Lucas 2

Nașterea lui Isus Hristos

1 În vremea aceea, a ieșit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea. 2 Înscrierea aceasta*Fapte 5:37. s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius. 3 Toți se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. 4 Iosif s-a suit și el din Galileea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudeea, în cetatea*1 Sam. 16:1,4.Ioan 7:42. lui David, numită Betleem, pentru că*Mat. 1:16. Cap. 1:27. era din casa și din seminția lui David, 5 să se înscrie împreună cu Maria, logodnica*Mat. 1:18. Cap. 1:27. lui, care era însărcinată. 6 Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria. 7 Și a*Mat. 1:25. născut pe Fiul ei cel întâi născut, L-a înfășat în scutece și L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei.

Păstorii din Betleem

8 În ținutul acela, erau niște păstori care stăteau afară, în câmp, și făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. 9 Și iată că un înger al Domnului s-a înfățișat înaintea lor, și slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei*Cap. 1:12. s-au înfricoșat foarte tare. 10 Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeți, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru*Gen. 12:3.Mat. 28:19.Marcu 1:15. Vers. 31,32. Cap. 24:47.Col. 1:23. tot norodul: 11 astăzi*Is. 9:6., în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor*Mat. 1:21., care*Mat. 1:16;16:16. Cap. 1:43.Fapte 2:36;10:36.Filip. 2:11. este Hristos, Domnul. 12 Iată semnul după care-L veți cunoaște: veți găsi un prunc înfășat în scutece și culcat într-o iesle." 13 Și*Gen. 28:12;32:1,2.Ps. 103:20,21;148:2.Dan. 7:10.Evr. 1:14.Apoc. 5:11. deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulțime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu și zicând: 14 „Slavă*Cap. 19:38.Efes. 1:6;3:10,21.Apoc. 5:13. lui Dumnezeu în locurile preaînalte și pace*Is. 57:19. Cap. 1:79.Rom. 5:1.Efes. 2:17.Col. 1:20. pe pământ între oamenii plăcuți*Ioan 3:16.Efes. 2:4,7.2 Tes. 2:13.1 Ioan 4:9,10. Lui." 15 După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alții: „Haidem să mergem până la Betleem și să vedem ce ni s-a spus și ce ne-a făcut cunoscut Domnul." 16 S-au dus în grabă și au găsit pe Maria, pe Iosif și Pruncul culcat în iesle. 17 După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc. 18 Toți cei ce i-au auzit s-au mirat de cele ce le spuneau păstorii. 19 Maria*Gen. 37:11. Cap. 1:66. Vers. 51. păstra toate cuvintele acelea și se gândea la ele în inima ei. 20 Și păstorii s-au întors, slăvind și lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră și văzuseră și care erau întocmai cum li se spusese.

Isus adus în Templu

21 Când*Gen. 17:12.Lev. 12:3. Cap. 1:59. a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur Pruncul, I-au pus numele ISUS*Mat. 1:21,25. Cap. 1:31., nume care fusese spus de înger înainte ca să fi fost El zămislit în pântece. 22 Și, când s-au împlinit zilele*Lev. 12:2-4,6. pentru curățirea lor, după Legea lui Moise, Iosif și Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să-L înfățișeze înaintea Domnului, 23 după cum este scris în Legea Domnului: „Orice*Exod 13:2;22:29;34:19.Num. 3:13;8:17;18:15. întâi născut de parte bărbătească va fi închinat Domnului", 24 și ca să aducă jertfă: o pereche de turturele sau doi pui de porumbei, după cum*Lev. 12:2,6,8. este poruncit în Legea Domnului.

