Atos 19

Ucenicii lui Ioan se fac creștini

1 Pe când era Apolo*1 Cor. 1:12;3:5,6. în Corint, Pavel, după ce a trecut prin ținuturile de sus ale Asiei, a ajuns la Efes. Aici a întâlnit pe câțiva ucenici 2 și le-a zis: „Ați primit voi Duhul Sfânt când ați crezut?" Ei i-au răspuns: „Nici n-am*1 Sam. 3:7. Cap. 8:16. auzit măcar că a fost dat un Duh Sfânt." 3 „Dar cu ce botez ați fost botezați?", le-a zis el. Și ei au răspuns: „Cu*Cap. 18:25. botezul lui Ioan." 4 Atunci Pavel a zis: „Ioan*Mat. 3:11.Ioan 1:15,27,30. Cap. 1:5;11:16;13:24,25. a botezat cu botezul pocăinței și spunea norodului să creadă în Cel ce venea după el, adică în Isus." 5 Când au auzit ei aceste vorbe, au fost botezați în*Cap. 8:16. Numele Domnului Isus. 6 Când*Cap. 6:6;8:17. și-a pus Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt S-a coborât peste ei și vorbeau*Cap. 2:4;10:46. în alte limbi și proroceau. 7 Erau cam doisprezece bărbați de toți.

Pavel învață pe norod la Efes

8 În urmă*Cap. 17:2;18:4., Pavel a intrat în sinagogă, unde vorbea cu îndrăzneală. Timp de trei luni a vorbit cu ei despre lucrurile privitoare la*Cap. 1:3;28:23. Împărăția lui Dumnezeu și căuta să înduplece pe cei ce-l ascultau. 9 Dar, fiindcă*2 Tim. 1:15.2 Pet. 2:2.Iuda 10. unii rămâneau împietriți și necredincioși și vorbeau de rău*Cap. 9:2. Vers. 23. Cap. 22:4;24:14. Calea Domnului înaintea norodului, Pavel a plecat de la ei, a despărțit pe ucenici de ei și a învățat în fiecare zi pe norod în școala unuia numit Tiran. 10 Lucrul acesta*Cap. 20:31. a ținut doi ani, așa că toți cei ce locuiau în Asia, iudei și greci, au auzit Cuvântul Domnului. 11 Și Dumnezeu făcea*Marcu 16:20. Cap. 14:3. minuni nemaipomenite prin mâinile lui Pavel, 12 până acolo*2 Împ. 4:29. Cap. 5:15. că peste cei bolnavi se puneau basmale sau șorțuri care fuseseră atinse de trupul lui și-i lăsau bolile și ieșeau din ei duhurile rele.

Exorciștii iudei

13 Niște*Mat. 12:27. exorciști iudei, care umblau din loc în loc, au*Marcu 9:38.Luca 9:49. încercat să cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicând: „Vă jur pe Isus, pe care-L propovăduiește Pavel, să ieșiți afară!" 14 Cei ce făceau lucrul acesta erau șapte feciori ai lui Sceva, un preot iudeu din cei mai de seamă. 15 Duhul cel rău le-a răspuns: „Pe Isus Îl cunosc și pe Pavel îl știu, dar voi cine sunteți?" 16 Și omul în care era duhul cel rău a sărit asupra lor, i-a biruit pe amândoi și i-a schingiuit în așa fel că au fugit goi și răniți din casa aceea. 17 Lucrul acesta a fost cunoscut de toți iudeii, de toți grecii care locuiau în Efes, și*Luca 1:65;7:16. Cap. 2:43;5:5,11. i-a apucat frica pe toți, și Numele Domnului Isus era proslăvit. 18 Mulți din cei ce crezuseră veneau să mărturisească*Mat. 3:6. și să spună ce făcuseră. 19 Și unii din cei ce făcuseră vrăjitorii și-au adus cărțile și le-au ars înaintea tuturor; prețul lor s-a socotit la cincizeci de mii de arginți. 20 Cu atâta*Cap. 6:7;12:24. putere se răspândea și se întărea Cuvântul Domnului.

