Lucas 9

Trimiterea celor doisprezece

1 Isus*Mat. 10:1.Marcu 3:13;6:7. a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat putere și stăpânire peste toți dracii și să vindece bolile. 2 Apoi, i-a*Mat. 10:7,8.Marcu 6:12. Cap. 10:1,9. trimis să propovăduiască Împărăția lui Dumnezeu și să tămăduiască pe cei bolnavi. 3 „Să nu luați nimic cu voi pe drum", le-a*Mat. 10:9.Marcu 6:8. Cap. 10:4; 22:35. zis El; „nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani, nici două haine.4 În*Mat. 10:11.Marcu 6:10.orice casă veți intra, să rămâneți acolo, până veți pleca din locul acela.5 Și*Mat. 10:14.dacă nu vă vor primi oamenii, să ieșiți din cetatea aceea și să scuturați*Fapte 13:51.praful de pe picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor."6 Ei*Marcu 6:12. au plecat și au mers din sat în sat, propovăduind Evanghelia și săvârșind pretutindeni tămăduiri.

Irod nu știe ce să creadă despre Isus

7 Cârmuitorul*Mat. 14:1.Marcu 6:14. Irod a auzit vorbindu-se despre toate lucrurile săvârșite de Isus și stătea în cumpănă, neștiind ce să creadă. Căci unii ziceau că a înviat Ioan din morți; 8 alții ziceau că s-a arătat Ilie; și alții ziceau că a înviat vreun proroc din cei din vechime. 9 Dar Irod zicea: „Lui Ioan i-am tăiat capul; cine este oare Acesta despre care aud astfel de lucruri?" Și*Cap. 23:8. căuta să-L vadă.

Înmulțirea pâinilor

10 Apostolii, când*Marcu 6:30. s-au întors, au istorisit lui Isus tot ce făcuseră. El*Mat. 14:13. i-a luat cu Sine și S-a dus la o parte, lângă o cetate numită Betsaida. 11 Noroadele au priceput lucrul acesta și au mers după El. Isus le-a primit bine, le vorbea despre Împărăția lui Dumnezeu și vindeca pe cei ce aveau trebuință de vindecare. 12 Fiindcă*Mat. 14:15.Marcu 6:35.Ioan 6:1,5. ziua se pleca spre seară, cei doisprezece s-au apropiat și I-au zis: „Dă drumul noroadelor, ca să se ducă în satele și cătunele de primprejur să găzduiască și să-și caute de ale mâncării, pentru că aici suntem într-un loc pustiu." 13 Isus le-a zis: „Dați-le voi să mănânce!" Dar ei au răspuns: „N-avem decât cinci pâini și doi pești, afară numai dacă ne vom duce noi înșine să cumpărăm merinde pentru tot norodul acesta." 14 Și erau aproape cinci mii de bărbați. Isus a zis ucenicilor Săi: „Puneți-i să șadă jos în cete de câte cincizeci."15 Așa au și făcut: i-au pus pe toți să șadă jos. 16 Isus a luat cele cinci pâini și cei doi pești, Și-a ridicat ochii spre cer și le-a binecuvântat. Apoi, le-a frânt și le-a dat ucenicilor să le împartă norodului. 17 Au mâncat toți și s-au săturat și au ridicat douăsprezece coșuri pline cu firimiturile rămase.

Mărturisirea lui Petru

18 Într-o*Mat. 16:13.Marcu 8:27. zi, pe când Se ruga Isus singur deoparte, având cu El pe ucenicii Lui, le-a pus întrebarea următoare: „Cine zic oamenii că sunt Eu?"19 Ei I-au răspuns: „Unii zic că ești Ioan*Mat. 14:2. Vers. 7,8. Botezătorul; alții zic că ești Ilie; alții zic că a înviat un proroc din cei din vechime." 20 „Dar voi", i-a întrebat El, „cine ziceți că sunt?" „Hristosul lui Dumnezeu!", I-a răspuns Petru*Mat. 16:16.Ioan 6:69.. 21 Isus*Mat. 16:20. le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta. 22 Apoi, a adăugat că Fiul*Mat. 16:21;17:22. omului trebuie să pătimească multe, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoții cei mai de seamă și de cărturari, să fie omorât și a treia zi să învieze.

