Atos 23

1 Pavel s-a uitat țintă la sobor și a zis: „Fraților, eu*Cap. 24:16.1 Cor. 4:4.2 Cor. 1:12;4:2.2 Tim. 1:3.Evr. 13:18. am viețuit cu toată curăția cugetului meu înaintea lui Dumnezeu până în ziua aceasta…" 2 Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lângă el să-l*1 Împ. 22:24.Ier. 20:2.Ioan 18:22. lovească peste gură. 3 Atunci, Pavel i-a zis: „Te va bate Dumnezeu, perete văruit! Tu șezi să mă judeci după Lege și poruncești*Lev. 19:35.Deut. 25:1,2.Ioan 7:51. să mă lovească, împotriva Legii!" 4 Cei ce stăteau lângă el i-au zis: „Îți bați joc de marele preot al lui Dumnezeu?" 5 Și Pavel a zis: „N-am*Cap. 24:17. știut, fraților, că este marele preot, căci este scris: ‘Pe*Exod 22:28.Ecl. 10:20.2 Pet. 2:10.Iuda 8. mai-marele norodului tău să nu-l grăiești de rău.’" 6 Pavel, ca unul care știa că o parte din adunare erau saduchei, iar alta farisei, a strigat în plin sobor: „Fraților, eu*Cap. 26:5.Filip. 3:5. sunt fariseu, fiu de fariseu; din pricina nădejdii*Cap. 24:15,21;26:6;28:20. în învierea morților sunt dat în judecată." 7 Când a zis vorbele acestea, s-a stârnit o neînțelegere între farisei și saduchei, și adunarea s-a dezbinat. 8 Căci*Mat. 22:23.Marcu 12:18.Luca 20:27. saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh, pe când fariseii le mărturisesc pe amândouă. 9 S-a făcut o mare zarvă, și câțiva cărturari din partida fariseilor s-au sculat în picioare, au început o ceartă aprinsă și au zis: „Noi nu găsim nicio*Cap. 25:25;26:31. vină în omul acesta; dar dacă*Cap. 22:7,17,18. i-a vorbit un duh sau un înger*Cap. 5:39.?"… 10 Fiindcă gâlceava creștea, căpitanul se temea ca Pavel să nu fie rupt în bucăți de ei. De aceea a poruncit ostașilor să se coboare, să-l smulgă din mijlocul lor și să-l ducă în cetățuie. 11 În*Cap. 18:9;27:23,24. noaptea următoare, Domnul S-a arătat lui Pavel și i-a zis: „Îndrăznește, Pavele, căci, după cum ai mărturisit despre Mine în Ierusalim, tot așa trebuie să mărturisești și în Roma."

Pavel este dus la Cezareea

12 La ziuă, iudeii au*Vers. 21,30. Cap. 25:3. uneltit și s-au legat cu blestem că nu vor mânca, nici nu vor bea până nu vor omorî pe Pavel. 13 Cei ce făcuseră legământul acesta erau mai mulți de patruzeci. 14 Ei s-au dus la preoții cei mai de seamă și la bătrâni și le-au zis: „Noi ne-am legat cu mare blestem să nu gustăm nimic până nu vom omorî pe Pavel. 15 Acum dar, voi, împreună cu soborul, dați de știre căpitanului și rugați-l să-l aducă mâine jos, înaintea voastră, ca și cum ați vrea să-i cercetați pricina mai cu de-amănuntul, și până să ajungă el, noi suntem gata să-l omorâm." 16 Fiul surorii lui Pavel a auzit de această cursă, s-a dus în cetățuie și a spus lui Pavel. 17 Pavel a chemat pe unul din sutași și a zis: „Du pe tinerelul acesta la căpitan, căci are să-i spună ceva." 18 Sutașul a luat pe tânăr cu el, l-a dus la căpitan și a zis: „Pavel cel întemnițat m-a chemat și m-a rugat să aduc la tine pe acest tinerel, care are să-ți spună ceva." 19 Căpitanul l-a apucat de mână, l-a luat deoparte și l-a întrebat: „Ce ai să-mi spui?" 20 El a răspuns: „Iudeii*Vers. 12. s-au sfătuit să te roage să aduci mâine pe Pavel înaintea soborului, ca și cum ai avea să-l cercetezi mai cu de-amănuntul. 21 Tu să nu-i asculți, pentru că mai mulți de patruzeci dintre ei îl pândesc și s-au legat cu blestem să nu mănânce și să nu bea nimic până nu-l vor omorî; acum stau gata și n-așteaptă decât făgăduiala ta." 22 Căpitanul a lăsat pe tinerel să plece și i-a poruncit să nu spună nimănui că i-a descoperit aceste lucruri. 23 În urmă, a chemat pe doi sutași și le-a zis: „La ceasul al treilea din noapte, să aveți gata două sute de ostași, șaptezeci de călăreți și două sute de sulițari, ca să meargă până la Cezareea." 24 Le-a poruncit să aducă și dobitoace pentru Pavel, ca să-l pună călare și să-l ducă sănătos și teafăr la dregătorul Felix. 25 Lui Felix, i-a scris o scrisoare cu următorul cuprins: 26 „Claudius Lisias către preaalesul dregător Felix: plecăciune! 27 Acest*Cap. 21:33;24:7. om, pe care l-au prins iudeii, era să fie omorât de ei, și eu m-am dus repede cu ostași și l-am scos din mâna lor, căci am aflat că este roman. 28 Am*Cap. 22:30. vrut să aflu pricina pentru care-l pârau și l-am adus înaintea soborului lor. 29 Am găsit că era pârât pentru*Cap. 18:15;25:19. lucruri privitoare la Legea lor, dar*Cap. 26:31. că nu săvârșise nicio nelegiuire care să fie vrednică de moarte sau de lanțuri. 30 Mi s-a dat*Vers. 20. însă de știre că iudeii îl pândesc ca să-l omoare; l-am trimis îndată la tine și am făcut cunoscut*Cap. 24:8;25:6. și celor ce-l învinuiesc să-ți spună ție ce au împotriva lui. Fii sănătos." 31 Ostașii, după porunca pe care o primiseră, au luat pe Pavel și l-au dus noaptea până la Antipatrida. 32 A doua zi, au lăsat pe călăreți să-și urmeze drumul înainte cu el, iar ei s-au întors în cetățuie. 33 Ajunși în Cezareea, călăreții au dat scrisoarea în mâna dregătorului și au adus pe Pavel înaintea lui. 34 Dregătorul, după ce a citit scrisoarea, a întrebat din ce ținut este Pavel. Când a aflat că este din Cilicia*Cap. 21:39., 35 „te*Cap. 24:1,10;25:16. voi asculta", a zis el, „când vor veni pârâșii tăi". Și a poruncit să fie păzit în palatul*Mat. 27:27. lui Irod.

