João 4

Samariteanca

1 Domnul a aflat că fariseii au auzit că El face și botează*Cap. 3:22,26. mai mulți ucenici decât Ioan. 2 Însă Isus nu boteza El Însuși, ci ucenicii Lui. 3 Atunci a părăsit Iudeea și S-a întors în Galileea. 4 Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria, 5 a ajuns lângă o cetate din ținutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe*Gen. 33:19;48:22.Ios. 24:32. care-l dăduse Iacov fiului său Iosif. 6 Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, ostenit de călătorie, ședea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al șaselea. 7 A venit o femeie din Samaria să scoată apă. „Dă-Mi să beau", i-a zis Isus. 8 Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de-ale mâncării. 9 Femeia samariteancă I-a zis: „Cum? Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?" Iudeii*2 Împ. 17:24.Luca 9:52,53.Fapte 10:28., în adevăr, n-au legături cu samaritenii. 10 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și cine este Cel ce-ți zice: ‘Dă-Mi să beau!’, tu singură ai fi cerut să bei, și El ți-ar fi dat apă*Is. 12:3;44:3.Ier. 2:13.Zah. 13:1;14:8.vie."11 „Doamne", I-a zis femeia, „n-ai cu ce să scoți apă, și fântâna este adâncă, de unde ai putea să ai dar această apă vie? 12 Ești Tu oare mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta și a băut din ea el însuși și feciorii lui și vitele lui?" 13 Isus i-a răspuns: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăși sete.14 Dar oricui*Cap. 6:35,58.va bea din apa pe care i-o voi da Eu în veac nu-i va fi sete, ba încă apa pe care i-o voi da Eu se*Cap. 7:38.va preface în el într-un izvor de apă, care va țâșni în viața veșnică."15 „Doamne", I-a zis*Cap. 6:34;17:2,3.Rom. 6:23.1 Ioan 5:20. femeia, „dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete și să nu mai vin până aici să scot." 16 „Du-te", i-a zis Isus, „de cheamă pe bărbatul tău și vino aici."17 Femeia I-a răspuns: „N-am bărbat." Isus i-a zis: „Bine ai zis că n-ai bărbat.18 Pentru că cinci bărbați ai avut; și acela pe care-l ai acum nu-ți este bărbat. Aici ai spus adevărul."19 „Doamne", I-a zis femeia, „văd*Luca 7:16;24:19. Cap. 6:14;7:40. că ești proroc. 20 Părinții noștri s-au închinat pe muntele acesta*Jud. 9:7.; și voi ziceți că în Ierusalim*Deut. 12:5,11.1 Împ. 9:3.2 Cron. 7:12. este locul unde trebuie să se închine oamenii." 21 „Femeie", i-a zis Isus, „crede-Mă că vine ceasul când*Mal. 1:11.1 Tim. 2:8.nu vă veți închina Tatălui nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.22 Voi vă închinați la ce*2 Împ. 17:29.nu cunoașteți, noi ne închinăm la ce cunoaștem, căci*Is. 2:3.Luca 24:47.Rom. 9:4,5.mântuirea vine de la iudei.23 Dar vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevărați se vor închina Tatălui în duh*Filip. 3:3.și*Cap. 1:17.în adevăr, fiindcă astfel de închinători dorește și Tatăl.24 Dumnezeu*2 Cor. 3:17.este Duh; și cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh și în adevăr."25 „Știu", I-a zis femeia, „că are să vină Mesia (căruia I se zice Hristos); când va veni El, are să ne*Vers. 29. spună toate lucrurile." 26 Isus i-a zis: „Eu*Mat. 26:63,64.Marcu 14:61,62. Cap. 9:37., cel care vorbesc cu tine, sunt Acela."

