Lucas 16

Pilda ispravnicului necredincios

1 Isus a mai spus ucenicilor Săi: „Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pârât la el că-i risipește averea.2 El l-a chemat și i-a zis: ‘Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ți socoteală de isprăvnicia ta, pentru că nu mai poți fi ispravnic.’3 Ispravnicul și-a zis: ‘Ce am să fac dacă îmi ia stăpânul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerșesc, mi-e rușine.4 Știu ce am să fac, pentru ca, atunci când voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor.’5 A chemat pe fiecare din datornicii stăpânului său și a zis celui dintâi: ‘Cât ești dator stăpânului meu?’6 ‘O sută de măsuri de untdelemn’, a răspuns el. Și i-a zis: ‘Ia-ți zapisul și șezi degrabă de scrie cincizeci.’7 Apoi a zis altuia: ‘Dar tu cât ești dator?’ ‘O sută de măsuri de grâu’, a răspuns el. Și i-a zis: ‘Ia-ți zapisul și scrie optzeci.’8 Stăpânul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentru că lucrase înțelepțe ște. Căci fiii veacului acestuia, față de semenii lor, sunt mai înțelepți decât fiii*Ioan 12:36.Efes. 5:8.1 Tes. 5:5.luminii.9 Și Eu vă zic: Faceți-vă*Dan. 4:27.Mat. 6:19;19:21. Cap. 11:41.1 Tim. 6:17-19.prieteni cu ajutorul bogățiilor nedrepte, pentru ca, atunci când veți muri, să vă primească în corturile veșnice.10 Cine*Mat. 25:21. Cap. 19:17.este credincios în cele mai mici lucruri este credincios și în cele mari și cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept și în cele mari.11 Deci, dacă n-ați fost credincioși în bogățiile*16:11 Grecește: Mamona.nedrepte, cine vă va încredința adevăratele bogății?12 Și dacă n-ați fost credincioși în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?13 Nicio*Mat. 6:24.slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt, sau va ține numai la unul și va nesocoti pe celălalt. Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona."

Mustrări făcute fariseilor

14 Fariseii, care*Mat. 23:14. erau iubitori de bani, ascultau și ei toate lucrurile acestea și își băteau joc de El. 15 Isus le-a zis: „Voi căutați să vă arătați*Cap. 10:29.neprihăniți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu*Ps. 7:9.vă cunoaște inimile; pentru că ce*1 Sam. 16:7.este înălțat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu.16 Legea*Mat. 4:17;11:12,13. Cap. 7:29.și prorocii au ținut până la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu se propovăduiește: și fiecare, ca să intre în ea, dă năvală.17 Este*Ps. 102:26,27.Is. 40:8;51:6.Mat. 5:18.1 Pet. 1:25.mai lesne să treacă cerul și pământul decât să cadă o singură frântură de slovă din Lege.18 Oricine*Mat. 5:32;19:9.Marcu 10:11.1 Cor. 7:10,11.își lasă nevasta și ia pe alta de nevastă preacurvește și cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei preacurvește.