Răscoala argintarului Dimitrie

21 După ce*Rom. 15:25.Gal. 2:1. s-au petrecut aceste lucruri, Pavel și-a*Cap. 20:22. pus de gând să se ducă la Ierusalim, trecând prin Macedonia și Ahaia. „După ce voi merge acolo", își zicea el, „trebuie*Cap. 18:21;23:11.Rom. 15:24-28. să văd și Roma." 22 A trimis în Macedonia pe două din*Cap. 13:5. ajutoarele lui, pe Timotei și Erast*Rom. 16:23.2 Tim. 4:20., iar el a mai rămas câtăva vreme în Asia. 23 Pe vremea aceea*2 Cor. 1:8., s-a făcut o mare tulburare cu privire la Calea*Cap. 9:2. Domnului. 24 Un argintar, numit Dimitrie, făcea temple de argint de-ale Dianei și aducea lucrătorilor săi nu puțin*Cap. 16:16,19. câștig cu ele. 25 I-a adunat la un loc, împreună cu cei de aceeași meserie, și le-a zis: „Oamenilor, știți că bogăția noastră atârnă de meseria aceasta 26 și vedeți și auziți că Pavel acesta, nu numai în Efes, dar aproape în toată Asia, a înduplecat și a abătut mult norod și zice că zeii făcuți de mâini nu*Ps. 115:4.Is. 44:10-20.Ier. 10:3. sunt dumnezei. 27 Primejdia care vine din acest fapt nu este numai că meseria noastră cade în dispreț, dar și că templul marii zeițe Diana este socotit ca o nimica, și chiar măreția aceleia care este cinstită în toată Asia și în toată lumea este nimicită." 28 Cuvintele acestea i-au umplut de mânie și au început să strige: „Mare este Diana efesenilor!" 29 Toată cetatea s-a tulburat. Au năvălit cu toții într-un gând în teatru și au luat cu ei pe macedonenii Gaius*Rom. 16:23.1 Cor. 1:14. și Aristarh*Cap. 20:4;27:2.Col. 4:10.Filim. 24., tovarășii de călătorie ai lui Pavel. 30 Pavel voia să vină înaintea norodului, dar nu l-au lăsat ucenicii. 31 Chiar și unii din mai-marii Asiei, care-i erau prieteni, au trimis la el să-l roage să nu se ducă la teatru. 32 Unii strigau una, alții alta, căci adunarea era în învălmășeală și cei mai mulți nici nu știau pentru ce se adunaseră. 33 Atunci, au scos din norod pe Alexandru, pe care iudeii îl împingeau înainte. Alexandru*1 Tim. 1:20.2 Tim. 4:14. a făcut*Cap. 12:17. semn cu mâna și voia să se apere înaintea norodului. 34 Dar când l-au cunoscut că este iudeu, au strigat toți într-un glas, timp de aproape două ceasuri: „Mare este Diana efesenilor!" 35 Totuși logofătul a potolit norodul și a zis: „Bărbați efeseni, cine este acela care nu știe că cetatea efesenilor este păzitoarea templului marii Diane și a chipului ei căzut din cer? 36 Fiindcă nimeni nu poate să tăgăduiască lucrul acesta, trebuie să vă potoliți și să nu faceți nimic cu pornire nechibzuită. 37 Căci ați adus aici pe oamenii aceștia, care nu sunt vinovați nici de jefuirea templului, nici de hulă împotriva zeiței noastre. 38 Deci, dacă, în adevăr, Dimitrie și meșterii lui au să se plângă împotriva cuiva, sunt zile de judecată și sunt dregători; să se pârască unii pe alții. 39 Dar, dacă umblați după altceva, se va hotărî într-o adunare legiuită. 40 Noi, de fapt, suntem în primejdie să fim învinuiți de răscoală pentru cele întâmplate astăzi, căci n-avem niciun temei ca să putem îndreptăți zarva aceasta." 41 După aceste cuvinte, a dat drumul adunării.

Ko Pāora kei Epeha

1 I a Aporo i Koriniti, ka puta atu a Pāora nā ngā wāhi o runga, ka tae ki Epeha, ā, tūpono atu ko ētahi ākonga. 2 Ā, ka mea ki a rātou, "I riro rānei te Wairua Tapu i a koutou i tō koutou whakaponotanga?"

