Lucas 4

Ispitirea lui Isus Hristos

1 Isus*Mat. 4:1.Marcu 1:12., plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan și a fost dus*Cap. 2:27;4:14. de Duhul în pustie, 2 unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimic*Exod 34:28.1 Împ. 19:8. în zilele acelea; și, după ce au trecut acele zile, a flămânzit. 3 Diavolul I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește pietrei acesteia să se facă pâine." 4 Isus i-a răspuns: „Este scris*Deut. 8:3.: ‘Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.’"5 Diavolul L-a suit pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărățiile pământului, 6 și I-a zis: „Ție Îți voi da toată stăpânirea și slava acestor împărății; căci mie îmi este dată*Ioan 12:31;14:30.Apoc. 13:2,7. și o dau oricui voiesc. 7 Dacă, dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta." 8 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Este scris*Deut. 6:13;10:20.: ‘Să te închini Domnului Dumnezeului tău și numai Lui să-I slujești.’"9 Diavolul*Mat. 4:5. L-a dus apoi în Ierusalim, L-a așezat pe streașina acoperișului Templului și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici; 10 căci este scris*Ps. 91:11.: ‘El va porunci îngerilor Lui să Te păzească’; 11 și ‘ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.’" 12 Isus i-a răspuns: „S-a*Deut. 6:16.spus: ‘Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău.’"13 După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până*Ioan 14:30.Evr. 4:15. la o vreme.

Isus în Galileea

14 Isus*Mat. 4:12.Ioan 4:43., plin de*Vers. 1. puterea Duhului, S-a întors în Galileea*Fapte 10:37. și I s-a dus vestea în tot ținutul dimprejur. 15 El învăța pe oameni în sinagogile lor și era slăvit de toți.

Isus propovăduiește la Nazaret

16 A venit în Nazaret*Mat. 2:23;13:54.Marcu 6:1., unde fusese crescut, și*Fapte 13:14;17:2., după obiceiul Său, în ziua Sabatului a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească 17 și I s-a dat cartea prorocului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris: 18 „Duhul*Is. 61:1.Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia, M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea și orbilor, căpătarea vederii, să dau drumul celor apăsați19 și să vestesc anul de îndurare al Domnului."20 În urmă, a închis cartea, a dat-o înapoi îngrijitorului și a șezut jos. Toți cei ce se aflau în sinagogă aveau privirile pironite spre El. 21 Atunci, a început să le spună: „Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură, pe care le-ați auzit."22 Și toți Îl vorbeau de bine, se*Ps. 45:2.Mat. 13:54.Marcu 6:2. Cap. 2:47. mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura Lui și ziceau: „Oare*Ioan 6:42. nu este acesta feciorul lui Iosif?" 23 Isus le-a zis: „Fără îndoială, Îmi veți spune zicala aceea: ‘Doctore, vindecă-te pe tine însuți’ și Îmi veți zice: ‘Fă și aici, în patria*Mat. 4:13;11:23.Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum*Mat. 13:54.Marcu 6:1..’24 Dar", a adăugat El, „adevărat vă spun că niciun proroc*Mat. 13:57.Marcu 6:4.Ioan 4:44.nu este primit bine în patria lui.25 Ba încă, adevărat vă spun că, pe vremea lui Ilie, când a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ani și șase luni și când a venit o foamete mare peste toată țara, erau multe*1 Împ. 17:9;18:1.Iac. 5:17.văduve în Israel,26 și totuși Ilie n-a fost trimis la niciuna din ele, afară de o văduvă din Sarepta Sidonului.27 Și*2 Împ. 5:14.mulți leproși erau în Israel pe vremea prorocului Elisei, și totuși niciunul din ei n-a fost curățit, afară de Naaman, Sirianul."28 Toți cei din sinagogă, când au auzit aceste lucruri, s-au umplut de mânie. 29 Și s-au sculat, L-au scos din cetate și L-au dus până în sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce în prăpastie. 30 Dar Isus a trecut*Ioan 8:59;10:39. prin mijlocul lor și a plecat de acolo.

Vindecarea unui îndrăcit în Capernaum

31 S-a*Mat. 4:3.Marcu 1:21. coborât în Capernaum, cetate din Galileea, și acolo învăța pe oameni în ziua Sabatului. 32 Ei erau uimiți de învățătura Lui, pentru că*Mat. 7:28,29.Tit 2:15. vorbea cu putere. 33 În*Marcu 1:23. sinagogă se afla un om care avea un duh de drac necurat și care a strigat cu glas tare: 34 „Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne prăpădești? Te*Vers. 41. știu cine ești: Sfântul*Ps. 16:10.Dan. 9:24. Cap. 1:53. lui Dumnezeu." 35 Isus l-a certat și i-a zis: „Taci și ieși afară din omul acesta!" Și dracul, după ce l-a trântit jos, în mijlocul adunării, a ieșit afară din el, fără să-i facă vreun rău. 36 Toți au fost cuprinși de spaimă și ziceau unii către alții: „Ce înseamnă lucrul acesta? El poruncește cu stăpânire și cu putere duhurilor necurate, și ele ies afară!" 37 Și I s-a dus vestea în toate împrejurimile.

