Barnaba și Saul. Elima
1 ÎnCap. 11:27;14:26;15:35. Biserica din Antiohia erau niște proroci și învățători: BarnabaCap. 11:22-26., Simon, numit Niger, LuciuRom. 16:21. din Cirene, Manaen, care fusese crescut împreună cu cârmuitorul Irod, și Saul. 2 Pe când slujeau Domnului și posteau, Duhul Sfânt a zis: „Puneți-Mi deoparteNum. 8:14. Cap. 9:15;22:21.Rom. 1:1.Gal. 1:15;2:9. pe Barnaba și pe Saul pentru lucrarea laMat. 9:38. Cap. 14:26.Rom. 10:15.Efes. 3:7,8.1 Tim. 2:7.2 Tim. 1:11.Evr. 5:4. care i-am chemat." 3 Atunci, după ce au postitCap. 6:6. și s-au rugat, și-au pus mâinile peste ei și i-au lăsat să plece. 4 Barnaba și Saul, trimiși de Duhul Sfânt, s-au coborât la Seleucia și de acolo au plecat cu corabia la CipruCap. 4:36.. 5 Ajunși la Salamina, au vestitVers. 46. Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Aveau de slujitor pe IoanCap. 12:25;15:37.. 6 După ce au străbătut toată insula până la Pafos, au întâlnit pe unCap. 8:9. vrăjitor, proroc mincinos, un iudeu, cu numele Bar-Isus, 7 care era cu dregătorul Sergius Paulus, un om înțelept. Acesta din urmă a chemat pe Barnaba și pe Saul și și-a arătat dorința să audă Cuvântul lui Dumnezeu. 8 Dar ElimaExod 7:11.2 Tim. 3:8., vrăjitorul – căci așa se tâlcuiește numele lui –, le stătea împotrivă și căuta să abată pe dregător de la credință. 9 Atunci, Saul, care se mai numește și Pavel, fiind plinCap. 4:8. de Duhul Sfânt, s-a uitat țintă la el 10 și a zis: „Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiulMat. 13:38.Ioan 8:44.1 Ioan 3:8. dracului, vrăjmaș al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului? 11 Acum, iată că mânaExod 9:3.1 Sam. 5:6. Domnului este împotriva ta: vei fi orb și nu vei vedea soarele până la o vreme." Îndată a căzut peste el ceață și întuneric și căuta bâjbâind niște oameni care să-l ducă de mână. 12 Atunci, dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut și a rămas uimit de învățătura Domnului.
Pavel în Perga și în Antiohia Pisidiei
13 Pavel și tovarășii lui au pornit cu corabia din Pafos și s-au dus la Perga, în Pamfilia. IoanCap. 15:38. s-a despărțit de ei și s-a întors la Ierusalim. 14 Din Perga, și-au urmat drumul înainte și au ajuns la Antiohia din Pisidia. În ziua Sabatului, au intratCap. 16:13;17:2;18:4. în sinagogă și au șezut jos. 15 După citireaLuca 4:16. Vers. 27. Legii și a Prorocilor, fruntașii sinagogii au trimis să le zică: „Fraților, dacă aveți un cuvântEvr. 13:22. de îndemn pentru norod, vorbiți." 16 Pavel s-a sculat, a făcutCap. 12:17. semn cu mâna și a zis: „Bărbați israeliți și voi careVers. 26,42,43. Cap. 10:35. vă temeți de Dumnezeu, ascultați! 17 Dumnezeul acestui popor Israel aDeut. 7:6,7. ales pe părinții noștri. A ridicat la cinste pe norodul acestaExod 1:1.Ps. 105:23,24. Cap. 7:17., în timpul șederii lui în țara Egiptului, șiExod 6:6;13:14,16. l-a scos din Egipt cu brațul Său cel puternic. 18 TimpExod 16:35.Num. 14:33,34.Ps. 95:9,10. Cap. 7:36. de aproape patruzeci de ani, le-a suferit purtarea în pustie. 19 Și, după ce a nimicitDeut. 7:1. șapte popoare în Țara Canaanului, le-aIos. 14:1,2.Ps. 78:55. dat de moștenire pământul lor, pentru aproape patru sute cincizeci de ani. 20 După aceste lucruri le-aIuda 2,16. dat judecători, până1 Sam. 3:20. la prorocul Samuel. 