Cum să urmăm pe Isus

23 Apoi*Mat. 10:38;16:24.Marcu 8:34. Cap. 14:27. a zis tuturor: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să Mă urmeze.24 Fiindcă oricine va voi să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va mântui.25 Și*Mat. 16:20.Marcu 8:36.ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă s-ar prăpădi sau s-ar pierde pe sine însuși?26 Căci*Mat. 20:33.Marcu 8:38.2 Tim. 2:12.de oricine se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, se va rușina și Fiul omului de el, când va veni în slava Sa și a Tatălui și a sfinților îngeri.27 Adevărat*Mat. 16:28.Marcu 9:1.vă spun că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu."

Schimbarea la față

28 Cam*Mat. 17:1.Marcu 9:2. la opt zile după cuvintele acestea, Isus a luat cu El pe Petru, pe Ioan și pe Iacov și S-a suit pe munte să Se roage. 29 Pe când Se ruga, I s-a schimbat înfățișarea feței, și îmbrăcămintea I s-a făcut albă strălucitoare. 30 Și iată că stăteau de vorbă cu El doi bărbați: erau Moise și Ilie, 31 care se arătaseră în slavă și vorbeau despre sfârșitul Lui, pe care avea să-l aibă în Ierusalim. 32 Petru și tovarășii lui erau*Dan. 8:18;10:9. îngreuiați de somn, dar, când s-au deșteptat bine, au văzut slava lui Isus și pe cei doi bărbați care stăteau împreună cu El. 33 În clipa când se despărțeau bărbații aceștia de Isus, Petru a zis lui Isus: „Învățătorule, este bine să fim aici; să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie." Nu știa ce spune. 34 Pe când vorbea el astfel, a venit un nor și i-a acoperit cu umbra lui; ucenicii s-au înspăimântat când i-au văzut intrând în nor. 35 Și din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta*Mat. 3:17. este Fiul Meu preaiubit: de El să ascultați*Fapte 3:22.." 36 Când s-a auzit glasul acela, Isus a rămas singur. Ucenicii*Mat. 17:9. au tăcut și n-au spus, în zilele acelea, nimănui nimic din cele ce văzuseră.

Vindecarea unui îndrăcit

37 A*Mat. 17:14.Marcu 9:14,17. doua zi, când s-au coborât de pe munte, o gloată mare a întâmpinat pe Isus. 38 Și un om din mijlocul mulțimii a strigat: „Învățătorule, rogu-Te, uită-Te cu îndurare la fiul meu, fiindcă îl am numai pe el. 39 Îl apucă un duh și, deodată, răcnește; și duhul îl scutură cu putere, așa că băiatul face spumă la gură și cu anevoie se duce duhul de la el, după ce l-a stropșit de tot. 40 Am rugat pe ucenicii Tăi să-l scoată și n-au putut." 41 „O, neam necredincios și pornit la rău", a răspuns Isus, „până când voi fi cu voi și vă voi suferi? Adu aici pe fiul tău."42 Pe când venea băiatul, dracul l-a trântit la pământ și l-a scuturat cu putere. Dar Isus a certat duhul necurat, a vindecat pe băiat și l-a dat înapoi tatălui său. 43 Și toți au rămas uimiți de mărirea lui Dumnezeu.

Isus vestește moartea și învierea Sa

Pe când toți se minunau de tot ce făcea Isus, El a zis ucenicilor Săi: 44 „Voi ascultați*Mat. 17:22.bine ce vă spun: Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor!"45 Dar*Marcu 9:32. Cap. 2:50; 18:34. ucenicii nu înțelegeau cuvintele acestea, căci erau acoperite pentru ei, ca să nu le priceapă, și se temeau să-L întrebe în privința aceasta.

Cine este cel mai mare?