Cântarea lui Simeon

25 Și iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viață sfântă și era cu frica lui Dumnezeu. El aștepta*Is. 40:1.Marcu 15:43. Vers. 38. mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era peste el. 26 Duhul Sfânt îl înștiințase că nu va muri înainte ca să vadă*Ps. 89:48.Evr. 11:5. pe Hristosul Domnului. 27 El a venit în Templu mânat de*Mat. 4:1. Duhul. Și, când au adus părinții înăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea, 28 Simeon L-a luat în brațe, a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis: 29 „Acum*Gen. 46:30.Filip. 1:23., slobozește în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău. 30 Căci au văzut*Is. 52:10. Cap. 3:6. ochii mei mântuirea Ta, 31 pe care ai pregătit-o să fie, înaintea tuturor popoarelor, 32 lumina*Is. 9:2;42:6;49:6;60:1-3.Mat. 4:16.Fapte 13:47;28:28. care să lumineze neamurile și slava poporului Tău Israel." 33 Tatăl și mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El. 34 Simeon i-a binecuvântat și a zis Mariei, mama Lui: „Iată, Copilul acesta este rânduit spre prăbușirea*Is. 8:14.Osea 14:9.Mat. 21:44.Rom. 9:32,33.1 Cor. 1:23,24.2 Cor. 2:16.1 Pet. 2:7,8. și ridicarea multora în Israel și să fie un semn*Fapte 28:22. care va stârni împotrivire. 35 Chiar*Ps. 42:10.Ioan 19:25. sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi." 36 Mai era acolo și o prorociță, Ana, fata lui Fanuel, din seminția lui Așer. Ea era foarte înaintată în vârstă și trăise cu bărbatul ei șapte ani după fecioria ei. 37 Rămasă văduvă și fiind în vârstă de optzeci și patru de ani, Ana nu se depărta de Templu și zi*Fapte 26:7.1 Tim. 5:5. și noapte slujea lui Dumnezeu cu post și cu rugăciuni. 38 A venit și ea în același ceas și a început să laude pe Dumnezeu și să vorbească despre Isus tuturor celor ce așteptau*Marcu 15:43. Vers. 25. Cap. 24:21. mântuirea Ierusalimului.

Întoarcerea la Nazaret

39 După ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif și Maria s-au întors în Galileea, în cetatea lor Nazaret. 40 Iar*Cap. 1:80. Vers. 52. Pruncul creștea și Se întărea; era plin de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era peste El.

Isus în Templu la vârsta de doisprezece ani

41 Părinții lui Isus se duceau la Ierusalim în*Exod 23:15,17;34:23.Deut. 16:1,16. fiecare an, la Praznicul Paștelor. 42 Când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul praznicului. 43 Apoi, după ce au trecut zilele Praznicului, pe când se întorceau acasă, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Părinții Lui n-au băgat de seamă lucrul acesta. 44 Au crezut că este cu tovarășii lor de călătorie și au mers cale de o zi și L-au căutat printre rudele și cunoscuții lor. 45 Dar nu L-au găsit și s-au întors la Ierusalim să-L caute. 46 După trei zile, L-au găsit în Templu, șezând în mijlocul învățătorilor, ascultându-i și punându-le întrebări. 47 Toți care-L auzeau rămâneau uimiți*Mat. 7:28.Marcu 1:22. Cap. 4:22,32.Ioan 7:15,46. de priceperea și răspunsurile Lui. 48 Când L-au văzut părinții Lui, au rămas înmărmuriți; și mama Lui I-a zis: „Fiule, pentru ce Te-ai purtat așa cu noi? Iată că tatăl Tău și eu Te-am căutat cu îngrijorare." 49 El le-a zis: „De ce M-ați căutat? Oare nu știați că trebuie să fiu în*Ioan 2:16.casa Tatălui Meu?"50 Dar ei*Cap. 9:45;18:34. n-au înțeles spusele Lui. 51 Apoi, S-a coborât împreună cu ei, a venit la Nazaret și le era supus. Mamă-Sa păstra*Dan. 7:28. Vers. 19. toate cuvintele acestea în inima ei. 52 Și Isus creștea*1 Sam. 2:26. Vers. 40. în înțelepciune, în statură și era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.

Te Whānautanga o Īhu

1 I aua rā ka whakatakotoria he tikanga e Hīhā Ākuhata kia tuhituhia te ao katoa. 2 Ko te tuhituhinga tuatahi tēnei i meatia i te wā ko Kuirinia te kāwana o Hīria. 3 Ā, ka haere ngā tāngata katoa kia tuhituhia, ia tangata, ia tangata, ki tōna ake pā.

4 I haere atu anō a Hōhepa i Karirī, i te pā, i Nahareta, ki Hūria, ki te pā o Rāwiri, ko Pēterehema te ingoa; nō te mea nō te whare ia, nō te kāwei o Rāwiri. 5 Kia tuhituhia ai rāua ko tāna wahine taumau, ko Meri, e hapū ana ia. 6 Ā, i a rāua i reira, ka rite ngā rā e whānau ai ia. 7 Nā, ka whānau tāna mātāmua, ā, takaia ana e ia ki ngā kākahu, ka whakatakotoria ki te takotoranga kai mā ngā kararehe; nō te mea kāhore he wāhi mō rātou i te whare.

