i a rātou, ka rere, ā, tika tonu atu, tae noa ki Koha, ā, ao ake te rā kei Roro, i reira atu ki Pātara. 2 Nā, ka rokohanga tētahi kaipuke e whakawhiti atu ana ki Pinikia, ā, eke ana mātou ki runga, rere ana. 3 Ā, ka kitea Kaiperu, ka mahue ake i te taha ki mauī, ka rere atu mātou ki Hīria, ā, ka ū ki Tāira; hei reira hoki te kaipuke ruke ai i tōna utanga. 4 Ā, ka kitea ngā ākonga, e whitu ngā rā i noho ai mātou ki reira. Ka kōrero hoki rātou ki a Pāora, he mea nā te Wairua, kia kaua ia e haere ki Hiruhārama. 5 Ā, ka rite aua rā o mātou, ka puta atu mātou, ka haere; me te kawe anō rātou katoa, me ngā wāhine, me ngā tamariki, i a mātou ā waho rā anō o te pā. Nā, ka tukua ō mātou turi ki te tahatai, ka īnoi; 6 kātahi ka poroporoaki mātou tētahi ki tētahi; ā, eke ana mātou ki te kaipuke; ko rātou ia i hoki ki ō rātou kāinga.
7 Ā, ka tutuki tō mātou rerenga atu i Tāira, ka tae ki Toromai, nā, ka oha atu ki ngā tēina, ā, kotahi te rā i noho ai ki a rātou. 8 I te aonga ake ka tūria atu e mātou, ka haere ki Hiharia; ā, tomo ana ki te whare o Piripi kaikauwhau, ko ia nei tētahi o ngā tokowhitu; noho ana i a ia. 9 Nā, tokowhā ngā tamāhine a taua tangata, he wāhina, he poropiti.
10 Ā, ka maha ō mātou rā i noho ai, ka haere mai tētahi poropiti i Hūria, ko Akapu te ingoa. 11 Ā, nō tō rātou taenga mai ki a mātou, ka mau ki te whītiki o Pāora, herea iho e ia ōna ake ringa me ōna waewae, ka mea, "Ko tā te Wairua Tapu kōrero tēnei, E pēneitia te here te tangata nōna tēnei whītiki e ngā Hūrai i Hiruhārama, e tukua atu anō ia ki ngā ringa o ngā tauiwi."
12 Heoi, i tō mātou rongonga i ēnei mea, ka tohe mātou ko ngā tāngata o taua kāinga, kia kaua ia e haere ki Hiruhārama. 13 Nā, ko te whakahokinga a Pāora, "He aha tā koutou e tangi, e whakangākaukore nei i ahau? Ehara hoki i te mea ko te here anake tāku e pai ai, engari ko te mate anō hoki ki Hiruhārama, mō te ingoa o te Ariki, o Īhu."
14 Ā, nō tōna korenga i rongo, ka mutu tā mātou, ka mea, "Kia meatia tā te Ariki e pai ai."
15 Ā, ka pahemo ēnei rā, ka takai mātou i ā mātou mea, ā, haere ana ki Hiruhārama. 16 I haere tahi anō i a mātou ētahi o ngā ākonga o Hiharia; nā rātou i mau ake a Nahona o Kaiperu, he ākonga tawhito hei tukunga atu mō mātou.
Ka Haere a Pāora ki a Hēmi
17 Ā, i tō mātou taenga ki Hiruhārama, ka koa ngā tēina ki a mātou. 18 I te aonga ake, ka haere tahi mātou ko Pāora ki a Hēmi; i reira anō ngā kaumātua katoa. 19 Nā, ka oha ia ki a rātou, ka kōrerotia takitahitia ngā mea i mea ai te Atua kia mahia e ia i roto i ngā tauiwi.