1 Nā, ka titiro pū a Pāora ki te rūnanga, ka mea, "E ōku tuākana, tika tonu ki tōku mahara tāku whakahaere i te aroaro o te Atua, ā taea noatia tēnei rā." 2 Nā, ka mea a Anania tohunga nui ki te hunga e tū ana i tōna taha, kia pākia tōna māngai. 3 Anō rā, ko Pāora ki a ia, "Tēnei ake ka papaki te Atua i a koe, e te pakitara kua oti te pani ki te paru mā! Ā, ka noho mai koe hei whakawā i ahau i tā te ture i whakatakoto ai, me te whakahau anō kia pākia ahau, e hē nei tēnā ki te ture?"

4 Nā, ka mea te hunga e tū tata ana, "E whakamanumanu ana koe ki te tohunga nui a te Atua?"

5 Anō rā ko Pāora, "Kīhai ahau i mātau, e ōku tuākana, ko ia te tohunga nui; kua oti hoki te tuhituhi, ‘Aua e kōrerotia kinotia te rangatira o tōu iwi.’ "

6 Ā, nō ka kite a Pāora nō ngā Haruki ētahi, ko ētahi nō ngā Parihi, ka karanga ia i roto i te rūnanga, "E ōku tuākana, he Parihi ahau, he tama nā ngā Parihi. Ko te aranga o te hunga mate e tūmanakohia nei te mea e whakawākia nei ahau."

7 Ā, nō tāna kōrerotanga i tēnei, ka tohetohe ngā Parihi rātou ko ngā Haruki; ka wahirua hoki te huihui. 8 E mea ana hoki ngā Haruki, kāhore he aranga, kāhore he anahera, he wairua rānei; ko ngā Parihi ia e whakaae ana ki aua mea e rua. 9 Ā, ka nui te ngangare; ka whakatika ētahi o ngā karaipi o tō ngā Parihi taha, ka totohe, ka mea, "Kāhore anō i mau i a mātou te hē o tēnei tangata. Tēnā, ka pēhea, mehemea kua kōrero tētahi wairua ki a ia, tētahi anahera rānei?"

10 Ā, nō ka nui te ngangau, ka mataku te rangatira mano kei motumotuhia a Pāora e rātou, nā, ungā ana e ia ngā hōia kia heke atu, ki te tango mai i a ia i roto i a rātou, kia ārahina hoki ki te pā.

11 Ā, i taua pō ka tū te Ariki ki tōna taha, ka mea, "Kia māia! Kia pēnā i a koe i whakaatu nā mōku i Hiruhārama, tāu whakaatu hoki ki Rōma."

