Lucas 7

Vindecarea robului unui sutaș

1 După ce a sfârșit de rostit toate aceste cuvântări înaintea norodului care-L asculta, Isus a*Mat. 8:5. intrat în Capernaum. 2 Un sutaș avea un rob la care ținea foarte mult și care era bolnav pe moarte. 3 Fiindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutașul a trimis la El pe niște bătrâni ai iudeilor, ca să-L roage să vină să vindece pe robul lui. 4 Aceștia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul și au zis: „Face să-i faci acest bine, 5 căci iubește neamul nostru și el ne-a zidit sinagoga." 6 Isus a plecat cu ei, dar nu era departe de casă când sutașul a trimis la El pe niște prieteni să-I spună: „Doamne, nu Te mai osteni atâta, pentru că nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu. 7 De aceea nici nu m-am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci zi o vorbă, și robul meu va fi tămăduit. 8 Căci și eu, care sunt sub stăpânirea altuia, am sub mine ostași. Și zic unuia: ‘Du-te!’ și se duce; altuia: ‘Vino!’ și vine; și robului meu: ‘Fă cutare lucru!’ și-l face." 9 Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a minunat de sutaș, S-a întors spre norodul care mergea după El și a zis: „Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credință atât de mare."10 Când s-au întors acasă, trimișii au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav.

Învierea fiului văduvei din Nain

11 În ziua următoare, Isus Se ducea într-o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui și norod mult. 12 Când S-a apropiat de poarta cetății, iată că duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era văduvă; și cu ea erau o mulțime de oameni din cetate. 13 Domnului, când a văzut-o, I s-a făcut milă de ea și i-a zis: „Nu plânge!"14 Apoi, S-a apropiat și S-a atins de raclă. Cei ce o duceau s-au oprit. El a zis: „Tinerelule, scoală-te*Cap. 8:54.Ioan 11:43.Fapte 9:40.Rom. 4:17., îți spun!"15 Mortul a șezut în capul oaselor și a început să vorbească. Isus l-a dat înapoi maicii lui. 16 Toți*Cap. 1:65. au fost cuprinși de frică, slăveau pe Dumnezeu și ziceau: „Un mare proroc s-a*Cap. 24:19.Ioan 4:19;6:14;9:17. ridicat între noi; și Dumnezeu*Cap. 1:68. a cercetat pe poporul Său." 17 Vestea aceasta despre Isus s-a răspândit în toată Iudeea și prin toate împrejurimile.

Trimișii lui Ioan Botezătorul

18 Ucenicii*Mat. 11:12. lui Ioan au dat de știre învățătorului lor despre toate aceste lucruri. 19 Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii săi și i-a trimis la Isus să-L întrebe: „Tu ești Acela care are să vină sau să așteptăm pe altul?" 20 Aceștia, când s-au înfățișat înaintea lui Isus, I-au zis: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: ‘Tu ești Acela care are să vină sau să așteptăm pe altul?’" 21 Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulți de boli, de chinuri, de duhuri rele și multor orbi le-a dăruit vederea. 22 Și*Mat. 11:4., drept răspuns, le-a zis: „Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce ați văzut și auzit: orbii*Is. 35:5.văd, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor*Cap. 4:18.li se propovăduiește Evanghelia.23 Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire."

Mărturia lui Isus despre Ioan

24 După ce*Mat. 11:7. au plecat trimișii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O trestie clătinată de vânt?25 Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine moi și cei ce trăiesc în desfătări sunt în casele împăraților.26 Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un proroc? Da, vă spun, și mai mult decât un proroc.27 El*Mal. 3:1.este acela despre care este scris: ‘Iată, trimit pe solul Meu înaintea Feței Tale, care Îți va pregăti calea înaintea Ta.’28 Vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu este niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuși cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el.29 Și tot norodul care l-a auzit și chiar vameșii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind*Mat. 3:5. Cap. 3:12.botezul lui Ioan,30 dar fariseii și învățătorii Legii au zădărnicit planul*Fapte 20:27.lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui.31 Cu*Mat. 11:16.cine voi asemăna dar pe oamenii din neamul acesta? Și cu cine seamănă ei?32 Seamănă cu niște copii care stau în piață și strigă unii către alții: ‘V-am cântat din fluier, și n-ați jucat; v-am cântat de jale, și n-ați plâns.’33 În adevăr, a venit Ioan*Mat. 3:1.Marcu 1:6. Cap. 1:15.Botezătorul, nici mâncând pâine, nici bând vin, și ziceți: ‘Are drac.’34 A venit Fiul omului, mâncând și bând, și ziceți: ‘Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor.’35 Totuși*Mat. 11:19.Înțelepciunea a fost găsită dreaptă de toți copiii ei."