Vindecarea soacrei lui Simon

38 După ce*Mat. 8:14.Marcu 1:29. a ieșit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era prinsă de friguri mari și L-au rugat pentru ea. 39 El S-a plecat spre ea, a certat frigurile și au lăsat-o frigurile. Ea s-a sculat îndată și a început să le slujească.

Vindecarea mai multor bolnavi

40 La*Mat. 8:16.Marcu 1:32. asfințitul soarelui, toți cei ce aveau bolnavi atinși de felurite boli îi aduceau la El. El Își punea mâinile peste fiecare din ei și-i vindeca. 41 Din*Marcu 1:34;3:11. mulți ieșeau și draci, care strigau și ziceau: „Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu." Dar El*Marcu 1:25,34. Vers. 34,35. îi mustra și nu-i lăsa să vorbească, pentru că știau că El este Hristosul. 42 Când*Marcu 1:35. s-a crăpat de ziuă, Isus a ieșit și S-a dus într-un loc pustiu. Noroadele au început să-L caute în toate părțile și au ajuns până la El: voiau să-L oprească să nu plece de la ei. 43 Dar El le-a zis: „Trebuie să vestesc Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și în alte cetăți, fiindcă pentru aceasta am fost trimis."44 Și*Marcu 1:39. propovăduia în sinagogile Galileii.

Te Whakamātautau i a Īhu

1 Nā, ko Īhu, kī tonu i te Wairua Tapu, hoki atu ana i Horano, ā, ka ārahina e te Wairua i te koraha. 2 Mō ngā rā e whā tekau, whakamātautauria ai e te rēwera. Kīhai ia i kai i tētahi mea i aua rā, ā, nō ka pahemo, ka hiakai ia.

3 Nā, ka mea te rēwera ki a ia, "Ki te mea ko te Tama koe a te Atua, kīia iho tēnei kōhatu kia meinga hei taro."

4 Nā, ka whakahoki a Īhu ki a ia, ka mea, "Kua oti te tuhituhi, ‘E kore e ora te tangata i te taro kau.’ "

5 Kātahi ka ārahina ia e ia ki runga, ā, mea kau iho kua whakakitea ki a ia ngā rangatiratanga katoa o te ao. 6 Ka mea te rēwera ki a ia, "Māku e hoatu ki a koe tēnei rangatiratanga katoa, me te korōria o ēnei mea; kua tukua hoki ki ahau, ā, ka hoatu e ahau ki tāku e pai ai. 7 Nā, ki te koropiko koe ki tōku aroaro, mōu katoa."

8 Nā, ka whakahoki a Īhu ki a ia, ka mea, "Kua oti te tuhituhi, ‘Me koropiko koe ki te Ariki, ki tōu Atua, me mahi anō ki a ia anake!’ "

9 Nā, ka kawea ia e ia ki Hiruhārama, ā, whakatūria ana ki runga ki te keokeonga o te temepara, nā, ka mea ia ki a ia, "Ki te mea ko te Tama koe a te Atua, rere atu i konei ki raro, 10 kua oti hoki te tuhituhi,

‘Ka kōrerotia iho koe e ia ki āna anahera,

kia tiakina koe.’

11 Ā, ‘Mā rātou koe e hiki ake ki ō rātou ringa,

kei tūtuki tōu waewae ki te kōhatu.’ "

12 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a ia, "Kua takoto te kōrero, ‘Aua e whakamātautau ki te Ariki, ki tōu Atua.’ "

13 Ā, ka mutu katoa ngā whakamātautauranga a te rēwera, ka mawehe atu i a ia mō tētahi wāhi.

Ka Tīmata a Īhu i Tāna Mahi i Karirī

14 Nā, ka hoki a Īhu i runga i te kaha o te Wairua ki Karirī, ā, haere ana tōna rongo, ā, puta noa i ngā wāhi tata katoa. 15 Ka whakaako ia i roto i ō rātou whare karakia, me te whakakorōria te katoa i a ia.

Ka Makaia atu a Īhu i Nahareta

16 Nā, ka haere ia ki Nahareta, ki te wāhi i whāngaia ai ia; ā, ka tomo i te rā hāpati ki te whare karakia, ko tāna hanga hoki ia, ka whakatika ki te kōrero pukapuka. 17 Ā, ka hoatu ki a ia te pukapuka a Ihāia poropiti. Ā, nō ka wherahia te pukapuka, ka kitea e ia te wāhi i tēnei tuhituhinga:

18 "Kei ahau te Wairua o te Ariki,

nāna nei hoki ahau i whakawahi,

hei kauwhau i te rongopai ki te hunga rawakore.

Kua tonoa ahau e ia ki te kauwhau ki ngā herehere, kia haere noa,

ki ngā matapō kia titiro;

ki te tuku i te hunga e marū ana, kia haere noa atu,

19 ki te kauwhau i te tau manakohanga mai a te Ariki."