46 Apoi*Mat. 18:1.Marcu 9:34., le-a venit în gând să știe cine dintre ei ar fi cel mai mare. 47 Isus le-a cunoscut gândul inimii, a luat un copilaș, l-a pus lângă El 48 și le-a zis: „Oricine*Mat. 10:40;18:5.Marcu 9:37.Ioan 12:44;13:20.primește pe acest copilaș în Numele Meu pe Mine Mă primește și oricine Mă primește pe Mine primește pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Fiindcă*Mat. 23:11,12.cine este cel mai mic între voi toți, acela este mare."49 Ioan a luat cuvântul și a zis*Marcu 9:38.Num. 11:28.: „Învățătorule, noi am văzut pe un om scoțând draci în Numele Tău și l-am oprit, pentru că nu merge după noi." 50 „Nu-l opriți", i-a răspuns Isus, „fiindcă cine*Mat. 12:30. Cap. 11:23.nu este împotriva voastră este pentru voi."

„Foc din cer"

51 Când s-a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer*Marcu 16:19.Fapte 1:2., Isus Și-a îndreptat fața hotărât să meargă la Ierusalim. 52 A trimis înainte niște soli, care s-au dus și au intrat într-un sat al samaritenilor, ca să-I pregătească un loc de găzduit. 53 Dar*Ioan 4:4,9. ei nu L-au primit, pentru că Isus Se îndrepta să meargă spre Ierusalim. 54 Ucenicii Săi, Iacov și Ioan, când au văzut lucrul acesta, au zis: „Doamne, vrei să poruncim să se coboare foc din cer și să-i mistuie, cum a făcut Ilie*2 Împ. 1:10,12.?" 55 Isus S-a întors spre ei, i-a certat și le-a zis: „Nu știți de ce duh sunteți însuflețiți!56 Căci Fiul*Ioan 3:17;12:47.omului a venit nu ca să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască." Și au plecat într-alt sat.

Cum să urmăm pe Isus

57 Pe*Mat. 8:10. când erau pe drum, un om I-a zis: „Doamne, Te voi urma oriunde vei merge." 58 Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul omului n-are unde-Și odihni capul."59 Altuia*Mat. 8:21. i-a zis: „Vino după Mine!" „Doamne", I-a răspuns el, „lasă-mă să mă duc întâi să îngrop pe tatăl meu." 60 Dar Isus i-a zis: „Lasă morții să-și îngroape morții, și tu du-te de vestește Împărăția lui Dumnezeu."61 Un altul a zis: „Doamne, Te*1 Împ. 19:20. voi urma, dar lasă-mă întâi să mă duc să-mi iau rămas-bun de la ai mei." 62 Isus i-a răspuns: „Oricine pune mâna pe plug și se uită înapoi nu este destoinic pentru Împărăția lui Dumnezeu."

Ka Tonoa e Īhu ngā Ākonga Tekau mā rua

1 Nā, ka karangatia e ia te tekau mā rua, ka hoatu ki a rātou he kaha, he mana, e peia ai ngā rēwera katoa, e ora ai ngā mate. 2 Ā, tonoa ana rātou e ia ki te kauwhau i te rangatiratanga o te Atua, ki te whakaora hoki i te hunga e mate ana. 3 I mea anō ia ki a rātou, "Kaua tētahi mea e mauria ki te ara, kaua he tokotoko, kaua he pūtea, kaua he taro, kaua he moni; kaua anō e takiruatia he koti. 4 Ā, ka tomo koutou ki tētahi whare, hei reira noho ai, ā, haere noa i reira. 5 Ā, ki te kāhore ētahi e manako ki a koutou, ina haere atu koutou i taua pā, ruia atu te puehu o ō koutou waewae, hei mea whakaatu ki a rātou."

6 Nā, ko tō rātou mawehetanga atu, ka hāereerea e rātou ngā kāinga, me te kauwhau i te rongopai, me te whakaora i ngā wāhi katoa.