Femeia păcătoasă

36 Un*Mat. 26:6.Marcu 14:3.Ioan 11:2. fariseu a rugat pe Isus să mănânce la el. Isus a intrat în casa fariseului și a șezut la masă. 37 Și iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa fariseului. A adus un vas de alabastru cu mir mirositor 38 și stătea înapoi lângă picioarele lui Isus și plângea. Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei și să le șteargă cu părul capului ei; le săruta mult și le ungea cu mir. 39 Când a văzut lucrul acesta, fariseul care-L poftise și-a zis: „Omul acesta*Cap. 15:2., dacă ar fi un proroc, ar ști cine și ce fel de femeie este cea care se atinge de El: că este o păcătoasă." 40 Isus a luat cuvântul și i-a zis: „Simone, am să-ți spun ceva." „Spune, Învățătorule", I-a răspuns el. 41 „Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt, cu cincizeci.42 Fiindcă n-aveau cu ce plăti, i-a iertat pe amândoi. Spune-Mi dar, care din ei îl va iubi mai mult?"43 Simon I-a răspuns: „Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult." Isus i-a zis: „Drept ai judecat."44 Apoi S-a întors spre femeie și a zis lui Simon: „Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta și nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele, dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei și Mi le-a șters cu părul capului ei.45 Tu nu Mi-ai dat sărutare, dar ea, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele.46 Capul nu Mi l-ai uns cu*Ps. 23:5.untdelemn; dar ea Mi-a uns picioarele cu mir.47 De aceea*1 Tim. 1:14.îți spun: Păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate, căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puțin iubește puțin."48 Apoi a zis femeii: „Iertate*Mat. 9:2.Marcu 2:5.îți sunt păcatele!"49 Cei ce ședeau cu El la masă au început să zică între ei: „Cine*Mat. 9:3.Marcu 2:7. este Acesta de iartă chiar și păcatele?" 50 Dar Isus a zis femeii: „Credința*Mat. 9:22.Marcu 5:34;10:52. Cap. 8:48; 18:42.ta te-a mântuit; du-te în pace."

Ka Whakaora a Īhu i te Pononga a te Āpiha Rōma

1 Ā, nō ka mutu ēnei kupu katoa āna, me te whakarongo anō te iwi, ka tomo ia ki Kaperenauma. 2 Nā, e mate ana te pononga a tētahi keneturio, meāke marere, ko tāna hoki i matenui ai. 3 Ā, nō tōna rongonga i a Īhu, ka tonoa mai ki a ia ētahi kaumātua o ngā Hūrai, hei mea ki a ia kia haere ki te whakaora i tāna pononga. 4 Ā, i tō rātou taenga ki a Īhu, he kaha tā rātou īnoi, ka mea, "He pai te tangata e meatia ai tēnei e koe, 5 E aroha ana hoki ia ki tō tātou iwi, nāna hoki i hanga te whare karakia mō mātou." 6 Nā, haere tahi ana a Īhu me rātou.

Ā, i a ia kāhore nei i matara i te whare, ka tono te keneturio i ētahi hoa ki a ia, ka mea ki a ia, "E te Ariki, kei maumau ngenge noa koe, ehara hoki ahau i te tikanga tangata e haere ake ai koe ki raro i tōku tuanui; 7 koia tē tae ai tōku aro ki te haere atu ki a koe. Engari kia puaki mai tāu kupu, ā, ka ora tāku pononga. 8 He tangata hoki ahau e whakahaua ana, he hōia anō āku hei whakahaunga māku, nā, ka mea ahau ki tēnei, ‘Haere,’ ā, ka haere; ki tētahi atu hoki, ‘Haere mai,’ ā, ka haere mai; ki tāku pononga anō hoki, ‘Meatia tēnei,’ ā, ka meatia e ia."