Anō rā, ko rātou ki a ia, "Kāhore, kīanō mātou i rongo noa mehemea te Wairua Tapu i hōmai."

3 Ka mea ia ki a rātou, "I iriiria oti koutou ki roto ki te aha?"

Ka mea rātou, "Ki roto ki tā Hoani iriiri."

4 Nā, ka mea a Pāora, "Ko tā Hoani iriiri he iriiri rīpenetā. I mea ia ki te iwi, kia whakapono rātou ki tētahi e haere mai ana i muri i a ia, arā ki a Īhu."

5 Ā, ka rongo rātou i tēnei, ka iriiria i runga i te ingoa o te Ariki, o Īhu. 6 Nā, ka oti te whakapā e Pāora ōna ringa ki runga ki a rātou, ka tae mai te Wairua Tapu ki a rātou; nā, ka kōrerotia e rātou ngā reo, ka poropiti hoki. 7 Ā, ko tō rātou tokomaha kei te tekau mā rua.

8 Nā, ka tomo ia ki te whare karakia, ka kōrero māia atu, e toru ngā marama i kōrerorero ai, i kukume ai ki ngā mea o te rangatiratanga o te Atua. 9 Ā, ka pakeke ētahi, ka whakateka, ka whakahāwea ki taua ritenga i te aroaro o te mano, ka mawehe atu ia i roto i a rātou, ka wehea kētia ngā ākonga, ka kōrerorero i tēnei rā, i tēnei rā, i roto i te kura o Tairanu. 10 Nā, e rua ōna tau i pēnei ai; ā, ka rongo katoa te hunga e noho ana i Āhia, ngā Hūrai, ngā Kariki, i te kupu a te Ariki, a Īhu.

Ngā Tama a Hewa

11 Nā, ehara i te merekara noa ake a te Atua i mea ai kia meatia e ngā ringa o Pāora; 12 ina hoki, i te mauranga atu i ngā aikiha me ngā ārai i tōna tinana ki te hunga mate, mutu ake ō rātou mate, ā, puta atu ana ngā wairua kino i roto i a rātou.

13 Kātahi, ka anga ētahi o ngā Hūrai hāereere noa, he hunga pei wairua, ka whakahua i te ingoa o te Ariki, o Īhu ki runga ki ētahi i ngā wairua kino, ka mea, "He whakahua tēnei nā mātou ki a koutou i a Īhu, i tā Pāora e kauwhau nei." 14 Nā, i pērā anō ngā tama tokowhitu a tētahi Hūrai, a Hewa, he tohunga nui ia.

15 Nā, ka whakahoki te wairua kino, ka mea ki a rātou, "E mōhio ana ahau ki a Īhu, e mātau ana ki a Pāora; ko koutou ia, ko wai rā?" 16 Nā, ko te tūpeketanga o te tangata i a ia nei te wairua kino ki a rātou, kua kaha i a rātou, taea ana rātou e ia, nō ka oma tahanga rātou, ka oma mamae atu i taua whare.

17 Ā, ka mōhiotia tēnei e ngā tāngata katoa e noho ana i Epeha, e ngā Hūrai rātou tahi ko ngā Kariki; ā, ka tau te wehi ki a rātou katoa, ā, whakanuia ana te ingoa o te Ariki, o Īhu. 18 Ā, he tokomaha o te hunga whakapono i haere mai, i whāki, i whakakite i ā rātou mahi. 19 He tokomaha anō o te hunga i mahi i ngā mahi tinihanga, i huihui i ā rātou pukapuka, ā, tahuna ana i te aroaro o te katoa. Ā, ka taua ngā utu o aua pukapuka, ka kitea e rima tekau mano hiriwa. 20 Koia anō te nui o te tupu o te kupu a te Atua, te kaha.

Te Tutūtanga i Epeha

21 Ā, nō ka rite ēnei mea, ka mea a Pāora i roto i tōna wairua, kia tika nā Makeronia, nā Akāia, kia haere ki Hiruhārama; i mea ia, "Ka tae ahau ki reira, ko Rōma anō tāku e tiki ai e titiro." 22 Ā, tokorua āna i tono ai ki Makeronia o te hunga e mahi ana ki a ia, ko Tīmoti rāua ko Eratu; ko ia i noho iho i Āhia mō tētahi wā.