Trezirea din Samaria

27 Atunci au venit ucenicii Lui și se mirau că vorbea cu o femeie. Totuși niciunul nu I-a zis: „Ce cauți?" sau „Despre ce vorbești cu ea?" 28 Atunci, femeia și-a lăsat găleata, s-a dus în cetate și a zis oamenilor: 29 „Veniți de vedeți un om care mi-a spus*Vers. 25. tot ce am făcut. Nu cumva este acesta Hristosul?" 30 Ei au ieșit din cetate și veneau spre El. 31 În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănânce și ziceau: „Învățătorule, mănâncă!" 32 Dar El le-a zis: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoașteți."33 Ucenicii au început să-și zică deci unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?" 34 Isus le-a zis: „Mâncarea*Iov 23:12. Cap. 6:38;17:4; 19:30.Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui.35 Nu ziceți voi că mai sunt patru luni până la seceriș? Iată, Eu vă spun: Ridicați-vă ochii și priviți holdele, care*Mat. 9:37.Luca 10:2.sunt albe acum, gata pentru seceriș.36 Cine*Dan. 12:3.seceră primește o plată și strânge rod pentru viața veșnică, pentru ca și cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure în același timp.37 Căci, în această privință, este adevărată zicerea: ‘Unul seamănă, iar altul seceră.’38 Eu v-am trimis să secerați acolo unde nu voi v-ați ostenit; alții s-au ostenit, și voi ați intrat în osteneala lor."39 Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina*Vers. 29. mărturiei femeii, care zicea: „Mi-a spus tot ce am făcut." 40 Când au venit samaritenii la El, L-au rugat să rămână la ei. Și El a rămas acolo două zile. 41 Mult mai mulți au crezut în El din pricina cuvintelor Lui. 42 Și ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L-am auzit noi înșine*Cap. 17:8.1 Ioan 4:14. și știm că Acesta este în adevăr Hristosul, Mântuitorul lumii."

Vindecarea fiului unui slujbaș împărătesc

43 După aceste două zile, Isus a plecat de acolo ca să se ducă în Galileea. 44 Căci*Mat. 13:57.Marcu 6:1.Luca 4:24. El Însuși spusese că un proroc nu este prețuit în patria*Cap. 2:23;3:2. sa. 45 Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci*Deut. 16:16. fuseseră și ei la praznic. 46 Isus S-a întors deci în Cana din Galileea, unde*Cap. 2:1,11. prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaș împărătesc al cărui fiu era bolnav. 47 Slujbașul acesta a aflat că Isus venise din Iudeea în Galileea, s-a dus la El și L-a rugat să vină și să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte. 48 Isus i-a zis: „Dacă*1 Cor. 1:22.nu vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu credeți!"49 Slujbașul împărătesc I-a zis: „Doamne, vino până nu moare micuțul meu." 50 „Du-te", i-a zis Isus, „fiul tău trăiește." Și omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus și a pornit la drum. 51 Pe când se cobora el, l-au întâmpinat robii lui și i-au adus vestea că fiul lui trăiește. 52 El i-a întrebat de ceasul în care a început să-i fie mai bine. Și ei i-au zis: „Ieri, în ceasul al șaptelea, l-au lăsat frigurile." 53 Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: „Fiul tău trăiește." Și a crezut el și toată casa lui. 54 Acesta este iarăși al doilea semn făcut de Isus după ce S-a întors din Iudeea în Galileea.

Ko Īhu me te Wahine o Hamaria

1 Ā, nō ka mōhio te Ariki, kua rongo ngā Parihi, ko ngā ākonga a Īhu i mea ai, i iriiri ai, he tokomaha atu i a Hoani. 2 (He ahakoa rā ehara i a Īhu nāna i iriiri, nā āna ākonga ia.) 3 Ka mahue a Hūria i a ia, ā, hoki ana anō ki Karirī.

4 Nā, ko te ara mōna i tika nā Hamaria. 5 Ā, ka haere ia ki tētahi pā o Hamaria, ko Haika te ingoa, e pātata ana ki te wāhi i hoatu e Hākopa ki tāna tama, ki a Hōhepa. 6 Kei reira hoki te puna a Hākopa. Nā, kua ngenge a Īhu i te haerenga, heoi noho ana ia ki te taha o te puna, ā, meāke ko te ono o ngā hāora.

7 Ka haere mai tētahi wahine o Hamaria ki te utu wai. Ka mea a Īhu ki a ia, "Hōmai he wai mōku." 8 (Kua riro hoki āna ākonga ki te pā, ki te hoko kai.)