Pilda bogatului nemilostiv

19 Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră și in subțire și în fiecare zi ducea o viață plină de veselie și strălucire.20 La ușa lui, zăcea un sărac numit Lazăr, plin de bube.21 Și dorea mult să se sature cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului; până și câinii veneau și-i lingeau bubele.22 Cu vremea, săracul a murit și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit și bogatul și l-au îngropat.23 Pe când era el în Locuința morților, în chinuri, și-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui24 și a strigat: ‘Părinte Avraame, fie-ți milă de mine și trimite pe Lazăr să-și înmoaie vârful degetului în apă și să-mi răcorească*Zah. 14:12.limba, căci grozav sunt*Is. 66:24.Marcu 9:44.chinuit în văpaia aceasta.’25 ‘Fiule’, i-a răspuns Avraam, ‘adu-ți*Iov 21:13. Cap. 6:24.aminte că, în viața ta, tu ți-ai luat lucrurile bune, și Lazăr și-a luat pe cele rele; acum, aici, el este mângâiat, iar tu ești chinuit.26 Pe lângă toate acestea, între noi și între voi este o prăpastie mare, așa ca cei ce ar vrea să treacă de aici la voi sau de acolo la noi să nu poată.’27 Bogatul a zis: ‘Rogu-te dar, părinte Avraame, să trimiți pe Lazăr în casa tatălui meu,28 căci am cinci frați, și să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină și ei în acest loc de chin.’29 Avraam a răspuns: ‘Au*Is. 8:20;34:16.Ioan 5:39,45.Fapte 15:21;17:11.pe Moise și pe proroci; să asculte de ei.’30 ‘Nu, părinte Avraame’, a zis el, ‘ci, dacă se va duce la ei cineva din morți, se vor pocăi.’31 Și Avraam i-a răspuns: ‘Dacă nu ascultă pe Moise și pe proroci, nu vor crede nici chiar*Ioan 12:10,11.dacă ar învia cineva din morți.’"

He Tuari Teka

1 Ā, i mea anō ia ki āna ākonga, "Tērā tētahi tangata whai rawa i mua, he tuari taonga tōna; ā, ka kōrerotia ki a ia kei te maumauria e ia āna taonga. 2 Nā, karangatia ana ia e ia, ā, ka mea atu ia ki a ia, ‘He aha tēnei e rangona nei e ahau mōu? Kōrerotia mai te tikanga o ngā mea i tuaritia e koe; e kore hoki e āhei kia waiho koe hei tuari.’

3 "Nā, ko te meatanga a taua tuari i roto i a ia, ‘Me aha ahau? E tangohia ana hoki i ahau te tuaritanga e tōku ariki; e kore ahau e kaha ki te keri; e whakamā ana ahau ki te tono mea māku. 4 E mōhio ana ahau ki tāku e mea ai, mō tōku peinga rawatanga atu i te tuaritanga, ka ai ō rātou whare hei tukunga atu mōku.’

5 "Nā, ka karangatia e ia tēnei tangata, tēnei tangata o te hunga i a rātou nei ētahi mea a tōna ariki, ka mea ia ki te tuatahi, ‘E hia ngā mea a tōku ariki i a koe?’ 6 Nā, ka mea tērā, ‘Kotahi rau mēhua hinu.’ Nā, ko tāna meatanga ki a ia, ‘Tangohia tāu pukapuka, hohoro te noho, tuhituhia e rima tekau.’

7 "Kātahi ia ka mea ki tētahi, ‘E hia hoki i a koe?’ Ka mea ia, ‘Kotahi rau mēhua wīti.’ Nā, ka mea ia ki a ia, ‘Tangohia tāu pukapuka, tuhituhia e waru tekau.’

8 "Nā, ka mihia te tuari kino e tōna ariki, mōna i whai whakaaro; engari hoki ngā tamariki o tēnei ao, i tō rātou whakapaparanga, nui kē te whakaaro i tō ngā tamariki o te mārama. 9 Nā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, waiho te taonga kino hei mea i ētahi hoa aroha mō koutou; mō te hē rawa iho, ka ai he tukunga atu mō koutou ki ngā whare ora tonu.

10 "Ko ia e pono ana ki te mea nohinohi rawa, e pono anō i te mea nui; ko ia e kore e tika i te mea nohinohi rawa, e kore anō e tika i te mea nui. 11 Nā, ki te kāhore i pono tā koutou mahi ki te taonga hē, mā wai e tuku ki a koutou hei tiaki i te taonga pono? 12 Ki te kāhore koutou i pono i te mea a te tangata kē, mā wai e hoatu he mea mā koutou ake ki a koutou?

13 "E kore e āhei i te pononga te mahi ki ngā rangatira tokorua; ka kino hoki ki tētahi, ka aroha ki tētahi; ka ū rānei ki tētahi, ka whakahāwea ki tētahi. E kore e āhei i a koutou te mahi ki te Atua, ki te taonga."