Ngā Hēpara me ngā Anahera

8 I taua wāhi hoki ētahi hēpara e noho koraha ana, e tiaki ana i tā rātou kāhui i te pō. 9 Nā, tū ana tētahi anahera a te Ariki i ō rātou taha, ā, whiti ana te korōria o te Ariki ki a rātou, ā, tawhio noa; ā, nui whakaharahara tō rātou wehi. 10 Nā, ka mea te anahera ki a rātou, "Kaua e mataku, tā te mea he kaikauwhau tēnei ahau ki a koutou mō te hari nui, meāke puta mai ki te iwi katoa. 11 Nō nāianei hoki i whānau ai he Kaiwhakaora mō koutou i te pā o Rāwiri, arā a te Karaiti, te Ariki. 12 Ko te tohu tēnei ki a koutou; e kite koutou i te tamaiti ka oti te tākai ki te kākahu, e takoto ana i te takotoranga kai mā ngā kararehe."

13 Nā, ohorere tonu ko tētahi ope nui o te rangi e tū tahi ana me taua anahera, e whakamoemiti ana ki te Atua, e mea ana:

14 "Kia whai korōria te Atua i runga rawa,

kia mau te rongo ki runga ki te whenua,

me te whakaaro pai ki ngā tāngata!"

15 Ā, ka mawehe atu ngā anahera i a rātou ki te rangi, ka mea ngā hēpara tētahi ki tētahi, "Tātou ka haere ki Pēterehema, kia kite i tēnei mea kua puta nei, kua whakapuakina mai nei e te Ariki ki a tātou."

16 Nā, kaikā tonu tā rātou haere, ā, ka kite i a Meri, i a Hōhepa i te tamaiti hoki e takoto ana i te takotoranga kai mā ngā kararehe. 17 Ā, nō ka kite, ka whakapuakina te mea i kōrerotia ki a rātou mō tēnei tamaiti. 18 Ā, mīharo ana ngā kaiwhakarongo katoa ki ēnei mea, i kōrerotia nei ki a rātou e ngā hēpara. 19 Ko Meri ia i āta rongoā i ēnei mea katoa, me te whakaaroaro i roto i tōna ngākau. 20 Nā, ka hoki ngā hēpara, me te whakakorōria, me te whakamoemiti ki te Atua mō ngā mea katoa i rongo nei, i kite nei rātou, i rite nei ki ngā mea i kōrerotia ki a rātou.

Ka Whakaingoatia a Īhu

21 Ā, nō ka rite ngā rā e waru, e kotia ai te tamaiti, ka huaina tōna ingoa ko Īhu, ko tā te anahera i hua ai i te mea kāhore anō i hapū tōna whaea.

Ka Tāpaea a Īhu i roto i te Temepara

22 Ā, ka rite ngā rā e purea ai te whaea, e whakaritea ai te ture a Mohi, ka kawea ia e rātou ki Hiruhārama, kia tāpaea ki te Ariki. 23 Kia pērātia me te mea i tuhituhia ki te ture a te Ariki: "Ko ngā tāne katoa e oroko puta mai i te kōpū, e kīia he tapu ki te Ariki." 24 Kia hoatu anō he patunga tapu, te mea i kōrerotia i roto i te ture a te Ariki, kia rua kūkupa, kia rua rānei pī kūkupa.

25 Nā, i Hiruhārama tētahi tangata, ko Himiona te ingoa; he tangata tika, he tangata whakaaro, e tatari ana ki te whakaharinga o Īharaira, kei runga hoki te Wairua Tapu i a ia. 26 Nā, kua whakamaharatia ia e te Wairua Tapu, e kore ia e kite i te mate, kia kite rā anō ia i tā te Ariki Karaiti. 27 Nā, ka haere ia ki te temepara, he meatanga nā te Wairua; ā, i ngā mātua e mau ana i te tamaiti, i a Īhu, kia meatia ai e rāua ki a ia tā te ture i whakarite ai, 28 ka tango ia i a ia ki ōna ringa, ka whakapai ki te Atua, ka mea:

29 "Kātahi, e te Ariki, ka tukua tāu pononga

kia haere i runga i te rangimārie, ka pērā me tāu i kōrero ai.