9 Ā, i te rongonga o Īhu ki ēnei mea, ka mīharo ki a ia, ka tahuri, ka mea ki te mano e aru ana i a ia, "Ko tāku kupu tēnei ki a koutou, kāhore anō ahau i kite i te whakapono hei rite mō tēnei te nui, ahakoa i roto i a Īharaira." 10 Ā, rokohanga atu e te hunga i tonoa, i tō rātou hokinga atu ki te whare, kua ora te pononga rā.

Ka Whakaara a Īhu i te Tama a tētahi Pouaru

11 Nā, i muri tata iho ka haere ia ki tētahi pā, ko Naina te ingoa; ā, i haere tahi āna ākonga me ia, he rahi hoki te hui. 12 Ā, ka whakatata ia ki te kūwaha o te pā, nā, he tūpāpaku tērā e kauhoatia ana mai, he huatahi nā tōna whaea, ā, he pouaru tērā: he tokomaha o te pā e haere tahi ana me ia. 13 Ā, i te kitenga o te Ariki i a ia, ka aroha ki a ia, ka mea ki a ia, "Kaua e tangi."

14 Nā, ka whakatata ia, ka pā ki te kauhoa, ā, tū tonu ngā kaikauhoa. Nā, ko tāna meatanga, "E tama, ko tāku kupu tēnei ki a koe, e ara." 15 Nā, ka noho te tūpāpaku ki runga, ka anga, ka kōrero, ā, hoatu ana ia e ia ki tōna whaea.

16 Nā, ka tau te wehi ki a rātou katoa; ka whakakorōria i te Atua, ka mea, "Kua puta ake i roto i a tātou he poropiti nui!" ā, "Kua titiro mai hoki te Atua ki tāna iwi." 17 Nā, haere ana tēnei kōrero mōna puta noa i Hūria, i ngā wāhi pātata katoa anō hoki.

Ngā Karere a Hoani Kaiiriiri

18 Ā, ka kōrerotia ēnei mea katoa ki a Hoani e āna ākonga. 19 Nā, ka karangatia e Hoani ētahi o āna ākonga tokorua, ka tonoa ki te Ariki, mea ai, "Ko koe rānei tērā e haere mai ana? Me tatari rānei tātou ki tētahi atu?"

20 Ā, nō te taenga mai o aua tāngata ki a ia, ka mea, "Kua tonoa mai māua e Hoani Kaiiriiri ki a koe, mea ai, Ko koe rānei tērā e haere mai ana? Me tatari rānei tātou ki tētahi atu?"

21 I taua wā pū anō he tokomaha te hunga i whakaorangia e ia i ngā tūrorotanga, i ngā mate, i ngā wairua kino; he tokomaha ngā matapō i meinga kia kite. 22 Ā, ka whakahoki ia, ka mea ki a rāua, "Haere, kōrerotia ki a Hoani ngā mea e kite nei, e rongo nei kōrua; ko ngā matapō e titiro ana, ko ngā kopa e hāereere ana, ko ngā repera kua mā, ko ngā turi e rongo ana, ko ngā tūpāpaku e whakaarahia ana, e kauwhautia ana te rongopai ki te hunga rawakore; 23 nā, ka koa te tangata e kore e hē ki ahau."

24 Ā, nō te rironga atu o ngā karere a Hoani, ka tīmata ia ki te kōrero ki te mano mō Hoani: "I haere atu koutou ki te koraha kia kite i te aha? I te kākaho e whakangāueuetia ana e te hau? 25 Anō rā, i haere koutou kia kite i te aha? I te tangata he kākahu māeneene ōna? Nā, kei ngā whare kīngi te hunga i ngā kākahu whakapaipai, i ngā kai papai. 26 Anō rā, i haere koutou kia kite i te aha? I te poropiti? Āe rā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, tērā atu i te poropiti. 27 Mōna te mea kua tuhituhia nei,

‘Nā, ka tonoa e ahau tāku karere ki mua i tōu aroaro,

māna e whakapai tōu huarahi i mua i a koe.’

28 Ko tāku kupu hoki tēnei ki a koutou, kāhore he poropiti nui atu i a Hoani Kaiiriiri i roto i ngā whānau a te wahine; heoi, rahi ake i a ia te nohinohi rawa o te rangatiratanga o te Atua."

