João 18

Prinderea lui Isus

1 După ce a rostit aceste vorbe, Isus aMat. 26:36.Marcu 14:32.Luca 22:39. plecat cu ucenicii Săi dincolo de pârâul Chedron2 Sam. 15:23., unde era o grădină, în care au intrat El și ucenicii Lui. 2 Iuda, vânzătorul, știa și el locul acela, pentru căLuca 21:37;22:39. Isus de multe ori Se adunase acolo cu ucenicii Lui. 3 Iuda deciMat. 26:47.Marcu 14:43.Luca 22:47.Fapte 1:16. a luat ceata ostașilor și pe aprozii trimiși de preoții cei mai de seamă și de farisei și a venit acolo cu felinare, cu făclii și cu arme. 4 Isus, care știa tot ce avea să I se întâmple, a mers spre ei și le-a zis: „Pe cine căutați?"5 Ei I-au răspuns: „Pe Isus din Nazaret!" Isus le-a zis: „Eu sunt!" Iuda, vânzătorul, era și el cu ei. 6 Când le-a zis Isus: „Eu sunt", ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ. 7 El i-a întrebat din nou: „Pe cine căutați?" „Pe Isus din Nazaret", I-au zis ei. 8 Isus a răspuns: „V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă Mă căutați pe Mine, lăsați pe aceștia să se ducă."9 A zis lucrul acesta ca să se împlinească vorba pe care o spusese: „N-am pierdut peCap. 17:12.niciunul din aceia pe care Mi i-ai dat."10 Simon PetruMat. 26:51.Marcu 14:47.Luca 22:49,50., care avea o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. Robul acela se numea Malhu. 11 Isus a zis lui Petru: „Bagă-ți sabia în teacă. Nu voi bea paharulMat. 20:22;26:39,42.pe care Mi l-a dat Tatăl să-l beau?"

Isus înaintea lui Ana și Caiafa

12 Ceata ostașilor, căpitanul lor și aprozii iudeilor au prins deci pe Isus și L-au legat. 13 L-auMat. 26:57. dus întâi la AnaLuca 3:2., căci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. 14 ȘiCap. 11:50. Caiafa era cel ce dăduse iudeilor sfatul acesta: „Este de folos să moară un singur om pentru norod." 15 Simon PetruMat. 26:58.Marcu 14:54.Luca 22:54. mergea după Isus; tot așa a făcut și un alt ucenic. Ucenicul acesta era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16 PetruMat. 26:69.Marcu 14:66.Luca 22:54. însă a rămas afară la ușă. Celălalt ucenic, care era cunoscut marelui preot, a ieșit afară, a vorbit cu portărița și a băgat pe Petru înăuntru. 17 Atunci, slujnica, portărița, a zis lui Petru: „Nu cumva și tu ești unul din ucenicii omului acestuia?" „Nu sunt", a răspuns el. 18 Robii și aprozii care erau acolo făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea. 19 Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20 Isus i-a răspuns: „EuMat. 26:55.Luca 4:15. Cap. 7:14,26,28;8:2.am vorbit lumii pe față; totdeauna am învățat pe norod în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n-am spus nimic în ascuns.21 Pentru ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia știu ce am spus."22 La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii care stăteau acolo aIer. 20:2.Fapte 23:2. dat o palmă lui Isus și a zis: „Așa răspunzi marelui preot?" 23 Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău, dar, dacă am vorbit bine, de ce mă bați?"24 AnaMat. 26:57. L-a trimis legat la marele preot Caiafa. 25 Simon Petru stătea acolo și se încălzea. EiMat. 26:69,71.Marcu 14:69.Luca 22:58. i-au zis: „Nu cumva ești și tu unul din ucenicii Lui?" El s-a lepădat și a zis: „Nu sunt." 26 Unul din robii marelui preot, rudă cu acela căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: „Nu te-am văzut eu cu El în grădină?" 27 Petru iar s-a lepădat. Și îndatăMat. 26:74.Marcu 14:72.Luca 22:60. Cap. 13:38. a cântat cocoșul.

Isus înaintea lui Pilat

28 Au adusMat. 27:2.Marcu 15:1.Luca 23:1.Fapte 3:13;10:28;11:3. pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată. Era dimineață. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce și să poată mânca Paștele. 29 Pilat deci a ieșit afară la ei și le-a zis: „Ce pâră aduceți împotriva omului acestuia?" 30 Drept răspuns, ei i-au zis: „Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale." 31 Atunci, Pilat le-a zis: „Luați-L voi și judecați-L după Legea voastră." „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni", i-au zis iudeii. 32 Aceasta s-a întâmplat caMat. 20:19. Cap. 12:32,33. să se împlinească vorba prin care arătase Isus cu ce moarte avea să moară. 33 PilatMat. 27:11. a intrat iarăși în odaia de judecată, a chemat pe Isus și I-a zis: „Ești Tu Împăratul iudeilor?" 34 Isus i-a răspuns: „De la tine însuți zici lucrul acesta sau ți l-au spus alții despre Mine?"35 Pilat a răspuns: „Eu sunt iudeu? Neamul Tău și preoții cei mai de seamă Te-au dat în mâna mea. Ce ai făcut?" 36 „Împărăția1 Tim. 6:13.Mea nu este din lumea aceasta", a răspunsDan. 2:44;7:14.Luca 12:14. Cap. 6:15;8:15. Isus. „Dacă ar fi Împărăția Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor, dar, acum, Împărăția Mea nu esteCap. 8:47.1 Ioan 3:19;4:6.de aici."37 „Atunci, un Împărat tot ești!", I-a zis Pilat. „Da", a răspuns Isus. „Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut și am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu."38 Pilat I-a zis: „Ce este adevărul?"