30 Ka kite nei hoki ōku kanohi i tāu whakaoranga,

31 ka whakatakotoria nei e koe ki te aroaro o ngā iwi katoa;

32 hei whakamārama e kite ai ngā tauiwi,

hei korōria hoki mō tāu iwi, mō Īharaira."

33 Ā, mīharo tonu a Hōhepa rāua ko tōna whaea ki ngā kupu i kōrerotia mōna. 34 Nā, ka manaaki a Himiona i a rāua, ā, ka mea ki tōna whaea, ki a Meri, "Nanā, ka waiho tēnei tama hei takanga, hei aranga, mō te tini o te tangata i roto i a Īharaira; hei tohu hoki e kōrerotia kinotia. 35 Āe rā, ka tika atu anō te hoari, ā, puta noa i tōu ake wairua, e hurahia ai ngā whakaaro o ngā ngākau maha."

36 Ā, tērā hoki tētahi ko Ana, he poropiti, he tamāhine nā Panuera, nō te iwi o Āhera; kua kaumātua ia, e whitu ngā tau o tōna wāhinatanga ake i noho ai i te tāne. 37 He pouaru, kua waru tekau mā whā rawa ōna tau e pērā ana; heoi, kīhai i mahue i a ia te temepara; he karakia tonu tāna, he nohopuku, he īnoi, i te pō, i te ao.

38 Nā, ka tae atu ia i taua hāora anō, ka whakawhetai ki te Ariki, ā, kōrerotia ana ia e ia ki te hunga katoa o Hiruhārama e tatari ana ki te whakaoranga.

Te Hokinga ki Nahareta

39 Ā, nō ka oti ngā mea katoa e rite ana ki tā te Ariki ture, ka hoki rātou ki Karirī, ki tō rātou ake pā, ki Nahareta. 40 Nā, ka tupu te tamaiti, ka pakari haere, ka kī i ngā whakaaro nunui, ā, i runga i a ia te aroha noa o te Atua.

Ko Īhu te Tamaiti i roto i te Temepara

41 Ā, i haere ōna mātua i ia tau, i ia tau ki Hiruhārama i te Hākari o te Kapenga. 42 Ā, ka tekau mā rua ōna tau, ka haere rātou i runga i ngā ritenga o te hākari. 43 Ā, ka rite ngā rā, i a rāua e hoki ana, ka whakaware iho te tamaiti, a Īhu, i Hiruhārama; kīhai hoki ōna mātua i mōhio. 44 I mahara hoki rāua kei roto ia i te tira, nā, ka haere, kotahi te rā ki te ara; ā, ka rapu rāua i a ia i roto i ngā whanaunga, i ā rāua tāngata hoki i mōhio ai. 45 Ā, nō te korenga i kitea ia, hoki ana rāua ki Hiruhārama, ki te rapu i a ia. 46 Ā muri iho i ngā rā e toru ka kitea ia i roto i te temepara, e noho ana i waenganui o ngā kaiwhakaako, e whakarongo ana ki a rātou, e ui ana ki a rātou. 47 Ā, mīharo katoa ki tōna mātauranga, ki āna kōrero, te hunga i rongo ki a ia. 48 Ā, nō ka kite rāua i a ia, ka tino mīharo; ka mea tōna whaea ki a ia, "E tama, he aha koe i pēnei ai ki a māua? Nā, pōuri noa iho māua ko tōu pāpā, i a māua i rapu nei i a koe."

49 Ka mea ia ki a rāua, "He aha kōrua i rapu ai i ahau? Kīhai kōrua i mahara kia noho ahau i te whare o tōku Matua?" 50 Heoi, kīhai rāua i mātau ki te kupu i kōrerotia rā e ia ki a rāua.

51 Nā, ka haere tahi atu ia me rāua ka tae ki Nahareta, ka ngohengohe ia ki a rāua. Ko tōna whaea ia i rongoā i ēnei kupu katoa i roto i tōna ngākau. 52 Nā, ka kake haere a Īhu te whakaaro nui, te kaumātua, ka paingia anō e te Atua, e te tangata.