Te Pororaru o Herora

7 Ā, ka rongo a Herora tetaraki i ngā mea katoa i meinga e ia; ā, he nui tōna pororaru, nō te mea ki tā ētahi kī, kua ara mai a Hoani i te hunga mate. 8 Ki tā ētahi, kua puta mai a Irāia; ki tā ētahi, kua ara mai tētahi o ngā poropiti onamata. 9 Nā, ka mea a Herora, "I pōutoa e ahau te mātenga o Hoani; ko wai hoki tēnei mōna nei ēnei kōrero ka rangona nei e ahau?" Ā, ka whai ia kia kite i a ia.

Ka Whāngaia e Īhu te Rima Mano

10 Ā, nō te hokinga mai o ngā āpōtoro, ka kōrerotia ki a ia ngā mea katoa i mea ai rātou. Ā, ka tango ia i a rātou, ka haere ko rātou anake ki tētahi pā, ko Petahaira te ingoa. 11 Otirā, i te kitenga o ngā mano, ka aru i a ia; ā, ka manaaki ia i a rātou, ka kōrerotia ki a rātou te rangatiratanga o te Atua, whakaorangia ana hoki e ia te hunga e mea ana kia rongoātia.

12 Nā, kua tītaha haere te rā; ā, ka haere mai te tekau mā rua, ka mea ki a ia, "Tonoa te mano, kia haere ai ki ngā kāinga, ki ngā whenua i tētahi taha, i tētahi taha, moe ai, ki te mea kai hoki mā rātou; he wāhi koraha hoki tēnei i a tātou nei."

13 Ā, ka mea ia ki a rātou, "Mā koutou e hoatu he kai mā rātou."

Ka mea rātou, "Heoi anō a mātou e rima ngā taro, e rua ngā ika; ki te kāhore anō ia mātou e haere ki te hoko kai mā tēnei iwi katoa." 14 (Me te mea anō, e rima mano ngā tāne.)

Ka mea ia ki āna ākonga, "Meinga rātou kia noho, kia rima tekau ki te nohoanga." 15 Ā, pērā ana rātou, meinga katoatia ana kia noho. 16 Nā, ka mau ia ki ngā taro e rima, ki ngā ika e rua, ka titiro ake ki te rangi, ka whakapai i aua mea, ka whawhati, ka hoatu ki ngā ākonga kia whakatakotoria atu mā te mano. 17 Nā, ka kai rātou, ka mākona katoa; ā, kotahi tekau mā rua ngā kete i kohia ake e rātou, he toenga nā rātou nō ngā whatiwhatinga.

Te Pānuitanga a Pita mō Īhu

18 Ā, i a ia e īnoi ana ko ia anake, i a ia anō āna ākonga; nā, ka ui ia ki a rātou, ka mea, "Ko wai ahau ki te kī a te mano?"

19 Nā, ka whakahoki rātou, ka mea, "Ko Hoani Kaiiriiri, ki tā ētahi ia; ko Irāia, ki tā ētahi; kua ara mai tētahi o ngā poropiti onamata."

20 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Ki tā koutou nā kī, ko wai ahau?"

Ka whakahoki a Pita, ka mea, "Ko te Karaiti a te Atua."

Ka Kōrero a Īhu mō Tōna Mamaetanga me Tōna Matenga

21 Kātahi ia ka whakatūpato i a rātou, ka mea, "Kia kaua tēnei e kōrerotia ki te tangata." 22 I mea anō ia, "Kua takoto te tikanga kia maha ngā mamae o te Tama a te tangata, kia whakakāhoretia anō ia e ngā kaumātua, e ngā tohunga nui, e ngā karaipi, kia whakamatea, ā, i te toru o ngā rā ka whakaarahia."

