João 1

Întruparea Cuvântului

1 La început era*Prov. 8:22,23.Col. 1:17.1 Ioan 1:1.Apoc. 1:2;19:13. Cuvântul, și Cuvântul era cu*Prov. 8:30. Cap. 17:5.1 Ioan 1:2. Dumnezeu, și*Filip. 2:6.1 Ioan 5:7. Cuvântul era Dumnezeu*Gen. 1:1.. 2 El*Ps. 33:6. Vers. 10.Efes. 3:9.Col. 1:16.Evr. 1:2.Apoc. 4:11. era la început cu Dumnezeu. 3 Toate lucrurile au fost făcute prin El; și nimic din ce a fost făcut n-a fost făcut fără El. 4 În El*Cap. 5:26.1 Ioan 5:11. era viața, și*Cap. 8:12;9:5;12:35,46. viața era lumina oamenilor. 5 Lumina*Cap. 3:19. luminează în întuneric, și întunericul n-a biruit-o. 6 A*Mal. 3:1.Mat. 3:1.Luca 3:2. Vers. 33. venit un om trimis de Dumnezeu: numele lui era Ioan. 7 El*Fapte 19:4. a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentru ca toți să creadă prin el. 8 Nu era el Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină. 9 Lumina*Vers. 4.Is. 49:6.1 Ioan 2:8. aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume*Vers. 3.Evr. 1:2;11:3.. 10 El era în lume, și lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. 11 A venit la ai*Luca 19:14.Fapte 3:26;13:46. Săi, și ai Săi nu L-au primit. 12 Dar tuturor*Is. 56:5.Rom. 8:15.Gal. 3:26.2 Pet. 1:4.1 Ioan 3:1. celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; 13 născuți*Cap. 3:5.Iac. 1:18.1 Pet. 1:23. nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu. 14 Și*Mat. 1:16,20.Luca 1:31,35;2:7.1 Tim. 3:16. Cuvântul S-a făcut trup*Evr. 2:11,14,16,17. și a*Rom. 1:3.Gal. 4:4. locuit printre noi, plin de har*Is. 40:5.Mat. 17:2. Cap. 2:11; 11:40.2 Pet. 1:17. și de adevăr. Și noi am*Col. 1:19;2:3,9. privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. 15 Ioan*Vers. 32. Cap. 3:32;5:33. a mărturisit despre El când a strigat: „El este Acela despre care ziceam eu: ‘Cel ce*Mat. 3:11.Marcu 1:7.Luca 3:16. Vers. 27,30. Cap. 3:13. vine după mine este înaintea mea, pentru că*Cap. 8:58.Col. 1:17. era înainte de mine.’" 16 Și noi toți am primit din plinătatea*Cap. 3:34.Efes. 1:6-8.Col. 1:19;2:9,10. Lui și har după har; 17 căci Legea*Exod 20:1.Deut. 4:44;5:1;33:4. a fost dată prin Moise, dar harul*Rom. 3:24;5:21;6:14. și adevărul*Cap. 8:32;14:6. au venit prin Isus Hristos. 18 Nimeni*Exod 33:20.Deut. 4:12.Mat. 11:27.Luca 10:22. Cap. 6:46.1 Tim. 1:17;6:16.1 Ioan 4:12,20. n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul*Vers. 14. Cap. 3:16,18.1 Ioan 4:9. Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.

Mărturia lui Ioan Botezătorul

19 Iată mărturisirea*Cap. 5:33. făcută de Ioan când iudeii au trimis din Ierusalim pe niște preoți și leviți să-l întrebe: „Tu cine ești?" 20 El a mărturisit*Luca 3:15. Cap. 3:28.Fapte 13:25. și n-a tăgăduit: a mărturisit că nu este el Hristosul. 21 Și ei l-au întrebat: „Dar cine ești? Ești Ilie*Mal. 4:5.Mat. 17:10.?" Și el a zis: „Nu sunt!" „Ești prorocul*Deut. 18:15,18.?" Și el a răspuns: „Nu!" 22 Atunci i-au zis: „Dar cine ești? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis. Ce zici tu despre tine însuți?" 23 „Eu", a zis*Mat. 3:3.Marcu 1:3.Luca 3:4. Cap. 3:28. el, „sunt glasul celui ce strigă în pustie: ‘Neteziți calea Domnului’, cum a*Is. 40:3. zis prorocul Isaia." 24 Trimișii erau din partea fariseilor. 25 Ei i-au mai pus următoarea întrebare: „Atunci de ce botezi, dacă nu ești Hristosul, nici Ilie, nici prorocul?" 26 Drept răspuns, Ioan le-a zis: „Eu*Mat. 3:11. botez cu apă, dar*Mat. 3:1. în mijlocul vostru stă Unul pe care voi nu-L cunoașteți. 27 El*Vers. 15,30.Fapte 19:4. este Acela care vine după mine și care este înaintea mea; eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintei Lui." 28 Aceste lucruri s-au petrecut în Betabara*Jud. 7:24. Cap. 10:40.*1:28 Sau: Betania., dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.

