Lucas 14

Vindecarea unui bolnav de dropică

1 Într-o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntașii fariseilor ca să prânzească. Fariseii Îl pândeau de aproape. 2 Și înaintea Lui era un om bolnav de dropică. 3 Isus a luat cuvântul și a zis învățătorilor Legii și fariseilor: „Oare*Mat. 12:10.este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?"4 Ei tăceau. Atunci, Isus a luat de mână pe omul acela, l-a vindecat și i-a dat drumul. 5 Pe urmă, le-a zis: „Cine*Exod 23:5.Deut. 22:4. Cap. 13:15.dintre voi, dacă-i cade copilul sau boul în fântână, nu-l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?"6 Și n-au putut să-I răspundă nimic la aceste vorbe.

Despre smerenia la ospețe

7 Apoi, când a văzut că cei poftiți la masă alegeau locurile dintâi, le-a spus o pildă. Și le-a zis: 8 „Când ești poftit de cineva la nuntă, să nu te așezi la masă în locul dintâi, ca nu cumva, printre cei poftiți de el, să fie altul mai cu vază decât tine,9 și cel ce te-a poftit și pe tine, și pe el să vină să-ți zică: ‘Dă locul tău omului acestuia.’ Atunci, cu rușine, va trebui să iei locul de pe urmă.10 Ci*Prov. 25:6,7., când ești poftit, du-te și așază-te în locul cel mai de pe urmă, pentru ca, atunci când va veni cel ce te-a poftit, să-ți zică: ‘Prietene, mută-te mai sus.’ Lucrul acesta îți va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine.11 Căci*Iov 22:29.Ps. 18:27.Prov. 29:23.Mat. 23:12. Cap. 18:14.Iac. 4:6.1 Pet. 5:5.oricine se înalță va fi smerit și cine se smerește va fi înălțat."

Despre binefacere

12 A zis și celui ce-L poftise: „Când dai un prânz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogați, ca nu cumva să te cheme și ei la rândul lor pe tine și să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut.13 Ci, când dai o masă, cheamă pe săraci*Neem. 8:10,12., pe schilozi, pe șchiopi, pe orbi.14 Și va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce să-ți răsplătească, dar ți se va răsplăti la învierea celor neprihăniți."

Pilda celor poftiți la cină

15 Unul din cei ce ședeau la masă cu El, când a auzit aceste vorbe, I-a zis: „Ferice*Apoc. 19:9. de acela care va prânzi în Împărăția lui Dumnezeu!" 16 Și*Mat. 22:2. Isus i-a răspuns: „Un om a dat o cină mare și a poftit pe mulți.17 La ceasul cinei, a*Prov. 9:2,5.trimis pe robul său să spună celor poftiți: ‘Veniți, căci iată că toate sunt gata.’18 Dar toți, parcă fuseseră vorbiți, au început să se dezvinovățească. Cel dintâi i-a zis: ‘Am cumpărat un ogor și trebuie să mă duc să-l văd; rogu-te să mă ierți.’19 Un altul a zis: ‘Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să-i încerc: iartă-mă, te rog.’20 Un altul a zis: ‘Tocmai acum m-am însurat și de aceea nu pot veni.’21 Când s-a întors robul, a spus stăpânului său aceste lucruri. Atunci, stăpânul casei s-a mâniat și a zis robului său: ‘Du-te degrabă în piețele și ulițele cetății și adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi și șchiopi.’22 La urmă, robul a zis: ‘Stăpâne, s-a făcut cum ai poruncit și tot mai este loc.’23 Și stăpânul a zis robului: ‘Ieși la drumuri și la garduri și, pe cei ce-i vei găsi, silește-i să intre, ca să mi se umple casa.24 Căci vă spun că niciunul*Mat. 21:43;22:8.Fapte 13:46.din cei poftiți nu va gusta din cina mea.’"

Cum să fie ucenicul lui Isus

25 Împreună cu Isus mergeau multe noroade. El S-a întors și le-a zis: 26 „Dacă*Deut. 13:6;33:9.Mat. 10:37.vine cineva la Mine și*Rom. 9:13.nu urăște pe tatăl său, pe mama sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe frații săi, pe surorile sale, ba*Apoc. 12:11.chiar însăși viața sa, nu poate fi ucenicul Meu.27 Și oricine*Mat. 16:24.Marcu 8:34. Cap. 9:23.2 Tim. 3:12.nu-și poartă crucea și nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.28 Căci cine*Prov. 24:27.dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-și facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârșească?29 Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârși, și toți cei ce-l vor vedea să înceapă să râdă de el30 și să zică: ‘Omul acesta a început să zidească și n-a putut isprăvi.’31 Sau care împărat, când merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întâi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii?32 Altfel, pe când celălalt împărat este încă departe, îi trimite o solie să ceară pace.33 Tot așa, oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate fi ucenicul Meu.34 Sarea este bună*Mat. 5:13.Marcu 9:50., dar, dacă sarea își pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta?35 Atunci nu mai este bună nici pentru pământ, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit să audă."