20 Nā, ka kopia e ia te pukapuka, ka hoatu ki te kaitiaki, ā, noho ana. Nā, ka titiro matatau ki a ia ngā kanohi o te hunga katoa i roto i te whare karakia. 21 Kātahi ia ka anga, ka kōrero ki a rātou, "Nō nāianei, i ō koutou taringa e whakarongo mai nei, i mana ai tēnei karaipiture."

22 Ā, i whakapai rātou katoa ki a ia, i mīharo ki ngā kupu pai i puta i tōna māngai. Ka mea rātou, "Ehara ianei tēnei i te tama a Hōhepa?"

23 Ka mea ia ki a rātou, "Tērā pea e puaki mai i a koutou tēnei kupu whakarite ki ahau, ‘E rata, rongoā koe i a koe anō! Ko ngā mea i rongo ai mātou kua meinga ki Kaperenauma, meinga hoki ki konei, ki tōu whenua.’ "

24 I mea anō ia, "He pono tāku e mea nei ki a koutou, e kore te poropiti e manakohia i tōna ake whenua. 25 Otirā, he pono tāku e mea nei ki a koutou, he tokomaha ngā pouaru i roto i a Īharaira i ngā rā i a Irāia, i te rangi kua oti te kōpani i ngā tau e toru i ngā marama e ono, i te matekaitanga nui o te whenua katoa. 26 Heoi, kīhai a Irāia i tonoa ki tētahi o rātou, ki a Harepata anake o Hairona, ki te wahine pouaru. 27 He tokomaha hoki ngā repera i roto i a Īharaira, i ngā rā o Eriha poropiti; ā, kīhai tētahi o rātou i whakamākia, ko Naamana anake, ko te Hīriani."

28 Ā, kī tonu i te riri te hunga katoa i te whare karakia, i te rongonga ki ēnei mea. 29 Nā, ko tō rātou whakatikanga ake, ka maka i a ia ki waho o te pā, ā, ārahina ana ia ki te pari o te puke i hangā ai tō rātou pā, kia whakatakā ai ia ki raro. 30 Otirā, i tika ia rā waenganui o rātou, ā, haere ana.

He Tangata he Wairua Poke tōna

31 Ā, ka tae ki Kaperenauma, ki tētahi pā o Karirī, ka whakaako i a rātou i te hāpati. 32 Nā, ka mīharo rātou ki tāna ako, i whai mana hoki tāna kupu.

33 Nā, i te whare karakia tētahi tangata he wairua rēwera poke tōna, nui atu tōna reo ki te karanga, 34 ka mea, "Kāti rā; he aha mātou nāu, e Īhu o Nahareta; kua tae mai koe ki te whakangaro i a mātou? E mōhio ana ahau ki a koe, ko wai koe; ko te Mea Tapu a te Atua!"

35 Nā, rīria iho ia e Īhu, ka mea ia, "Kāti te kōrero, puta mai hoki i roto i a ia." Kātahi te rēwera ka turaki i a ia ki waenganui, ā, puta mai ana i roto i a ia, kīhai hoki tērā i ahatia.

36 Nā tau ana te mīharo ki a rātou katoa, ka kōrerorero tētahi ki tētahi, ka mea, "He aha tēnei kupu? Mana tonu nei hoki tāna tono i ngā wairua poke, kaha tonu, ā, puta mai ana ki waho." 37 Ā, pakū ana tōna rongo puta noa i ngā wāhi tūtata katoa.

Ka Whakaoratia e Īhu te Tini Tāngata

38 Ā, ko tōna whakatikanga i te whare karakia, tomo tonu ki te whare o Haimona. Nā, e mate ana te whaea o te wahine a Haimona, he nui te kirikā; ka īnoi rātou ki a ia mōna. 39 Nā, ka tū ia ki runga i a ia, ā, rīria iho te kirikā; ā, mutu ake, nā, ara tonu ake ia kei te taka mea mā rātou.

40 I te toenetanga o te rā, ka kawea mai ki a ia e ngā tāngata katoa ngā mea o rātou e mate ana i te tini o ngā mate; nā, whakapākia iho e ia ōna ringa ki tēnei, ki tēnei o rātou, ā, ora ake rātou. 41 He tokomaha hoki te hunga i puta mai ngā rēwera i roto i a rātou; i karanga hoki aua wairua i mea, "Ko te Tama koe a te Atua!" Ā, rīria ana rātou e ia, kīhai i tukua kia kōrero, i mātau hoki rātou ko te Karaiti ia.

Ka Kauwhau a Īhu i ngā Whare Karakia

42 Ka ao te rā, ka puta atu ia, ka haere ki tētahi wāhi koraha; ā, ka rapu ngā mano i a ia, ka tae ki a ia, nā, puritia ana ia, kei whakarērea rātou e ia. 43 Ka mea ia ki a rātou, "Me kauwhau e ahau te rangatiratanga o te Atua ki ērā atu pā anō; koia hoki ahau i tonoa mai ai."

44 Ā, kauwhau ana ia i ngā whare karakia o Karirī.