Te Whakangārahu ki a Pāora

12 Ao ake te rā, ka huihui ētahi o ngā Hūrai, ka maka oati ki a rātou anō, ka mea, kia kaua rātou e kai, kia kaua e inu, kia whakamatea rā anō e rātou a Pāora. 13 Ā, e whā tekau ngahoro ngā tāngata nāna tēnei oatitanga. 14 Nā, ka haere rātou ki ngā tohunga nui rātou ko ngā kaumātua, ka mea, "Kua oati mātou i tētahi oati nui, kia kaua e pā kai, kia mate rā anō a Pāora i a mātou. 15 Nā, mā koutou tahi ko te rūnanga e kī atu ki te rangatira mano kia ārahina iho ia ki a koutou āpōpō, me te mea nei e mea ana koutou kia āta mōhiotia te take ki a ia. Ko mātou ia, i te mea kīanō ia i tata noa, ka noho rite ki te whakamate i a ia."

16 Otirā, ka rongo te tama a te tuahine o Pāora ki tō rātou whakaaro whakapapa, ka haere ia, ka tomo ki te pā, ka kōrero ki a Pāora.

17 Kātahi, ka karanga a Pāora ki tētahi keneturio, ka mea, "Ārahina atu te tamaiti nei ki te rangatira mano; he kōrero hoki tāna ki a ia." 18 Nā, ka mau ia ki a ia, ka ārahi i a ia ki te rangatira mano, ka mea, "I karanga te herehere, a Pāora, i ahau, i mea kia ārahina mai tēnei tamaiti ki a koe, he kōrero hoki tāna ki a koe."

19 Nā, ka mau te rangatira mano ki tōna ringa, ka haere ki tahaki, ka ui atu, "He aha tāu mea hei kōrero ki ahau?"

20 Anō rā ko tērā, "Kua whakatakoto whakaaro ngā Hūrai kia mea ki a koe kia ārahina iho a Pāora āpōpō ki te rūnanga, ānō e āta uia anō e koe tētahi atu mea mōna. 21 Nā, aua koe e rongo ki a rātou; e whā hoki tekau ngahoro tāngata o rātou e whanga ana ki a ia. Kua puaki tā rātou oati, kia kaua e kai, kia kaua e inu, kia mate rā anō ia i a rātou. Nā, kua rite tēnei rātou, e tatari ana ki te kupu whakaae i a koe."

22 Kātahi, ka tukua atu taua tamaiti e te rangatira mano, ka mea ia, "Kaua e kōrerotia ki tētahi tāu whakaaturanga mai i ēnei mea ki ahau."

Te Mauranga i a Pāora ki a Pirika te Kāwana

23 Nā, tokorua ngā keneturio i karangatia e ia; i mea ia, "Kia rite mai ētahi hōia kia rua rau hei haere ki Hiharia, me ētahi hōia eke hōiho kia whitu tekau, me tētahi hunga mau mātia kia rua rau, i te toru o ngā hāora o te pō. 24 Ā, ka whakahau ia ki a rāua, kia whakaritea mai he kararehe, hei whakanohoanga iho mō Pāora ki runga, kia kawea oratia ai ia ki a Pirika, ki te kāwana."

25 Ā, i tuhituhia e ia he pukapuka, ka pēnei:

26 "Nā Karauria Raihia ki a Pirika, ki te kāwana pai rawa: Tēnā koe.

27 "I hopukia tēnei tangata e ngā Hūrai, ā, i a ia ka tata te whakamatea e rātou, ka puta atu ahau me ngā hōia, ā, tangohia mai ana ia; i rongo hoki ahau nō Rōma ia. 28 I mea anō ahau kia rongo i te take i whakawākia ai ia e rātou, ā ārahina ana ia e ahau ki tō rātou rūnanga. 29 Nā, ka kite ahau he kupu tautohe nō tō rātou ture i whakawākia ai ia, kāhore hoki ōna hē i tika ai te mate, te here rānei. 30 Ā, nō te whakaaturanga mai ki ahau, kei te whakapapatia he mate mō te tangata nei, tonoa tonutia ia e ahau ki a koe, i mea hoki ahau ki ōna kaiwhakapae, kia kōrerotia ki a koe ngā mea mōna."

31 Nā, ka mau ngā hōia ki a Pāora, ka pērā me te mea i kōrerotia ki a rātou, ā, ārahina ana ia i te pō ki Anatipatari. 32 Ao ake te rā ka tukua atu ngā tāngata eke hōiho hei hoa haere mōna, ā, hoki ana rātou ki te pā. 33 Ā, nō te taenga o ērā ki Hiharia, ka hoatu te pukapuka ki te kāwana, ā, whakatūria ana a Pāora ki tōna aroaro. 34 Ā, nō te tirohanga iho o te kāwana, ka ui, nō tēhea kāwanatanga ia; ā, i tōna rongonga nō Kirikia ia, 35 ka mea ia, "Ka whakarongo ahau ki a koe, ina tae mai anō hoki ōu kaiwhakapae." Ā, i whakahau ia, kia tiakina ia i roto i te whare whakawā o Herora.