Mielul lui Dumnezeu

29 A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el și a zis: „Iată Mielul*Exod 12:3.Is. 53:7. Vers. 36.Fapte 8:32.1 Pet. 1:19.Apoc. 5:6. lui Dumnezeu, care*Is. 53:11.1 Cor. 15:3.Gal. 1:4.Evr. 1:3;2:17;9:28.1 Pet. 2:24;3:18.1 Ioan 2:2;3:5;4:10.Apoc. 1:5. ridică păcatul lumii! 30 El*Vers. 15,27. este Acela despre care ziceam: ‘După mine vine un om, care este înaintea mea, căci era înainte de mine.’ 31 Eu nu-L cunoșteam, dar tocmai pentru*Mal. 3:1.Mat. 3:6.Luca 1:17,76,77;3:3,4. aceasta am venit să botez cu apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel." 32 Ioan*Mat. 3:16.Marcu 1:10.Luca 3:22. Cap. 5:32. a făcut următoarea mărturisire: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel și oprindu-Se peste El. 33 Eu nu-L cunoșteam, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: ‘Acela peste care vei vedea Duhul coborându-Se și oprindu-Se este Cel ce*Mat. 3:11.Fapte 1:5;2:4;10:44;19:6. botează cu Duhul Sfânt.’ 34 Și eu am văzut lucrul acesta și am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu."

Cei dintâi ucenici

35 A doua zi, Ioan stătea iarăși cu doi din ucenicii lui. 36 Și, pe când privea pe Isus umblând, a zis: „Iată*Vers. 29. Mielul lui Dumnezeu!" 37 Cei doi ucenici l-au auzit rostind aceste vorbe și au mers după Isus. 38 Isus S-a întors și, când i-a văzut că merg după El, le-a zis: „Ce căutați?" Ei I-au răspuns: „Rabbi (care, tălmăcit, înseamnă: ‘Învățătorule’), unde locuiești?" 39 „Veniți de vedeți", le-a zis El. S-au dus de au văzut unde locuia și în ziua aceea au rămas la El. Era cam pe la ceasul al zecelea. 40 Unul din cei doi care auziseră cuvintele lui Ioan și merseseră după Isus era Andrei*Mat. 4:18., fratele lui Simon Petru. 41 El, cel dintâi, a găsit pe fratele său Simon și i-a zis: „Noi am găsit pe Mesia" (care, tălmăcit, înseamnă: „Hristos"). 42 Și l-a adus la Isus. Isus l-a privit și i-a zis: „Tu ești Simon, fiul lui Iona; tu*Mat. 16:18.te vei chema Chifa" (care, tălmăcit, înseamnă: „Petru"). 43 A doua zi, Isus a vrut să Se ducă în Galileea și a găsit pe Filip*Cap. 12:21.. Și i-a zis: „Vino după Mine."44 Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei și a lui Petru. 45 Filip a găsit pe Natanael*Cap. 21:2. și i-a zis: „Noi am găsit pe Acela despre care au scris Moise*Gen. 3:15;49:10.Deut. 18:18.Luca 24:27., în Lege, și prorocii*Is. 4:2;7:14;9:6;53:2.Mica 5:2.Zah. 6:12;9:9.Luca 24:27.: pe Isus din Nazaret*Mat. 2:23.Luca 2:4., fiul lui Iosif." 46 Natanael i-a zis: „Poate ieși ceva bun din Nazaret*Cap. 7:41,42,52.?" „Vino și vezi!", i-a răspuns Filip. 47 Isus a văzut pe Natanael venind la El și a zis despre el: „Iată cu*Ps. 32:2;73:1. Cap. 8:39.Rom. 2:28,29;9:6.adevărat un israelit în care nu este vicleșug."48 „De unde mă cunoști?", I-a zis Natanael. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Te-am văzut mai înainte ca să te cheme Filip, când erai sub smochin."49 Natanael I-a răspuns: „Rabbi, Tu ești*Mat. 14:33. Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Împăratul*Mat. 21:5;27:11,42. Cap. 18:37;19:3. lui Israel!" 50 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Pentru că ți-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Lucruri mai mari decât acestea vei vedea."51 Apoi i-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, de acum*Gen. 28:12.Mat. 4:11.Luca 2:9,13;22:43;24:4.Fapte 1:10.încolo, veți vedea cerul deschis și pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se și coborându-se peste Fiul omului."