Isus și Baraba

După ce a spus aceste vorbe, a ieșit iarăși afară la iudei și le-a zis: „EuMat. 27:24.Luca 23:4. Cap. 19:4,6. nu găsesc nicio vină în El. 39 DarMat. 27:15.Marcu 15:6.Luca 23:17., fiindcă voi aveți obicei să vă slobozesc pe cineva de Paște, vreți să vă slobozesc pe Împăratul iudeilor?" 40 AtunciFapte 3:14., toți au strigat din nou: „Nu pe El, ci pe Baraba!" Și BarabaLuca 23:19. era un tâlhar.

Te Hopukanga o Īhu

1 Ka mutu ēnei kōrero a Īhu ka haere ia, rātou ko āna ākonga, ki tāwāhi o te manga wai, arā o Kerono. Nā, he kāri kei reira, ā, tapoko atu ana ia, rātou ko āna ākonga.

2 I mātauria anō taua wāhi e Hūrā, e te tangata e tukua ai ia; he maha hoki ngā hokinga o Īhu, rātou ko āna ākonga ki reira. 3 Nā, ka hoatu ki a Hūrā tētahi mātua me ētahi kātipa e ngā tohunga nui rātou ko ngā Parihi, ā, haere ana ki reira, me ngā roherohe, me ngā rama, me ngā patu.

4 Heoi, i mātau a Īhu ki ngā mea katoa meāke pā ki a ia, ka puta atu, ka mea ki a rātou, "Ko wai tā koutou e rapu?"

5 Ka whakahokia e rātou ki a ia, "Ko Īhu o Nahareta."

Ka mea a Īhu ki a rātou, "Ko ahau ia."

Ā, i te tū anō i roto i a rātou a Hūrā, tōna kaituku. 6 Nā, i tāna kōrerotanga ki a rātou, "Ko ahau ia," hoki ana rātou ki muri, hinga ana ki te whenua.

7 Nā, ka ui anō ia ki a rātou, "Ko wai tā koutou e rapu?"

Ka mea rātou, "Ko Īhu o Nahareta."

8 Ka whakahokia e Īhu, "Kua mea ahau ki a koutou, ‘Ko ahau ia,’ ki te mea e rapu ana koutou i ahau, tukua ēnei kia haere." 9 Kia rite ai te kupu i kōrerotia e ia: "Kāhore i ngaro tētahi o te hunga i hōmai e koe ki ahau."

10 Nā, he hoari tā Haimona Pita, unuhia ana e ia, ā, hāua iho te pononga a te tohunga nui, tapahia ana tōna taringa matau. Ko te ingoa o taua pononga ko Maraku.

11 Ka mea a Īhu ki a Pita, "Kuhua tāu hoari ki te takotoranga. Ko te kapu i hōmai nei e tōku Matua ki ahau auaka rānei e inumia e ahau?"

Ko Īhu i te Aroaro o Anaha

12 Heoi, ka hopukina a Īhu e taua ope, e te rangatira rātou ko ngā kātipa o ngā Hūrai, ā, hereherea ana ia. 13 Ā, ka ārahina ki a Anaha i te tuatahi; ko ia hoki te hungawai o Kaiapa, o te tohunga nui mō taua tau. 14 Nā, ko Kaiapa tēnei nāna rā i whakatakoto te whakaaro ki ngā Hūrai, he pai kē ki te mate te tangata kotahi mō te iwi.

Ka Whakakāhorengia a Īhu e Pita

15 Nā, ka aru a Haimona Pita i a Īhu, ā, ka aru anō hoki tētahi atu o ngā ākonga; nā, i mōhiotia taua ākonga e te tohunga nui, ā, tomo tahi ana me Īhu ki te whare o te tohunga nui; 16 ko Pita ia i tū i te kūwaha i waho. Nā, ka puta atu taua ākonga i mōhiotia nei e te tohunga nui, ka kōrero ki te kaitiaki o te tatau, ā, ārahina ana a Pita ki roto.

17 Nā, ko te meatanga a te kōtiro tiaki o te tatau ki a Pita, "Ehara ianei koe i tētahi o ngā ākonga a tēnei tangata?"

Ka mea ia, "Ehara!"