23 Nā, i taua wā kīhai i nohinohi te ngangau i puta ake mō taua Ara. 24 Tērā hoki tētahi tangata, ko Rimitiriu te ingoa, he kaimahi hiriwa, nāna nei i hanga ngā temepara hiriwa o Riana, kīhai hoki i nonohi ngā utu i tika mai i tāna mahi ki ngā kaihanga. 25 Nā, ka whakaminea rātou e ia me ērā kaimahi o ngā pērā, ā, ka mea, "E mara mā, e mātau ana koutou, nō tēnei mahi ā tātou rawa. 26 Nā, e kite ana, e rongo ana koutou, ehara i te mea ko Epeha anake, engari he iti te wāhi o Āhia katoa kua mahue nei i tēnei Pāora te kukume, te whakapeau kē i te tini o te tangata, e mea ana ia, ‘Ehara ēnei i te atua, e hangā nei e te ringa.’ 27 Nā, ehara i te mea ko tō tātou nei wāhi anake ka tata te kore noa iho; tērā anō hoki e whakakāhoretia te temepara o te atua nui, o Riana, ā, meāke memeha noa iho tōna nui, e karakiatia nei e Āhia katoa, e te ao."

28 Ā, nō tō rātou rongonga, ā, ka kī i te riri, ka karanga ake, ka mea, "He nui a Riana o ngā Epehi!" 29 Nā, ka tutū te puehu o te pā katoa, ā, ka oti te hopu e rātou a Kaiu rāua ko Aritaku, he hunga nō Makeronia, he hoa haere nō Pāora, nā, kotahi tonu tā rātou kōkiritanga ki te whare mātakitaki. 30 Ā, i a Pāora e mea ana kia tomo ki roto ki te iwi, kīhai ia i tukua e ngā ākonga. 31 Nā, ka unga tāngata mai ētahi o ngā rangatira o Āhia, i pai nei ki a ia, ka mea kia kaua ia e tuku i a ia ki roto ki te whare mātakitaki.

32 Heoi, puta kē te karanga a ētahi, puta kē a ētahi; tino raruraru hoki taua whakaminenga; ko te nuinga kīhai i mātau ki te mea i huihui ai rātou. 33 Nā, ka mauria e rātou a Arēhanara i roto i te hui, nā ngā Hūrai ia i mea kia whakatika atu. Ā, tāwhiri ana te ringa o Arēhanara, i mea hoki kia kōrerotia e ia tā rātou ki te iwi. 34 Heoi, ka mātau rātou he Hūrai ia, kotahi tonu te reo o te katoa ki te karanga, ā tata noa ki te rua ngā hāora, "He nui a Riana o ngā Epehi!"

35 Ā, ka māriri iho te huihui i te kaiwhakawā, ka mea ia, "E ngā Epehi, ko wai te tangata kāhore e mōhio ko te pā o ngā Epehi te kaitiaki temepara o te atua nui, o Riana, o te whakapakoko anō hoki i taka iho i a Hupita? 36 Nā, ka kore nei ēnei mea e taea te whākorekore, heoi, kia āta noho, kaua hoki e hīkaka te mahi. 37 Kua ārahina mai nei hoki e koutou ēnei tāngata ki konei, ehara nei i te hunga tāhae mea tapu, ehara hoki i te hunga kohukohu ki tō tātou atua. 38 Nā, ki te mea he kupu tā Rimitiriu rātou ko ōna hoa mahi mō tētahi tangata, e taea te whakawā, ā, tēnei anō ngā kāwana; mā rātou rātou e whakawā. 39 Nā, ki te mea he mea kē tā koutou e whai nā, waiho mā te rūnanga tika te ritenga. 40 Ko wai hoki ka tohu? Tērā pea tātou e whakawākia mō tēnei ngangautanga o nāianei, kāhore nei ōna take; kāhore hoki he take e tika ai tā tātou kōrero mō tēnei huihui." 41 Ā, nō ka puaki ēnei kupu āna, ka tonoa atu e ia te whakaminenga.