29 Nā, i tō rātou rongonga ai, whakatikaia ana tā te Atua e te hunga katoa i rongo, e ngā pupirikana anō, i iriiria hoki rātou ki te iriiri a Hoani. 30 Ko ngā Parihi ia rātou ko ngā kaiwhakaako o te ture i whakakāhore i tā te Atua whakaaro ki a rātou, kīhai nei rātou i iriiria e ia.

31 "Me whakarite e ahau ngā tāngata o tēnei whakapaparanga ki te aha? He rite rātou ki te aha? 32 He rite ki ngā tamariki e noho ana i te kāinga hokohoko, e karanga ana ki a rātou anō, e mea ana:

‘Whakatangi noa mātou i te pūtōrino ki a koutou,

ā, kāhore koutou i kanikani.

Auē noa mātou ki a koutou,

nā, kāhore koutou i tangi.’

33 I haere mai hoki a Hoani Kaiiriiri, kīhai i kai taro, kīhai i inu wāina; heoi ka mea koutou, ‘He rēwera tōna.’ 34 I haere mai te Tama a te tangata me te kai, me te inu; ā, ka mea koutou, ‘Nā, he tangata kakai, he tangata inu wāina, he hoa nō ngā pupirikana, nō ngā tāngata hara!’ 35 Otirā, e whakatikaia ana te whakaaro nui e āna tamariki katoa."

Ko Īhu i te Kāinga a Haimona te Parihi

36 Nā, ka mea tētahi o ngā Parihi ki a ia kia kai tahi rāua. Ā, ka tomo ia ki te whare o te Parihi, ka noho. 37 Nā, tērā tētahi wahine hara o te pā ka mōhio, kei te whare o te Parihi ia e noho ana; nā, ka kawea mai e ia tētahi pouaka kōhatu, he hinu i roto. 38 Ā, tū tangi ana i muri i ōna waewae, ka anga ka whakamākūkū i ōna waewae ki ōna roimata, ka muru ki ngā makawe o tōna mātenga, ka kihi i ōna waewae, ka whakawahi ki te hinu kakara.

39 Nā, i te kitenga o te Parihi nāna rā ia i karanga, ka kōrero i roto i a ia, ka mea, "Me he poropiti tēnei, kua mātau ia ki te wahine e pā nei ki a ia, tōna pēheatanga; he wahine hara hoki."

40 Nā, ka kōrero a Īhu, ka mea ki a ia, "E Haimona, he kupu tāku ki a koe."

Ka mea ia, "Kōrero, e te Kaiwhakaako."

41 "Nā, tokorua ngā tāngata i a rāua te moni a tētahi kaituku moni; e rima rau ngā pene i tētahi, e rima tekau i tētahi. 42 I te kore ngā mea a rāua hei whakautu, whakarērea noatia ana e ia ki a rāua; tēnā, ko wai o rāua e tino nui tōna aroha ki a ia?"

43 Nā, ka whakahoki a Haimona, ka mea, "Ki tōku whakaaro, ko te tangata nāna te mea nui i whakarērea noatia atu."

Nā, ko tāna meatanga ki a ia, "Tika rawa tāu."

44 Nā, ka tahuri ia ki te wahine, ka mea ki a Haimona, "E kite ana koe i tēnei wahine? I haere mai ahau ki roto ki tōu whare, kāhore i hōmai e koe he wai mō ōku waewae; nāna ia i whakamākūkū ōku waewae ki ōna roimata, ā, murua iho ki ngā makawe o tōna mātenga. 45 Kīhai koe i kihi i ahau; tēnā ko ia, mai o tōku taenga mai, kāhore anō i tāmutu te kihi i ōku waewae. 46 Kīhai koe i whakawahi i tōku mātenga ki te hinu; nāna ia ōku waewae i whakawahi ki te hinu. 47 Koia ahau ka mea nei ki a koe, kua murua ōna tini hara; he nui hoki tōna aroha; ko te tangata ia he iti ngā mea i murua ka iti anō tōna aroha."

48 Ā, ka mea ia ki a ia, "Kua murua ōu hara."

49 Nā, ka anga ōna hoa noho ka kōrero ki a rātou anō, "Ko wai tēnei, muru rawa hoki i ngā hara?"

50 Nā, ko tāna meatanga ki te wahine, "Nā tōu whakapono koe i ora ai; haere mārie."