Te Kupu o te Ora

1 I te tīmatanga te Kupu, i te Atua te Kupu, ko te Atua anō te Kupu. 2 I te Atua anō tēnei Kupu i te tīmatanga. 3 Nāna ngā mea katoa i hanga; kāhore hoki tētahi mea i kore te hanga e ia o ngā mea i hangā. 4 I a ia te ora; ko te ora te mārama mō ngā tāngata. 5 I roto i te pōuri te mārama e whiti ana; heoi, kīhai i mau i te pōuri.

6 I tonoa mai he tangata e te Atua, ko Hoani tōna ingoa. 7 I haere mai ia hei kaiwhakaatu, hei whakaatu mō te mārama, kia meinga ai e ia ngā tāngata katoa kia whakapono. 8 Ehara ia i te mārama, engari, i haere mai hei kaiwhakaatu mō te mārama. 9 Ko te mārama pono tērā, arā, ko te mārama e mārama ai ngā tāngata katoa e haere mai ana ki te ao.

10 I te ao ia, i hangā anō e ia te ao, ā, kīhai te ao i mōhio ki a ia. 11 I haere mai ia ki ōna, ā, kīhai ōna i manako ki a ia. 12 Tēnā ko te hunga i manako ki a ia i tukua e ia ki a rātou ngā tikanga e meinga ai rātou hei tamariki mā te Atua, arā ki te hunga e whakapono ana ki tōna ingoa. 13 Ki te hunga ehara nei i te toto, ehara i tā te kikokiko i pai ai, ehara i tā te tangata i pai ai, engari, nā te Atua i whānau ai.

14 I whakakikokikotia te Kupu, ā, noho ana i a mātou, i kite anō mātou i tōna korōria he korōria e rite ana ki tō te Tama kotahi a te Matua, kī tonu i te aroha noa, i te pono.

15 I kōrerotia ia e Hoani; i karanga tērā, i mea, "Ko ia tēnei i kōrerotia rā e ahau, ‘Ko ia e haere mai ana i muri i ahau e meinga ana ki mua i ahau; nō mua hoki ia i ahau.’ "

16 Kua riro hoki i a tātou katoa tētahi wāhi o tōna raneatanga, te aroha noa hono iho ki te aroha noa. 17 Nā Mohi hoki i hōmai te ture; ko te aroha noa me te pono i ahu mai i a Īhu Karaiti. 18 Kāhore anō he tangata i kite noa i te Atua; ko te Tama kotahi, kei te uma nei o te Matua, nāna ia i whakapuaki.

Te Kōrero a Hoani Kaiiriiri

19 Nā, ko te kōrero tēnei a Hoani, i te tononga mai a ngā Hūrai i Hiruhārama i ngā tohunga nui rātou ko ngā Rīwaiti hei ui ki a ia, "Ko wai koe?"

20 Nā, ka whākina e ia, kīhai i whakakāhore, i whāki hoki, "Ehara ahau i a te Karaiti."

21 Ā, ka ui rātou ki a ia, "Tēnā, pēhea? Ko Irāia koe?"

Ka mea ia, "Kāhore."

"Ko te poropiti oti koe?"

Ka whakahokia e ia, "Kāhore."

22 Nā, ka mea rātou ki a ia, "Ko wai koia koe? Hei kupu whakahoki mā mātou ki te hunga i tonoa mai ai mātou. E pēhea ana koe ki a koe?"

23 Ka mea ia:

"He reo ahau nō tētahi e karanga ana i te koraha,

‘Whakatikaia te huarahi o te Ariki!’ "

He pērā me tā Ihāia poropiti i mea ai.

24 Nō ngā Parihi hoki te hunga i tonoa mai rā. 25 Nā, ka ui rātou ki a ia, ka mea ki a ia, "He aha oti koe i iriiri ai, ki te mea ehara koe i a te Karaiti, ehara i a Irāia, ehara i te poropiti?"

26 Nā, ka whakahoki a Hoani ki a rātou, ka mea, "He iriiri tāku ki te wai; otiia tēnā te tū nā i waenganui i a koutou tētahi kāhore e mōhiotia e koutou. 27 Ko ia tēnei e haere mai ana i muri i ahau kāhore hoki ahau e tau hei wewete i te here o tōna hū."

28 I meatia ēnei mea ki Petapara, ki tāwāhi atu o Horano, ki te wāhi e iriiri ana a Hoani.

Te Reme a te Atua

29 I te aonga ake, ka kite ia i a Īhu e haere ana mai ki a ia, ka mea, "Nā te Reme a te Atua, hei waha atu i te hara o te ao! 30 Ko ia tēnei i kōrero ai ahau, ‘Kei te haere mai i muri i ahau tētahi tangata kua meinga ki mua i ahau; nō mua hoki ia i ahau.’ 31 Ā, kāhore ahau i mātau ki a ia; heoi, hei whakakite i a ia ki a Īharaira, i haere mai ai ahau me tāku iriiri ki te wai."

32 Nā, ka whakaatu a Hoani, ka mea, "I kite ahau i te Wairua e heke iho ana i te rangi, ānō he kūkupa, ā, noho ana i runga i a ia. 33 Ā, kāhore ahau i mātau ki a ia; engari i kī mai ki ahau te kaitono mai i ahau ki te iriiri ki te wai, ‘Ko te tangata e kite ai koe i te Wairua e heke iho ana, e noho ana ki runga ki a ia, ko ia tēnā te kaiiriiri ki te Wairua Tapu.’ 34 Ā, kua kite ahau, kua whakaatu nei hoki, ko te Tama tēnei a te Atua."

Ngā Ākonga Tuatahi a Īhu

35 I te aonga ake i te tū anō a Hoani me āna ākonga tokorua; 36 nā, ka titiro ia ki a Īhu e haere ana, ka mea, "Nā, te Reme a te Atua!"

37 Ā, ka rongo ngā ākonga tokorua ki a ia e kōrero ana, ā, aru ana rāua i a Īhu. 38 Ā, ka tahuri a Īhu, ka kite i a rāua e aru ana, ka mea ia ki a rāua "E rapu ana kōrua i te aha?"

Nā, ko tā rāua meatanga ki a ia, "E Rapi" (ko te tikanga tēnei ina whakamāoritia, e te Kaiwhakaako), "kei hea tōu kāinga?"

39 Ka mea ia ki a rāua, "Haere mai kia kite." Haere ana rāua, ā, ka kite i tōna wāhi i noho ai, ā, noho ana i a ia i taua rā; ko te tekau hoki ia o ngā hāora.

40 Ko Anaru, teina o Haimona Pita tētahi o taua tokorua i rongo nei ki a Hoani e kōrero ana, ā, aru ana i a ia. 41 Ko ia kua kite wawe i tōna tuakana ake, i a Haimona, ka mea ki a ia, "Kua kitea e māua te Mīhaia." (Ko te tikanga tēnei ina whakamāoritia, ko te Karaiti). 42 Nā, ka ārahina mai ia e ia ki a Īhu.

Ā, ka titiro a Īhu ki a ia, ka mea, "Ko Haimona koe, ko te tama a Hona, me hua koe ko Kipa." (Tōna whakamāoritanga ko Pita, arā ko Kōhatu).

Ka Karangatia e Īhu ki a Piripi rāua ko Natanahira

43 I te aonga ake ka mea a Īhu kia haere ki Karirī, ā, ka kite i a Piripi; ā, ka mea a Īhu ki a ia, "E aru i ahau."

44 Nā, ko Piripi nō Petahaira, nō te pā o Anaru rāua ko Pita. 45 Ka kite a Piripi i a Natanahira, ka mea ki a ia, "Kua kitea e mātou a ia, mōna nei te tuhituhi a Mohi i roto i te ture, tā ngā poropiti hoki, a Īhu o Nahareta te tama a Hōhepa."

46 Nā, ka mea a Natanahira ki a ia, "E puta koia tētahi mea pai i Nahareta?"

Ka mea a Piripi ki a ia, "Haere mai kia kite."

47 Ka kite a Īhu i a Natanahira e haere ana mai ki a ia, ka puaki tāna kupu mōna, "Nā, he tino tangata nō Īharaira, kāhore ōna tinihanga."

48 Ka mea a Natanahira ki a ia, "Nō hea koe i mātau ai ki ahau?"

Ka whakahoki a Īhu ki a ia, ka mea, "I te mea kīanō koe i karangatia e Piripi, i a koe anō i raro i te piki, i kite ahau i a koe."

49 Nā, ka whakahoki a Natanahira, ka mea ki a ia, "E Rapi, ko te Tama koe a te Atua, ko te Kīngi koe o Īharaira!"

50 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a ia, "Nō tāku meatanga ki a koe, ‘I kite ahau i a koe i raro i te piki,’ i whakapono ai koe? Rahi atu i ēnei ngā mea e kitea e koe." 51 I mea anō ia ki a ia, "He pono, he pono tēnei kupu āku ki a koutou, tērā koutou e kite i te rangi e tuwhera ana, i ngā anahera a te Atua e piki ake ana, e heke iho ana ki te Tama a te tangata."