Ētahi Pepeha a Īhu

14 Ā, ko ngā Parihi, he hunga apoapo moni i rongo ki ēnei mea katoa, ā, ka whakahī rātou ki a ia. 15 Nā, ko tāna meatanga ki a rātou, "Ko koutou te hunga e whakatikatika ana i a koutou anō i te aroaro o ngā tāngata; ko te Atua ia e mātau ana ki ō koutou ngākau; ko te mea hoki e whakanuia ana e ngā tāngata hei mea whakarihariha i te aroaro o te Atua.

16 "I tutuki te ture me ngā poropiti ki a Hoani; nō reira i kauwhautia mai ai te rangatiratanga o te Atua, ā, tāruke ana ngā tāngata katoa ki roto. 17 Erangi te pahemotanga o te rangi, o te whenua e takoto noa ana, e kore ia tētahi tohu o te ture e taka.

18 "Ki te whakarere tētahi i tāna wahine, ā, ka mārena i tētahi atu, e pūremu ana ia; ki te mārena tētahi te wahine kua whakarērea e te tangata, e pūremu ana ia."

Te Tangata Whai Rawa me Raharuhi

19 "Nā, tērā tētahi tangata whai taonga i mua, he kākahu pāpura ōna, he rīnena pai, ā, ko tāna mahi he kai tonu i ngā kai papai i ngā rā katoa. 20 Nā, ka whakatakotoria ki tōna kūwaha tētahi tangata rawakore, ko Raharuhi te ingoa, he tūwhenua, 21 e hiahia ana hoki kia whāngaia ki ngā kongakonga e ngahoro ana i te tēpu a te tangata taonga; ā, ko ngā kurī rawa hoki i haere mai, ka mitimiti i ōna mate.

22 "Nāwai ā, ka mate te tangata rawakore, ā, kawea ana e ngā anahera ki te uma o Āperahama. Ā, ka mate hoki ko te tangata taonga, ā, tanumia ana. 23 Ā, i te rēinga ka titiro ake ia, i a ia e whakamamaetia ana, ka kite i a Āperahama i tawhiti, me Raharuhi i tōna uma. 24 Nā, ka karanga ia, ka mea, ‘E pā, e Āperahama, kia aroha ki ahau, tonoa mai hoki a Raharuhi ki te tou i te pito o tōna matihao ki te wai, hei whakamātao i tōku arero; e mamae ana hoki ahau i tēnei mura.’

25 "Otirā, ka mea a Āperahama, ‘E tama, kia mahara kua riro i a koe āu mea papai i a koe e ora ana, he kino ia ngā mea i a Raharuhi; nā, ka whakamārietia nei ia, e whakamamaetia ana koe. 26 Hāunga anō ēnei mea katoa, kua oti te whakapūmau tētahi tawhā nui i waenganui o koutou, o mātou. Ā, ki te mea ētahi ki te whakawhiti atu i konei ki a koutou, e kore e āhei; e kore anō e whiti mai i konā ki a mātou.’

27 "Anō rā ko tērā, ‘Koia ahau ka mea nei ki a koe, e pā, kia tonoa ia ki te whare o tōku pāpā; 28 tokorima hoki ōku tēina? Kia kōrero ai ia ki a rātou, kei haere mai hoki rātou ki tēnei wāhi mamae.’

29 "Ka mea a Āperahama ki a ia, ‘Kei a rātou rā a Mohi rātou ko ngā poropiti; me whakarongo ki a rātou.’

30 "Ka mea ia, ‘Kāhore, e pā, e Āperahama, engari ki te haere atu tētahi ki a rātou o te hunga mate, ka rīpenetā rātou.’

31 "Nā, ka mea tērā ki a ia, ‘Ki te kore rātou e whakarongo ki a Mohi, ki ngā poropiti hoki, e kore anō e whakaae ahakoa ara ake te tangata i te hunga mate.’ "