20 Nō tō rātou rongonga, ka whakakorōria i te Atua, ka mea ki a ia, "Kua kite koe, e tō mātou teina, i ngā mano tini o ngā Hūrai kua whakapono nei; e uaua katoa ana hoki ki te ture. 21 Kua rongo anō hoki rātou ki a koe, e whakaako ana koe i ngā Hūrai katoa i roto i ngā tauiwi, kia whakarērea a Mohi, e mea ana kia kaua rātou e kokoti i ngā tamariki, kia kaua anō e haere i runga i ngā ritenga o mua. 22 Nā, me pēhea? E kore hoki e kore ka rongo rātou ki tōu taenga mai. 23 Nā, me mea e koe tēnei e kōrerotia nei e mātou ki a koe. Tokowhā e mātou tāngata, he kupu taurangi tā rātou. 24 Tangohia ēnei, kia purea ngātahitia koutou, māu anō e utu ā rātou mea, kia waruhia ai ō rātou mātenga. Ā, ka kite rātou katoa he teka noa ngā mea i kōrerotia mōu; engari ko koe, he tika tāu haere, kei te whakarite anō koe i te ture. 25 Tēnā ko ngā tauiwi kua whakapono, kua tuhituhi atu mātou, kua whakatakoto tikanga atu, kia tūpato rātou i ngā mea e patua ana mā ngā whakapakoko, i te toto, i te mea kua nōtia te kakī, i te moe tāhae."
26 Nā, ka mau a Pāora ki aua tāngata, ā, i te aonga ake ka pure tahi, ka haere tahi rātou ki roto ki te temepara, hei whakaatu ka whakaritea ngā rā mō te purenga, kia whakaherea rā anō he whakahere mō tētahi, mō tētahi o rātou.
Ka Mau a Pāora i roto i te Temepara
27 Heoi, ka tata ngā rā e whitu te taka, ka kitea ia i roto i te temepara e ētahi Hūrai o Āhia; nā rātou i whakaoho te mano katoa, ā, ka pā ō rātou ringa ki a ia, 28 ka karanga, "E ngā tāngata o Īharaira, āwhinatia mai! Ko te tangata tēnei e whakaako nei i ngā tāngata katoa o ngā wāhi katoa ki ngā mea whakahē mō te iwi, mō te ture, mō tēnei kāinga hoki. Kua kawea mai anō e ia ētahi Kariki ki roto ki te temepara, ā, ka noa nei i a ia tēnei wāhi tapu." 29 I kite hoki rātou i mua he hoa nōna i roto i te pā, ko Toropimu o Epeha; tohu noa rātou, kua mauria mai ia e Pāora ki roto ki te temepara.
30 Nā, ka oho te pā katoa, ka oma ngā tāngata. Ā, ka mau rātou ki a Pāora, tōia ana ia ki waho o te temepara; tūtakina tonutia atu ngā tatau. 31 Nā, i a rātou e whai ana kia patua ia, ka tae te rongo ki te rangatira mano o te hapū hōia, kua tutū te puehu i Hiruhārama katoa. 32 Nā, hohoro tonu tāna mau ki ētahi hōia, ki ētahi keneturio, ā, oma iho ana ki a rātou. Ā, nō tō rātou kitenga i te rangatira mano, i ngā hōia hoki, ka mutu te patu i a Pāora.
33 Nā, ka whakatata mai te rangatira mano, ka tango i a ia, ka mea kia herea ia ki ngā mekameka e rua; ā, ka ui ko wai ia, i aha hoki ia. 34 Nā, he karanga anō tā ētahi, he karanga kē tā ētahi, i roto i te mano. Nā, kīhai ia i mōhio ki te tino tikanga, i te ngangau hoki, ā, whakahaua ana kia ārahina ia ki te pā. 35 Ā, nō tōna taenga ki te pikitanga, ka hikitia ia e ngā hōia i te taututetutenga hoki a te tāngata; 36 i aru hoki te huihui o te iwi, me te karanga, "Whakamatea ia!"
Te Whakahoki Kōrero a Pāora mōna anō
37 Ā, nō ka whano a Pāora te kawea ki roto ki te pā, ka mea ia ki te rangatira mano, "E pai ana rānei kia kōrero ahau i tētahi kupu ki a koe?"
Ka mea ia, "E mātau ana rānei koe ki te reo Kariki? 38 Ehara oti koe i te Īhipiana, nāna nei i whakatupu te tutū i mua ake rā, ā, mauria ana e ia ngā tāngata kōhuru e whā mano ki te koraha?"
39 Ka mea a Pāora, "He Hūrai ahau, nō Tarahu o Kirikia, he tangata tupu nō taua pā, ehara hoki i te pā ingoakore. Nā, ko tāku īnoi tēnei ki a koe, tukua ahau kia kōrero ki te iwi."
40 Nā, tukua ana e ia, ā tū ana a Pāora ki te pikitanga, ka tāwhiri tōna ringa ki te iwi. Nā, mutu pū te turituri, ka kōrero ia, nō ngā Hiperu te reo, ka mea: