Învierea lui Isus
1 În ziua întâiMat. 28:1.Marcu 16:1.Ioan 20:1. a săptămânii, femeile acestea și altele împreună cu ele au venit la mormânt dis-de-dimineață și au adusCap. 23:56. miresmele pe care le pregătiseră. 2 AuMat. 28:2.Marcu 16:4. găsit piatra răsturnată de pe mormânt, 3 au intratMarcu 16:5. Vers. 23. înăuntru și n-au găsit trupul Domnului Isus. 4 Fiindcă nu știau ce să creadă, iatăIoan 20:12.Fapte 1:10. că li s-au arătat doi bărbați îmbrăcați în haine strălucitoare. 5 Îngrozite, femeile și-au plecat fețele la pământ. Dar ei le-au zis: „Pentru ce căutați între cei morți pe Cel ce este viu? 6 Nu este aici, ci a înviat. Aduceți-văMat. 16:21;17:23.Marcu 8:31;9:31. Cap. 9:22. aminte ce v-a spus pe când era încă în Galileea, 7 când zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile păcătoșilor, să fie răstignit și a treia zi să învieze." 8 Și ele și-auIoan 2:22. adus aminte de cuvintele lui Isus.
Petru se duce la mormânt
9 LaMat. 28:8.Marcu 16:10. întoarcerea lor de la mormânt, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece și tuturor celorlalți. 10 Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor erau: Maria Magdalena, IoanaCap. 8:3., Maria, mama lui Iacov, și celelalte care erau împreună cu ele. 11 Cuvintele acestea liMarcu 16:11. Vers. 25. se păreau apostolilor basme și nu le credeau. 12 DarIoan 20:3,6. Petru s-a sculat și a dat fuga la mormânt. S-a plecat și s-a uitat înăuntru, dar n-a văzut decât fâșiile de pânză, care stăteau pe pământ; apoi a plecat acasă, mirat de cele întâmplate.
Isus Se arată la doi ucenici
13 În aceeași zi, iată, doiMarcu 16:12. ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o depărtare de șaizeci de stadii de Ierusalim, 14 și vorbeau între ei despre tot ce se întâmplase. 15 Pe când vorbeau ei și se întrebau, IsusMat. 18:20. Vers. 36. S-a apropiat și mergea pe drum împreună cu ei. 16 Dar ochiiIoan 20:14;21:4. lor erau împiedicați să-L cunoască. 17 El le-a zis: „Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbați între voi pe drum?" Și ei s-au oprit, uitându-se triști. 18 Drept răspuns, unul din ei, numitIoan 19:25. Cleopa, I-a zis: „Tu ești singurul străin aici, în Ierusalim, de nu știi ce s-a întâmplat în el zilele acestea?" 19 „Ce?", le-a zis El. Și ei I-au răspuns: „Ce s-a întâmplat cu Isus din Nazaret, careMat. 21:11. Cap. 7:16.Ioan 3:2;4:19;6:14.Fapte 2:22. era un proroc puternicFapte 7:22. în fapte și în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu și înaintea întregului norod. 20 CumCap. 23:1.Fapte 13:27,28. preoții cei mai de seamă și mai-marii noștri L-au dat să fie osândit la moarte și L-au răstignit? 21 Noi trăgeam nădejde că El este AcelaCap. 1:68;2:38.Fapte 1:6. care va izbăvi pe Israel, dar, cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri. 22 Ba încă nișteMat. 28:8.Marcu 16:10. Vers. 9,10.Ioan 20:18. femei de ale noastre ne-au pus în uimire: ele s-au dus dis-de-dimineață la mormânt, 23 nu I-au găsit trupul și au venit și au spus că ar fi văzut și o vedenie de îngeri, care ziceau că El este viu. 24 Unii din cei ce erau cu noi s-auVers. 12. dus la mormânt și au găsit așa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut." 25 Atunci Isus le-a zis: „O, nepricepuților și zăbavnici cu inima, când este vorba să credeți tot ce au spus prorocii!26 NuVers. 46.Fapte 17:3.1 Pet. 1:11.trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri și să intre în slava Sa?"27 ȘiVers. 45. a început de la MoiseGen. 3:15;22:18;26:4;49:10.Num. 21:9.Deut. 18:15. și de la toțiPs. 16:9,10;22;132:11.Is. 7:14;9:6;40:10,11;50:6;53.Ier. 23:5;33:14,15.Ezec. 34:23;37:25.Dan. 9:24.Mica 7:20.Mal. 3:1;4:2. prorocii și le-a tâlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El. 28 Când s-au apropiat de satul la care mergeau, ElGen. 32:26;42:7.Marcu 6:48. S-a făcut că vrea să meargă mai departe. 29 Dar eiGen. 19:3.Fapte 16:15. au stăruit de El și au zis: „Rămâi cu noi, căci este spre seară și ziua aproape a trecut." Și a intrat să rămână cu ei. 30 Pe când ședea la masă cu ei, aMat. 14:19. luat pâinea și, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o și le-a dat-o. 31 Atunci li s-au deschis ochii și L-au cunoscut, dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor. 32 Și au zis unul către altul: „Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne deschidea Scripturile?" 33 S-au sculat chiar în ceasul acela, s-au întors în Ierusalim și au găsit pe cei unsprezece și pe cei ce erau cu ei adunați la un loc 34 și zicând: „A înviat Domnul cu adevărat și S-a arătat lui Simon1 Cor. 15:5.." 35 Și au istorisit ce li se întâmplase pe drum și cum L-au cunoscut la frângerea pâinii.
Isus Se arată celor unsprezece și celorlalți
36 PeMarcu 16:14.Ioan 20:19.1 Cor. 15:5. când vorbeau ei astfel, Însuși Isus a stat în mijlocul lor și le-a zis: „Pace vouă!"37 Plini de frică și de spaimă, ei credeau că văd un duhMarcu 6:49.. 38 Dar El le-a zis: „Pentru ce sunteți tulburați? Și de ce vi se ridică astfel de gânduri în inimă?39 Uitați-vă la mâinile și picioarele Mele, Eu sunt; pipăiți-MăIoan 20:20,27.și vedeți: un duh n-are nici carne, nici oase, cum vedeți că am Eu."40 (Și după ce a zis aceste vorbe, le-a arătat mâinile și picioarele Sale.) 41 Fiindcă ei, deGen. 45:26.Ioan 21:5. bucurie, încă nu credeau și se mirau, El le-a zis: „Aveți aici ceva de mâncare?"42 I-au dat o bucată de pește fript și un fagure de miere. 43 ElFapte 10:41. le-a luat și a mâncat înaintea lor. 44 Apoi, le-a zis: „IatăMat. 16:21;17:22;20:18.Marcu 8:31. Cap. 9:22; 18:31. Vers. 6.ce vă spuneam când încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Proroci și în Psalmi."45 Atunci le-aFapte 16:14. deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile. 46 Și le-a zis: „AșaVers. 26.Ps. 22.Is. 50:6;53:2.Fapte 17:3.este scris și așa trebuia să pătimească Hristos și să învieze a treia zi dintre cei morți.47 Și să se propovăduiască tuturor neamurilorDan. 9:24.Fapte 13:38,46.1 Ioan 2:12., în Numele Lui, pocăința și iertareaFapte 12:3.Ps. 22:27.Is. 48:6,22.Ier. 31:34.Osea 2:23.Mica 4:2.Mal. 1:11.păcatelor, începând din Ierusalim.48 VoiIoan 15:27.Fapte 1:8,22;2:32;3:15.sunteți martori ai acestor lucruri.49 Și iatăIs. 44:3.Ioel 2:28.Ioan 14:16,26;15:26;16:7.Fapte 1:4;2:1.că voi trimite peste voi făgăduința Tatălui Meu, dar rămâneți în cetate până veți fi îmbrăcați cu putere de sus."
Înălțarea
50 El i-a dus pânăFapte 1:12. spre Betania. Și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat. 51 Pe când îi binecuvânta, S-a despărțit de ei și a fost înălțat la cer. 52 După ce2 Împ. 2:11.Marcu 16:19.Ioan 20:17.Fapte 1:9.Efes. 4:8. I s-au închinat, eiMat. 9:17. s-au întors în Ierusalim cu o mare bucurie. 53 Și tot timpul stăteau în TempluFapte 2:46;5:42. și lăudau și binecuvântau pe Dumnezeu. Amin.
Te Aranga
1 Nā, i te rā tuatahi o te wiki, i te tino ata pō, ka haere mai rātou ki te urupā, me te mau mai i ngā mea kakara kua mahia nei e rātou. 2 Ā, rokohanga atu e rātou kua hurihia te kāmaka i te urupā. 3 Ā, ka tomo rātou ki roto, kīhai i kitea te tinana o te Ariki, o Īhu. 4 Nā, i a rātou e pōkaikaha ana ki tēnei, nā, tū ana ngā tāngata tokorua i ō rātou taha, uira tonu ngā kākahu. 5 Nā, i a rātou e mataku ana, e kūpapa iho ana ō rātou kanohi ki te whenua, ka mea rāua ki a rātou, "He aha koutou ka rapu ai i te tangata ora i roto i te hunga mate? 6 Kāhore ia i konei, engari kua ara. Kia mahara ki tāna i mea ai ki a koutou i a ia anō i Karirī, 7 ki tāna meatanga, ‘Kua takoto te tikanga kia tukua te Tama a te tangata ki ngā ringa o te hunga hara, kia rīpekatia, ā, i te toru o ngā rā ka ara.’ "
8 Nā, ka mahara rātou ki āna kupu, 9 ā, hoki mai ana i te urupā, ka kōrero i ēnei mea katoa ki te tekau mā tahi, ki a rātou ko ērā atu katoa. 10 Nā, ko Meri Makarini rātou ko Hoana, ko Meri whaea o Hēmi, ko ō rātou hoa wāhine, ngā kaikōrero i ēnei mea ki ngā āpōtoro. 11 Ā, ko te āhua o aua kupu ki tā rātou whakaaro he mea tito noa; kīhai i whakaponohia e rātou. 12 Kātahi ka whakatika a Pita, ka oma ki te urupā. Ā, ko tōna pikonga iho ka kite, ko ngā kākahu tākai anake e takoto ana; ā, hoki ana ki tōna whare me te mīharo anō i roto i a ia ki taua mea i meatia.
Te Haere ki Emāuha
13 Nā, tokorua o rātou e haere ana i taua rā ki tētahi kāinga, e ono tekau pāronga te matara i Hiruhārama, ko Emāuha te ingoa. 14 E kōrerorero ana hoki rāua tētahi ki tētahi ki ēnei mea katoa i meinga. 15 Ā, i a rāua e kōrerorero ana, e uiui ana ki a rāua, nā ko Īhu, ko ia tonu, kua whakatata, ā, haere tahi ana me rāua. 16 I puritia hoki ō rāua kanohi, i kore ai rāua e mōhio ki a ia.
17 Nā, ka mea ia ki a rāua, "He aha ēnei kupu e kōrero nei kōrua ki a kōrua, i a kōrua e haere nei?"
Nā, ka tū rāua, kīhai i korikori, me te āhua pōuri. 18 Nā, ka whakahoki tētahi, ko Kereopa te ingoa, ka mea ki a ia, "I Hiruhārama koe e noho ana, ā, ko koe anake kāhore i mōhio ki ngā mea kua meinga nei ki reira i ēnei rā?"
19 Ka mea ia ki a rāua, "Ki ēhea mea?"
Ka mea rāua ki a ia, "Ki ngā mea o Īhu o Nahareta, he poropiti hoki ia, he kaha tāna mahi, tāna kupu, i te aroaro o te Atua, o te iwi katoa. 20 Ki tōna hoatutanga e ngā tohunga nui, e ō mātou rangatira hoki kia tukua ki te mate, ā, rīpekatia ana ia. 21 I tūmanako anō mātou ki a ia, māna e whakaora a Īharaira. Nā, i te taha o ēnei mea katoa, ko te toru tēnei o ngā rā i meinga ai ēnei mea. 22 Ā, mīharo noa iho mātou ki ētahi wāhine o mātou, i haere i te atatū ki te urupā; 23 heoi, i te korenga i kitea e rātou tōna tinana, ka hoki mai, ka mea, i kitea anō e rātou he putanga anahera, e kī ana mai kei te ora ia. 24 Nā, ka haere atu ētahi o ō māua hoa ki te urupā, ā, rokohanga atu, rite tonu ki tā ngā wāhine i kōrero ai; otirā, kīhai ia i kitea."
25 Nā, ko tāna meatanga ki a rāua, "E te hunga whakaarokore, ngākau pūhoi ki te whakapono ki ngā mea katoa i kōrero ai ngā poropiti. 26 Kāhore ianei i takoto te tikanga kia pā ēnei mea ki a te Karaiti, kia tomo ia ki tōna korōria?" 27 Nā, ka tīmata ia ki tā Mohi, ki tā ngā poropiti katoa, whakaaturia ana ki a rāua ngā mea mōna o ngā karaipiture katoa.