21 Ei au cerut atunci1 Sam. 8:5;10:1. un împărat. Și, timp de aproape patruzeci de ani, Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chis, din seminția lui Beniamin, 22 apoi l-a înlăturat1 Sam. 15:23,26,28;16:1.Osea 13:11. și le-a1 Sam. 16:13.2 Sam. 2:4;5:3. ridicat împărat pe David, despre care a mărturisit astfel: ‘AmPs. 89:20. găsit pe David, fiul lui Iese, om1 Sam. 13:14. Cap. 7:46. după inima Mea, care va împlini toate voile Mele.’ 23 DinIs. 11:1.Luca 1:32,69. Cap. 2:30.Rom. 1:3. sămânța lui David, Dumnezeu, după făgăduința2 Sam. 7:12.Ps. 132:11. Sa, a ridicat lui Israel un MântuitorMat. 1:21.Rom. 11:26., care este Isus. 24 ÎnainteMat. 3:1.Luca 3:3. de venirea Lui, Ioan propovăduise botezul pocăinței la tot norodul lui Israel. 25 Și Ioan, când era la sfârșitul însărcinării lui, zicea: ‘CineMat. 3:11.Marcu 1:7.Luca 3:16.Ioan 1:20,27. credeți că sunt eu? Nu sunt Acela, ci iată că după mine vine Unul căruia eu nu sunt vrednic să-i dezleg încălțămintea picioarelor.’ 26 Fraților, fii ai neamului lui Avraam, și cei ce vă temeți de Dumnezeu, vouăMat. 10:6.Luca 24:47. Cap. 3:26. Vers. 46. v-a fost trimis Cuvântul acestei mântuiri. 27 Căci locuitorii din Ierusalim și mai-marii lor n-au cunoscutLuca 23:34. Cap. 3:17.1 Cor. 2:8. pe Isus și, prin faptul că L-au osândit, au împlinitVers. 14,15. Cap. 15:21. cuvintele prorocilor, careLuca 24:20,44. Cap. 26:22; 28:23. se citesc în fiecare Sabat. 28 Măcar căMat. 27:22.Marcu 15:13,14.Luca 23:21,22.Ioan 19:6,15. n-au găsit în El nicio vină de moarte, totușiCap. 3:13,14. ei au cerut lui Pilat să-L omoare. 29 ȘiLuca 18:31;24:44.Ioan 19:28,30,36,37., după ce au împlinit tot ce este scris despre El, L-au dat josMat. 27:59.Marcu 15:46.Luca 23:53.Ioan 19:38. de pe lemn și L-au pus într-un mormânt. 30 DarMat. 28:6. Cap. 2:24; 3:15,26;5:30. Dumnezeu L-a înviat din morți. 31 ElMat. 28:16. Cap. 1:3.1 Cor. 15:5-7. S-a arătat, timp de mai multe zile, celor ce se suiseră cu El dinCap. 1:11. Galileea la Ierusalim și careCap. 1:8;2:32;3:15;5:32., acum, sunt martorii Lui înaintea norodului. 32 Și noi vă aducem vestea aceasta bună că făgăduințaGen. 3:15;12:3;22:18. Cap. 26:6.Rom. 4:13.Gal. 3:16. făcută părinților noștri, 33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus, după cum este scris în psalmul al doilea: ‘TuPs. 2:7.Evr. 1:5;5:5. ești Fiul Meu, astăzi Te-am născut.’ 34 Că L-a înviat din morți, așa că nu Se va mai întoarce în putrezire, a spus-o când a zis: ‘Vă voiIs. 55:3. împlini cu toată credincioșia făgăduințele sfinte pe care le-am făcut lui David.’ 35 De aceea mai zice și în alt psalm: ‘NuPs. 16:10. Cap. 2:31. vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea.’ 36 Și David, după ce a slujit celor din vremea lui, după planul lui Dumnezeu, a murit1 Împ. 2:10. Cap. 2:29., a fost îngropat lângă părinții săi și a văzut putrezirea. 37 Dar Acela pe care L-a înviat Dumnezeu n-a văzut putrezirea. 38 Să știți dar, fraților, că în ElIer. 31:34.Dan. 9:24.Luca 24:47.1 Ioan 2:12. vi se vestește iertarea păcatelor, 39 și oricine crede este iertat prin ElIs. 53:11.Rom. 3:28;8:3.Evr. 7:19. de toate lucrurile de care n-ați putut fi iertați prin Legea lui Moise. 40 Astfel, luați seama să nu vi se întâmple ce se spune în prorociIs. 29:14.Hab. 1:5.: 41 ‘Uitați-vă, disprețuitorilor, mirați-vă și pieriți, căci în zilele voastre am să fac o lucrare pe care n-o veți crede nicidecum, dacă v-ar istorisi-o cineva.’"