23 I mea anō ia ki a rātou katoa, "Ki te mea tētahi kia haere mai i muri i ahau, me whakakāhore ia e ia anō, me amo tōna rīpeka i ngā rā katoa, ka aru ai i ahau. 24 Ki te whai hoki tētahi kia ora, ka mate ia; otirā, ki te mate tētahi, mōna i whakaaro ki ahau, ka ora ia. 25 He aha oti te pai ki te tangata, ki te riro i a ia te ao katoa, ā, ka ngaro ko ia anō, ka riro rānei i te hē? 26 Ki te whakamā hoki tētahi ki ahau, ā, ki āku kōrero, ka whakamā anō te Tama a te tangata ki a ia, ina haere mai ia i runga i tōna ake korōria, i te korōria hoki o te Matua, o ngā anahera tapu. 27 Nā, he pono tāku kōrero ki a koutou, tēnei anō ētahi o te hunga e tū nei e kore e pāngia e te mate, kia kite rā anō i te rangatiratanga o te Atua."

Te Whakaahua Kētanga

28 Ā, ka tata ki te waru o ngā rā i muri i ēnei kōrero, ka mau ia ki a Pita, ki a Hoani, ki a Hēmi, ka haere ki runga ki te maunga ki te īnoi. 29 Ā, i a ia e īnoi ana, ka puta kē te āhua o tōna mata, mā tonu tōna kākahu, kanapa tonu. 30 Nā, tokorua ngā tāngata e kōrero tahi ana me ia, ko Mohi rāua ko Irāia, 31 i puta korōria mai, i kōrero anō ki tōna matenga meāke nei rite i a ia ki Hiruhārama. 32 I pēhia hoki a Pita rātou ko ōna hoa e te moe; ā, i tō rātou aranga ake, ka kite i tōna korōria, me ngā tāngata tokorua e tū tahi ana me ia. 33 Ā, i a rāua e mawehe atu ana i a ia, ka mea a Pita ki a Īhu, "E kara, he pai kia noho tātou i konei; nā, kia hangā e mātou ētahi wharau kia toru; kia kotahi mōu, kia kotahi mō Mohi, kia kotahi mō Irāia." (Kīhai ia i mōhio ki tāna i kōrero ai.)

34 Ā, i a ia e kōrero ana i ēnei mea, ka puta he kapua, ā, taumaru iho ana ki a rātou; ā, mataku ana rātou i tō rātou haerenga ki roto ki te kapua. 35 Nā, ka puta mai he reo i te kapua e mea ana, "Ko tāku Tama tēnei, ko tāku i whiriwhiri ai; whakarongo ki a ia!"

36 Ā, nō te putanga o te reo, ko Īhu anake i kitea. Ā, whakarongo puku ana rātou, kīhai hoki i kōrerotia e rātou ki te tangata i aua rā tētahi o ngā mea i kite ai rātou.

Ka Whakaorangia e Īhu te Tama he Wairua Poke Tōna

37 Nā, i te aonga ake o te rā, i a rātou kua tatū iho i runga i te maunga, he rahi te hui i tūtaki ki a ia. 38 Nā, ka karanga tētahi tangata i roto i te mano, ka mea, "Tēnā koa, e te Kaiwhakaako, titiro mai ki tāku tama; ko ia anake hoki tāku. 39 Nā, ka hopu te wairua i a ia, inamata ka hāmama. Nā, ka haehae i a ia, tutū ana te huka i a ia. Whakauaua ana te whakarere i a ia, ā, marū iho ia. 40 Ā, i te īnoi ahau ki āu ākonga kia peia ia ki waho; heoi, kīhai i taea e rātou."

41 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea, "E te uri whakapono kore, parori kē, kia pēhea te roa o tōku noho ki a koutou, o tōku manawanui ki a koutou? Kawea mai tāu tama ki konei."

42 Nā, i a ia e haere mai ana, ka tāia iho ia e te rēwera, haehaea iho. Nā, ka rīria te wairua poke e Īhu, ā, whakaorangia ana te tamaiti, hoatu ana ki tōna pāpā. 43 Oho mauri katoa ana rātou ki te nui o te Atua.