28 Ā, ka tata ki te kāinga i haere ai rāua, nā, ka ahu atu ia, me te mea e haere tonu ana ia. 29 Nā, ka tohe rāua ki a ia, ka mea "E noho ki a māua; kua ahiahi hoki, kua tītaha te rā." Nā, ka tomo atu ia, ka noho ki a rāua.
30 Ā, i tōna nohoanga iho ki a rāua ki te kai, ka mau ia ki te taro, ka whakapai, ka whawhati, ā, hoatu ana ki a rāua. 31 Nā, kua kite ō rāua kanohi, ā, ka mōhio ki a ia; ā, ngaro whakarere atu ia i a rāua. 32 Ā, ka mea rāua ki a rāua, "Kīhai koia ō tāua ngākau i mumura i roto i a tāua, i a ia e kōrero ana ki a tāua i te ara, e whakaatu ana i ngā karaipiture ki a tāua?"
33 Nā, ka whakatika rāua i taua hāora anō, ā, hoki ana ki Hiruhārama, ā, rokohanga atu kua huihui te tekau mā tahi me ō rātou hoa. 34 E mea ana, "Koia rawa anō! Kua ara te Ariki, kua puta ki a Haimona." 35 Nā, ka kōrerotia e rāua ngā meatanga i te ara, tō rāua mōhiotanga hoki ki a ia i te whatiwhatinga o te taro.
Ka Puta Mai a Īhu ki Āna Ākonga
36 Ā, i a rāua e kōrero ana i ēnei mea, nā tērā ia tū ana i waenganui o rātou, mea ana ki a rātou, "Kia tau te rangimārie ki a koutou."
37 Otirā, koera ana rātou, wehi ana; i mahara hoki he wairua tā rātou i kite ai. 38 Nā, ko tāna meatanga ki a rātou, "He aha koutou ka pororaru ai? Nā te aha hoki i puta ake ai ngā whakaaroaronga i roto i ō koutou ngākau? 39 Tirohia ōku ringa me ōku waewae, ko ahau tonu tēnei; whāwhākia ahau, kia kite ai koutou; kāhore hoki o te wairua kikokiko, wheua rānei, pēnei i ōku e kitea mai nā e koutou."
40 Ā, nō ka kōrerotia e ia tēnei, ka whakakitea e ia ki a rātou ōna ringa me ōna waewae. 41 Ā, i a rātou kāhore nei i whakapono i te hari, e mīharo ana hoki, ka mea ia ki a rātou, "He kai rānei tā koutou kei konei?" 42 Nā, ka hoatu e rātou ki a ia tētahi ika, he mea tunutunu. 43 Nā, ka tango ia, ā, kainga ana e ia i tō rātou aroaro.
44 I mea anō ia ki a rātou, "Ko ngā kupu ēnei i kōrero ai ahau ki a koutou, i ahau anō i a koutou, me whakarite ngā mea katoa kua oti te tuhituhi i roto i te ture a Mohi, i ngā poropiti, i ngā waiata, mōku."
45 Kātahi ia ka whakamakoha i ō rātou hinengaro, kia mātau ai ki ngā karaipiture, 46 ka mea ki a rātou, "Ko te mea tēnei i tuhituhia: ko te tikanga anō tēnei, ko te Karaiti kia whakamamaetia, kia ara anō i te hunga mate i te toru o ngā rā; 47 kia kauwhautia hoki te rīpenetā me te murunga hara i runga i tōna ingoa ki ngā tauiwi katoa, ki Hiruhārama tīmata ai. 48 Nā, ko koutou hei kaiwhakaatu mō ēnei mea. 49 Nanā, māku e tuku ki a koutou te mea i kōrerotia i mua e tōku Matua; otiia, e noho koutou ki te pā, ki Hiruhārama, kia whiwhi rā anō ki te kaha i runga."
Ka Tangohia ake a Īhu ki te Rangi
50 Nā, ārahina ana rātou e ia ki waho, ki Petani, nā, kua ara ōna ringa, whakapaingia ana rātou e ia. 51 Ā, i a ia e whakapai ana i a rātou, ka mawehe atu ia i a rātou, kāhakina atu ana ki te rangi. 52 Nā, ka koropiko rātou ki a ia, ā, hoki ana ki Hiruhārama, he nui hoki te koa. 53 Ā, noho tonu ai rātou i te temepara, me te whakapai ki te Atua. Āmine.