9 Nā, ko te meatanga a te wahine o Hamaria ki a ia, "He aha koe, he Hūrai nā koe, ka tono mai ai i te wai i ahau, he wahine nei ahau nō Hamaria?" (Kāhore hoki e tātata ana ngā Hūrai ki ngā Hamari.)

10 Ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a ia, "Me i mātau koe ki tā te Atua e hōmai ai, ki tēnei hoki e mea nei ki a koe, ‘Hōmai he wai mōku,’ pēnei kua tono koe ki a ia, ā, kua hoatu e ia te wai ora ki a koe."

11 Ka mea te wahine ki a ia, "E kara, kāhore āu mea hei utu wai, he hōhonu anō te puna. Nō hea tēnā wai ora āu? 12 He nui oti koe i tō mātou matua, i a Hākopa, i hōmai ai te puna ki a mātou, inu ana ia i konei, rātou ko āna tamariki, me āna kararehe?"

13 Ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a ia, "E mate anō i te wai te tangata e inu ana i tēnei wai; 14 tēnā ko te tangata e inu ana i te wai e hoatu e ahau ki a ia, e kore ia e mate i te wai ā ake ake. Engari, te wai e hoatu e ahau ki a ia, hei puna wai tēnā i roto i a ia e pupū ake ana, ā te ora tonu rā anō."

15 Ka mea te wahine ki a ia, "E kara, hōmai ki ahau tēnei wai, kei mate ahau i te wai, kei haere mai hoki ki konei rawa utu ai."

16 Ka mea a Īhu ki a ia, "Tīkina, karangatia tō tahu, ka hoki mai ai."

17 Ka whakahoki te wahine, ka mea, "Kāhore āku tahu."

Ka mea a Īhu ki a ia, "He kōrero tika tāu, ‘Kāhore āku tahu’; 18 inā hoki kua tokorima āu tahu, ko ia i a koe nei ehara i te tahu nāu. He pono tēnei kōrero āu."

19 Ka mea te wahine ki a ia, "E kara, e kite ana ahau he poropiti koe. 20 I karakia ō mātou mātua i runga i tēnei maunga; ā, e mea ana koutou, Ko Hiruhārama te wāhi e tika ai te karakia."

21 Ka mea a Īhu ki a ia, "E tai, whakapono ki ahau, meāke puta te wā, e kore ai koutou e karakia ki te Matua i runga i tēnei maunga, e kore anō i Hiruhārama. 22 Kāhore koutou e mōhio ki tā koutou e karakia nei; e mātau ana mātou ki tā mātou e karakia nei; nō ngā Hūrai nei hoki te ora. 23 Otirā, meāke puta te wā, ā, tēnei anō, e karakia ai ngā kaikarakia pono ki te Matua i runga i te wairua, i te pono; e rapu ana hoki te Matua ki te pērā hei karakia ki a ia. 24 He Wairua te Atua; me karakia hoki ngā kaikarakia ki a ia i runga i te wairua, i te pono."

25 Ka mea te wahine ki a ia, "E mātau ana ahau kei te haere mai te Mīhaia" (e kīia nei ko te Karaiti) "ka tae mai ia, māna ngā mea katoa e kōrero ki a tātou."

26 Ka mea a Īhu ki a ia, "Ko ahau anō ia e kōrero nei ki a koe."

27 Nā, ka puta i reira āna ākonga, ka mīharo ki tāna kōrerotanga ki te wahine; heoi, kīhai tētahi i mea, "He aha tāu e rapu? He aha koe ka kōrero ai ki a ia?"

28 Nā, ka whakarērea e te wahine tāna ipu, ā, haere ana ki te pā, ka mea ki ngā tāngata, 29 "Haere mai, kia kite i te tangata i kōrerotia mai ai ki ahau ngā mea katoa i mea ai ahau. Ehara rānei tēnei i a te Karaiti?" 30 Ka puta rātou ki waho o te pā, ā, ka ahu mai ki a ia.