Prigonirile iudeilor
42 Când au ieșit afară, neamurile i-au rugat să le vorbească și în Sabatul viitor despre aceleași lucruri. 43 Și după ce s-a împrăștiat adunarea, mulți din iudei și din prozeliții evlavioși au mers după Pavel și Barnaba, care stăteau de vorbă cu ei și-iCap. 11:23;14:22. îndemnau să stăruiască în harulTit 2:11.Evr. 12:15.1 Pet. 5:12. lui Dumnezeu. 44 În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu. 45 Iudeii, când au văzut noroadele, s-au umplut de pizmă, vorbeau împotriva celor spuseCap. 18:6.1 Pet. 4:4.Iuda 10. de Pavel și-l batjocoreau. 46 Dar Pavel și Barnaba le-au zis cu îndrăzneală: „Cuvântul lui Dumnezeu trebuiaMat. 10:6. Cap. 3:26. Vers. 26.Rom. 1:16. vestit mai întâi vouă, darExod 32:10.Deut. 32:21.Is. 55:5.Mat. 21:43.Rom. 10:19., fiindcă voi nu-l primiți și singuri vă judecați nevrednici de viața veșnică, iată că ne întoarcemCap. 18:6;28:28. spre neamuri. 47 Căci așa ne-a poruncit Domnul: ‘Te-amIs. 42:6;49:6.Luca 2:32. pus ca să fii Lumina neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului.’" 48 Neamurile se bucurau când au auzit lucrul acesta și preamăreau Cuvântul Domnului. ȘiCap. 2:47. toți cei ce erau rânduiți să capete viața veșnică au crezut. 49 Cuvântul Domnului se răspândea în toată țara. 50 Dar iudeii au întărâtat pe femeile cucernice cu vază și pe fruntașii cetății, au stârnit2 Tim. 3:11. o prigonire împotriva lui Pavel și Barnaba și i-au izgonit din hotarele lor. 51 PavelMat. 10:14.Marcu 6:11.Luca 9:5. Cap. 18:8. și Barnaba au scuturat praful de pe picioare împotriva lor și s-au dus în Iconia, 52 în timp ce ucenicii erau pliniMat. 5:12.Ioan 16:22. Cap. 2:46. de bucurie și de Duhul Sfânt.
Ka Whiriwhiria, ka Tonoa ko Pānapa rāua ko Haora
1 Nā, tērā ētahi poropiti me ētahi kaiwhakaako i Anatioka, i te hāhi i reira, ko Pānapa, ko Himiona i huaina nei ko Nikera, ko Rukiu nō Hairini, ko Manaena, he mea whakatupu ngātahi nei rāua ko Herora tetaraki, me Haora. 2 Ā, i a rātou e karakia ana ki te Ariki, e nohopuku ana, ka mea te Wairua Tapu, "Motuhia mai ki ahau a Pānapa rāua ko Haora ki te mahi i karangatia ai rāua e ahau."
3 Nā, ka mutu tā rātou nohopuku me te īnoi, ā, ka popoki iho i ō rātou ringa ki a rāua ka tonoa atu rāua kia haere.
I Kaiperu
4 Nā, ka tonoa nei rāua e te Wairua Tapu, ka haere ki Herukia; ā, rere atu ana i reira ki Kaiperu. 5 Nā, i a rāua i Harami, ka kauwhautia e rāua te kupu a te Atua i roto i ngā whare karakia o ngā Hūrai. I a rāua anō a Hoani hei kaimahi.
6 Ā, nō tō rātou putanga i te motu katoa ki Papaho, ka kitea tētahi tangata mākutu, he poropiti teka, he Hūrai, ko Paraīhu te ingoa. 7 I te tino kāwana ia, i a Herekiu Pāora; he tangata mahara a Herekiu. Ā, karangatia ana e ia a Pānapa rāua ko Haora, ā, ka whai kia rongo i te kupu a te Atua. 8 Otirā, i tautohe ki a rāua a Erima te kaimākutu, ko te whakamāoritanga hoki tēnei o tōna ingoa, i mea kia tahuri kē te tino kāwana i te whakapono. 9 Otirā, ko Haora, e huaina nei anō ko Pāora, kī tonu i te Wairua Tapu, i whakamau i ōna kanohi ki a ia, 10 ā, i mea, "E te tangata kī tonu i te tinihanga, i ngā tini mahi pokanoa, e te tama a te rēwera, hoariri o ngā mahi tika katoa, e kore ianei e mutu tāu whakaputa kē i ngā ara tika a te Ariki? 11 Nanā, āianei pā ai te ringa o te Ariki ki a koe, ka matapōtia koe, e kore e kite i te rā ā taka noa tētahi wā."