18 Nā, i reira ngā pononga me ngā kātipa e tū ana, kua whakaūngia hoki e rātou te kāpura waro; he makariri hoki; ā, e inaina ana rātou. Ko Pita hoki tētahi o rātou, e tū tahi ana e inaina ana.

Ka Uiuia e te Tohunga Nui a Īhu

19 Nā, ka ui te tohunga nui ki a Īhu, ki āna ākonga, ki tāna ako.

20 Ka whakahokia e Īhu ki a ia, "I mārama tonu tāku kōrero ki te ao; i ako tonu ahau i roto i te whare karakia, i te temepara hoki, i te wāhi huihui o ngā Hūrai katoa; kāhore hoki tētahi mea i kōrerotia pukutia e ahau. 21 He aha koe ka ui ai ki ahau? Ui atu ki te hunga i rongo ki tāku i mea ai ki a rātou; nanā, e mōhio ana rātou ki āku i kōrero ai."

22 Nā, i tāna kōrerotanga i ēnei kupu, ka papaki tētahi o ngā kātipa i tū rā i a Īhu, ka mea, "E pēnā ana koe ki te tohunga nui?"

23 Ka whakahokia e Īhu ki a ia, "Ki te kino āku kōrero, whakaaturia te kino. Ki te pai ia, he aha koe i papaki ai i ahau?" 24 Nā, ka tukua hereheretia atu ia e Anaha ki a Kaiapa tohunga nui.

Ka Whakakāhorengia anō a Īhu e Pita

25 Nā, tērā a Haimona Pita te tū rā me te inaina. Nā, ka mea rātou ki a ia, "Ehara ianei koe i tētahi o āna ākonga?"

Ka whakakāhore ia, ka mea, "Ehara!"

26 Ka mea tētahi o ngā pononga a te tohunga nui, he whanaunga nōna i tapahia nei te taringa e Pita, "Kīhai ianei ahau i kite i a koe, kōrua tahi i te kāri?" 27 Nā, ka whakakāhore anō a Pita; ā, tangi tonu iho te tīkaokao.

Ka Mauria a Īhu i te Aroaro o Pirato

28 Kātahi, ka ārahina atu e rātou a Īhu i a Kaiapa ki te whare whakawā. He atatū. Ko rātou ia kīhai i tomo ki te whare whakawā, kei poke rātou, engari, kia kai ai rātou i te Kapenga. 29 Nā, ka puta atu a Pirato ki a rātou, ka mea, "He aha tā koutou whakapae ki tēnei tangata?"

30 Ka whakahoki rātou, ka mea ki a ia, "Me i kaua ia te mahi i te kino, kīhai i kawea mai e mātou ki a koe."

31 Nā, ko te meatanga a Pirato ki a rātou, "Mauria atu ia, whakawākia ki tō koutou nā ture."

Ka mea ngā Hūrai ki a ia, "E kore e tika kia whakamatea tētahi tangata e mātou." 32 Kia rite ai tā Īhu kupu i kōrero ai, hei whakaatu i te mate e mate ai ia.

33 Me i reira ka tomo anō a Pirato ki te whare whakawā, ka karanga i a Īhu, ka mea ki a ia, "Ko te Kīngi rānei koe o ngā Hūrā?"

34 Ka whakahokia e Īhu ki a ia, "Nāu ake anō tēnei kupu, he kōrero rānei mōku nā te tangata kē ki a koe?"

35 Ka mea a Pirato, "He Hūrai koia ahau? Nā tōu iwi, nā ngā tohunga nui anō hoki, koe i kawe mai ki ahau; i aha koia koe?"

36 Ka whakahokia e Īhu, "Ehara tōku rangatiratanga i tēnei ao; mehemea nō tēnei ao tōku rangatiratanga, kua tatau āku pononga, kei tukua ahau ki ngā Hūrai. Tēnā ko tēnei, ehara tōku rangatiratanga i konei."

37 Nā, ka mea a Pirato ki a ia, "He kīngi oti koe?"

Ka whakahokia e Īhu, "Kua kōrerotia mai nā e koe he kīngi ahau. Ko te mea tēnei i whānau ai ahau; nā tēnei hoki ahau i haere mai ai ki te ao, hei kaiwhakaatu mō te pono. E whakarongo ana ki tōku reo ngā tāngata katoa o te pono."

38 Ka mea a Pirato ki a ia, "He aha te pono?"

Ka Whiua a Īhu kia Mate

Ā, nō te puakanga o tēnei kī, hoki ana ia ki waho, ki ngā Hūrai, ka mea ki a rātou, "Kāhore tētahi hē o tēnei tangata i mau i ahau. 39 Otiia, he ritenga tēnei nā koutou, kia tukua e ahau ki a koutou tētahi tangata i te Kapenga. E pai ana rānei koutou kia tukua e ahau ki a koutou te Kīngi o ngā Hūrai?"

40 Heoi, karanga katoa ana anō rātou, ka mea, "Auaka tēnei, engari a Parapa." Nā, he tāhae a Parapa.