31 I taua takiwā anō ka tohe ngā ākonga ki a ia, ka mea, "E te Kaiwhakaako, e kai rā."

32 Otirā, ka mea ia ki a rātou, "He kai anō tāku hei kai māku, kāhore koutou e mātau."

33 Nā, ka mea ngā ākonga tētahi ki tētahi, "I kawea mai rānei e tētahi he kai māna?"

34 Ka mea a Īhu ki a rātou, "Ko tāku kai tēnei, ko te mea i tā tōku kaitono e pai ai, kia whakaotia hoki tāna mahi. 35 E kore ianei koutou e mea, ‘Kia whā atu ngā marama, ā, ka taea te kotinga?’ Nanā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, kia ara ake ō koutou kanohi, titiro ki ngā māra; kua mā noa ake; ko te kotinga tēnei. 36 Ka whiwhi te kaikokoti ki te utu, ka kohia anō hoki e ia ngā hua mō te ora tonu; kia hari tahi ai te kairui rāua ko te kaikokoti. 37 Nā, konei hoki i pono ai taua kī, ‘E rui ana tētahi, e kokoti ana tētahi.’ 38 I tonoa koutou e ahau ki te kokoti i te mea kīhai i mahia e koutou. He tangata kē nāna i mahi, ā, kua uru koutou ki ā rātou mahi."

39 Ā, he tokomaha ngā Hamari o taua pā i whakapono ki a ia, mō te kī a te wahine i mea rā, "I kōrerotia mai e ia ki ahau ngā mea katoa i mea ai ahau." 40 Ā, nō ka tae ngā Hamari ki a ia, ka mea kia noho ia ki a rātou; ā, e rua ngā rā i noho ai ia ki reira. 41 Nā, hira noa ake ngā tāngata i whakapono, he mea hoki nā tāna kupu.

42 I mea anō ki te wahine, "Ehara i te mea nā tāu kupu i whakapono ai mātou ināianei; kua rongo nei hoki mātou ake, ā, ka mātau, ko te Karaiti pū tēnei, ko te Kaiwhakaora o te ao."

Ka Whakaorangia e Īhu te Tama a tētahi Rangatira

43 Ka pahure aua rā e rua, ka tūria atu e ia i reira, ā, haere ana ki Karirī. 44 Ko Īhu tonu hoki nāna te kī, kāhore he hōnore o te poropiti i tōna kāinga ake. 45 Heoi, i tōna taenga ki Karirī, ka whakamanuhiritia, ia e ngā tāngata o Karirī, i kite hoki rātou i ngā mea katoa i meatia e ia ki Hiruhārama i te hākari; i haere hoki rātou ki te hākari.

46 Ā, ka tae anō a Īhu ki Kana o Karirī, ki te wāhi i meatia ai e ia te wai hei wāina. Nā, ko tētahi tangata a te kīngi, kei Kaperenauma tāna tama e mate ana. 47 Ā, nō ka rongo ia kua tae mai a Īhu i Hūria ki Karirī, ka haere ki a ia, ka īnoi ki a ia kia haere ia ki te whakaora i tāna tama; meāke hoki marere.

48 Nā, ko te meatanga a Īhu ki a ia, "Ki te kāhore koutou e kite i ngā tohu, i ngā merekara, e kore rawa koutou e whakapono."

49 Ka mea te tangata a te kīngi ki a ia, "E te Ariki, haere iho i te mea kāhore anō kia mate noa tāku tamaiti."

50 Ka mea a Īhu ki a ia, "Haere; kua ora tāu tama."

Nā, whakapono ana te tangata ki te kupu i kōrerotia e Īhu ki a ia, ā, haere ana. 51 Ā, i a ia e haere ana, ka tūtaki āna pononga ki a ia, ka kōrero, "Kua ora tāu tamaiti."

52 Nā, ka ui ia ki a rātou ki te hāora i mātūtū ake ai ia. Ka mea rātou ki a ia, "Nōnanahi, nō te whitu o ngā hāora, i mutu ai tōna kā."

53 Nā, ka mōhio te pāpā, ko te tino hāora ia i mea ai a Īhu ki a ia, "Kua ora tāu tama"; ā, whakapono ana ia, rātou ko tōna whare katoa.

54 Ko te rua anō tēnei o ngā merekara i meatia e Īhu, i muri i tōna haerenga i Hūria ki Karirī.