Nā, taka tonu iho ki a ia he kohu, he pōuri; ā, hāereere noa ia ki te rapu kaiārahi mōna. 12 Ā, nō te kitenga o te tino kāwana i taua meatanga, ka whakapono ia, i mīharo hoki ki te ako a te Ariki.
Kei Anitioka o Pihiria
13 Nā, ka rere atu a Pāora rātou ko ōna hoa i Papaho, ka ū ki Pereka i Pamapuria. Ā, whakarere ana a Hoani i a rāua, hoki ana ki Hiruhārama. 14 Ko rāua ia haere atu ana i Pereka, tae tonu atu ki Anatioka i Pihiria, ā, tomo ana ki te whare karakia i te rā hāpati, noho ana. 15 Ā, ka mutu te kōrerotanga o te ture, o ngā poropiti, ka tono tāngata ngā rangatira o te whare karakia ki a rāua, ka mea, "E hoa mā, ki te mea he kupu whakaako tā kōrua ki te hunga nei, kōrerotia."
16 Nā, ka tū a Pāora ki runga, ka tāwhiri tōna ringa, ka mea: "E ngā tāngata o Īharaira, e te hunga e wehi ana ki te Atua, whakarongo mai. 17 Nā te Atua o tēnei iwi, o Īharaira i whiriwhiri ō tātou mātua, ā, whakanuia ana e ia tēnei iwi, i a rātou e noho manene ana i te whenua o Īhipa, i runga tonu anō te ringa i ārahina mai ai rātou e ia i reira. 18 Nā, me te mea e whā tekau ngā tau i whakamanawanui ai ki tō rātou āhua i te koraha. 19 Ā, ka whitu ngā iwi ka ngaro i a ia i te whenua o Kanaana, ka hoatu e ia ki a rātou tō rātou whenua hei whenua pūmau, mō ngā tau me te mea e whā rau e rima tekau.
20 "Ā muri iho i ēnei mea, ka hoatu e ia ki a rātou he kaiwhakawā, taea noatia a Hamuera poropiti. 21 Ā muri iho ka tono rātou ki tētahi kīngi; ā, hoatu ana e te Atua ki a rātou a Haora, tama a Kihi, he tangata nō te pū o Pineamine, ā, e whā tekau ngā tau. 22 Ā, ka oti ia te whakataka, ka whakaarahia ake e ia a Rāwiri hei kīngi mō rātou; i whakaaturia hoki ia e ia, i kōrerotia, ‘Kua kitea e ahau a Rāwiri tama a Hehe, he tangata e whakaaetia ana e tōku ngākau; ka meatia e ia ngā mea katoa e pai ai ahau.’ 23 He uri nō tēnei tangata tā te Atua i hōmai ai ki a Īharaira, he Kaiwhakaora, ko Īhu, hei whakarite i te mea i kōrerotia ai i mua; 24 nō mua tata anō hoki i tōna haerenga mai te kauwhautanga a Hoani i te iriiri rīpenetā, ki te iwi katoa o Īharaira. 25 Ā, ka tutuki a Hoani ki tōna tutukitanga, ka mea ia, ‘Ko wai koia ahau ki tō koutou whakaaro? Ehara rā ahau i a ia. Engari, tērā te haere mai ana tētahi i muri i ahau, ko ōna hū e kore ahau e tau hei wewete.’
26 "E ōku tuākana, e ngā tama o te kāwei o Āperahama, e te hunga i roto i a koutou e wehi ana ki te Atua, kua hōmai te kupu o tēnei ora kia whakapuakina ki a tātou. 27 Nā, ko te hunga e noho ana Hiruhārama, me ō rātou rangatira, i te mea kīhai rātou i mōhio ki a ia, ki ngā reo rānei o ngā poropiti e kōrerotia ana i ngā hāpati katoa, nā rātou i whakarite aua reo, i a rātou i tuku i a ia ki te mate. 28 Ahakoa kīhai i kitea e rātou he mea e mate ai ia, ka tohe rātou ki a Pirato kia whakamatea ia. 29 Ā, nō ka rite i a rātou ngā mea katoa i tuhituhia mōna, tangohia iho ana ia i te rākau, whakatakotoria ana ki roto ki te urupā. 30 Heoi, nā te Atua ia i whakaara ake i te hunga mate. 31 Ā, he maha ngā rā i kitea ai ia e te hunga i haere tahi i a ia i Karirī ki Hiruhārama, ko rātou nei ngā kaiwhakaatu mōna ki te iwi.