Ka Kōrero anō a Īhu mō Tōna Matenga

Ā, i a rātou e mīharo ana ki ngā mea katoa i meinga e Īhu, ka mea ia ki āna ākonga, 44 "Rongoātia ēnei kōrero ki roto ki ō koutou taringa; meāke hoki tukua te Tama a te tangata ki ngā ringa o ngā tāngata." 45 Otirā, kīhai rātou i mōhio ki tēnei kupu, he mea huna hoki i a rātou, kei kite rātou; i mataku hoki rātou ki te ui ki a ia i taua kupu.

Ko Wai te Nui Rawa

46 Nā, ka puta ake he kōrerorero i roto i a rātou, ko wai o rātou te mea nui rawa. 47 Otirā, i te kitenga o Īhu i te whakaaroaronga a ō rātou ngākau, ka mau ia ki tētahi tamaiti nohinohi, ā, whakatūria ana ki tōna taha, 48 ka mea ki a rātou, "Ki te manako tētahi ki tēnei tamaiti, nā te whakaaro hoki ki tōku ingoa, e manako ana ia ki ahau. Ki te manako hoki tētahi ki ahau, e manako ana ia ki tōku kaitono mai. Nā, ko te iti rawa i roto i a koutou katoa ko ia hei mea nui."

Mō he Kore Rānei mō Īhu Karaiti

49 Nā, ka whakahoki a Hoani, ka mea, "E kara, i kite mātou i tētahi e pei rēwera ana i runga i tōu ingoa; ā, rīria iho e mātou, mōna kāhore e haere tahi tātou."

50 Otirā, i mea a Īhu ki a ia, "Kaua e rīria; ki te mea hoki ehara tētahi i te hoa whawhai nō koutou, nō koutou ia."

Kīhai i Manakohia a Īhu e tētahi Kāinga Hamari

51 Ā, nō ka tata ngā rā mō tōna tangohanga ki runga, ka whakamau tōna kanohi ki te haere ki Hiruhārama, 52 Ā, ka tonoa atu e ia he karere i mua i tōna aroaro; ā, ka haere rātou, ka tomo ki tētahi kāinga o ngā Hamari ki te mea tukunga iho mōna. 53 Heoi, kīhai ērā i manako ki a ia, ko te āhua hoki o tōna kanohi me te mea e haere ana ia ki Hiruhārama. 54 Ā, nō te kitenga o āna ākonga, o Hēmi rāua ko Hoani, ka mea rāua, "E te Ariki, e pai ana rānei koe kia kōrerotia e māua he kāpura kia heke iho i te rangi, hei whakangaro i a rātou?"

55 Otirā, ka tahuri ia, ka rīria rāua, "Kāhore kōrua e mātau nō tēhea wairua kōrua. 56 Kīhai hoki te Tama a te tangata i haere mai ki te whakamate tangata, engari ki te whakaora." Nā, haere ana rātou he kāinga kē.

Te Hunga e Hia-Whai i a Īhu

57 Ā, i a rātou e haere ana i te ara, ka mea tētahi tangata ki a ia, "Ka aru ahau i a koe ki ngā wāhi katoa e haere ai koe."

58 Nā, ko te meatanga a Īhu ki a ia, "He rua o ngā pokiha, he kōhanga o ngā manu o te rangi; tēnā ko te Tama a te tangata hore ōna wāhi e takoto ai tōna mātenga."

59 Ka mea ia ki tētahi atu, "Arumia mai ahau." Ā, ka mea ia, "E te Ariki, tukua ahau kia mātua haere ki te tanu i tōku pāpā."

60 Nā, ka mea a Īhu ki a ia, "Waiho mā ngā tūpāpaku e tanu ō rātou nā tūpāpaku. Ko koe ia me haere ki te kauwhau i te rangatiratanga o te Atua."

61 Ka mea hoki tētahi atu, "E te Ariki, ka aru ahau i a koe; otirā, tukua ahau kia mātua poroporoaki ki te hunga i tōku whare."

62 Otirā, ka mea a Īhu ki a ia, "Ki te pā te ringa o tētahi ki te parau, ā, ka titiro ki muri, e kore ia e tau mō te rangatiratanga o te Atua."