32 "Nā, he kauwhau tēnei nā māua ki a koutou i te rongopai, i kōrerotia i mua ki ngā mātua, 33 arā, kua mana tēnei i te Atua, hei mea mā ā tātou tamariki, i a ia whakaara nei i a Īhu; ko te mea hoki tēnā i tuhituhia i te rua o ngā waiata:
‘Ko tāku Tama koe;
nō nāianei koe whakatupuria ai e ahau.’
34 Ko tāna kōrero anō tēnei mōna whakaarahia nei e ia i te hunga mate, tē hoki anō ki te pirau i muri iho:
‘Ka hoatu e ahau ki a koutou ngā mea tapu,
ngā manaakitanga pono o Rāwiri.’
35 Koia hoki ia i mea ai i tētahi atu waiata,
‘E kore koe e tuku i tāu Mea Tapu kia kite i te pirau.’
36 "Ko Rāwiri hoki i mahi i tā te Atua i pai ai i tōna whakatupuranga anō, ā, moe iho, whakatakotoria ana ki ōna mātua, kite ana i te pirau. 37 Ko tēnei ia i whakaarahia ake nei e te Atua, kīhai ia i kite i te pirau.
38 "Nā, kia mōhio koutou, e ōku tuākana, nā tēnei tangata te murunga hara e kauwhautia nei ki a koutou; 39 māna hoki ngā tāngata katoa e whakapono ana, ka whakatikaia ai i ngā mea katoa, e kore nei koutou e whakatikaia i runga i tā Mohi ture. 40 Nā, kia mahara, kei pā ki a koutou te mea i kōrerotia rā e ngā poropiti:
41 ‘Titiro mai, e te hunga whakahāwea,
ka mīharo ai, ā, whakangaromia iho!
Ka mahia hoki e ahau he mahi i ō koutou rā,
he mahi e kore e whakaponohia e koutou,
ki te whakapuakina e te tangata ki a koutou!’ "
42 Nā, i a rātou e puta ana ki waho, ka tohe rātou kia kauwhautia anō aua kupu ki a rātou i tō muri iho hāpati. 43 Heoi, ka pākarukaru te huihui, he tokomaha ngā Hūrai me ngā porohiraiti karakia i aru i a Pāora rāua ko Pānapa; ā, ka kōrero rāua ki a rātou, ka ako kia mau tonu rātou ki te aroha noa o te Atua.
44 Nā, i tō muri iho hāpati ka huihui mai te pā, me te mea ko rātou katoa, ki te whakarongo ki te kupu a te Atua. 45 Nō te kitenga ia o ngā Hūrai i te huihui, ka kī rātou i te hae, ka whakakāhore ki ngā mea i kōrerotia e Pāora, ka whakateka, ka kohukohu.
46 Kātahi a Pāora rāua ko Pānapa ka kōrero māia atu, ka mea: "I takoto te tikanga kia mātua kōrerotia te kupu a te Atua ki a koutou. Nā, ka peia nei e koutou, ka whakaaro koutou e kore koutou e tau mō te ora tonu, nā, ka tahuri atu nei māua ki ngā tauiwi. 47 I pēnei hoki te ako a te Ariki ki a mātou:
‘Kua waiho koe e ahau hei mārama ki ngā tauiwi,
kia ai koe hei oranga puta noa i ngā pito o te whenua.’ "
48 Nā, i te rongonga o ngā tauiwi, ka hari, ka whakakorōria i te kupu a te Ariki; ka whakapono anō te hunga i rite mō te ora tonu.
49 Ā, pakū ana te kupu a te Ariki puta noa i taua whenua. 50 Otirā, i whakaohokia e ngā Hūrai ngā wāhine karakia, rangatira, me ngā tāngata nunui o te pā, ā, ara ana i a rātou he whakatoi mō Pāora rāua ko Pānapa, peia ana rāua i ō rātou wāhi. 51 Heoi, ruia atu ana e rāua te puehu o ō rāua waewae ki a rātou, ā, haere ana ki Ikoniuma. 52 Nā, kī tonu ngā ākonga i te hari, i te Wairua Tapu.