Ka Whakaorangia e Īhu tētahi Tāne Turōrō

1 Ā, i tōna haerenga ki te whare o tētahi o ngā rangatira, he Parihi, ki te kai taro i te hāpati, nā titiro pū mai ana rātou ki a ia. 2 Nā, ko tētahi tangata i tōna aroaro, he kōpū tetere tōna mate. 3 Nā, ka oho a Īhu, ka kōrero ki ngā kaiwhakaako o te ture, ki ngā Parihi, ka mea, "He mea tika rānei te whakaora i te hāpati?" 4 Ā, kīhai rātou i kīkī. Nā, ka mau ia ki a ia, ā, whakaorangia ana, tukua ana kia haere.

5 Nā, ka whakahoki ia ki a rātou, ka mea, "Ki te taka te kāihe, te kau rānei, a tētahi o koutou ki te poka, e kore ianei e hūtia ake e ia i reira pū anō i te rā hāpati?" 6 Ā, kīhai i taea e rātou te utu ēnei kupu āna.

Te Whakaiti me te Manaaki

7 Nā, ka kōrerotia e ia tētahi kupu whakarite ki te hunga i karangatia, i tōna kitenga i a rātou e whiriwhiri ana i ngā nohoanga rangatira; i mea ia ki a rātou, 8 "Ki te karangatia koe e tētahi ki te mārena, kaua e noho ki te nohoanga rangatira, kei karangatia hoki e ia tētahi he nui atu i a koe, 9 ā, ka haere mai te tangata i karangatia ai kōrua, ka mea ki a koe, ‘Tukua he nohoanga mō tēnei,’ ā, ka whakamā koe, ka haere ki tō muri rawa nohoanga noho ai. 10 Engari, ka karangatia koe, haere, e noho ki tō muri rawa nohoanga. Mō te tae rawa mai o te tangata nāna koe i karanga, nā, ka mea ia ki a koe, ‘E hoa, neke ake.’ Ko reira hoki koe whai korōria ai i te aroaro o ngā tāngata e noho tahi ana koutou. 11 Ki te whakanui hoki tētahi i a ia, ka whakaititia; ki te whakaiti tētahi i a ia, ka whakanuia."

12 Nā, ka mea ia ki te tangata nāna nei ia i karanga, "E taka koe i te tina, i te hapa rānei, kaua e karangatia ōu hoa, kaua hoki ōu tēina, kaua hoki ōu whanaunga, kaua anō ngā tāngata taonga e noho tata ana; kei karangatia anō koe, ā, ka whai utu koe. 13 Engari, ka taka hākari koe, karangatia ngā rawakore, ngā hauā, ngā kopa, ngā matapō. 14 Ā, ka koa koe; kāhore hoki ā rātou utu ki a koe; engari, ka utua koe ā te aranga o te hunga tika."

Te Kupu Whakarite o te Hākari Nui

15 Ā, nō ka rongo tētahi o te hunga e noho tahi ana ki te kai ki ēnei mea, ka mea ki a ia, "Ka koa te tangata kai taro i te rangatiratanga o te Atua."

16 Nā, ka mea ia ki a ia, "I takā he hapa nui e tētahi tangata, ā, he tokomaha i karangatia. 17 Ā, ka tonoa tāna pononga i te hāora o te hapa, hei mea ki te hunga i karangatia, ‘Haere mai; kua rite hoki ngā mea katoa.’

18 "Nā, ka anga rātou katoa ka whakakāhore ngātahi. Ka mea tō mua ki a ia, ‘Kua hokona e ahau he māra, me haere ahau kia kite. E mea ana ahau ki a koe, kia tukua ahau kia whakakāhore.’

19 "Nā, ko te meatanga a tētahi, ‘E rima takirua ngā ōkiha kua hokona e ahau, ka haere ahau ki te whakamātau. E mea ana ahau ki a koe, kia tukua ahau kia whakakāhore.’

20 "I mea anō tētahi, ‘Kua mārenatia ahau ki te wahine. He mea tēnei e kore ai ahau e āhei te haere atu.’

21 "Ā, ko te haerenga mai o taua pononga, ka kōrerotia ēnei mea ki tōna rangatira, nā, ka riri te tangata i te whare, ka mea ki tāna pononga, ‘Hohoro te haere ki ngā ara, ki ngā huarahi o te pā, ārahina mai ki konei ngā rawakore, ngā ngongengonge, ngā matapō, me ngā kopa.’ 22 Nā, ka mea te pononga, ‘E kara, kua rite tāu i mea ai, ā, tēnei anō he wāhi takoto noa.’

23 "Ā, ka mea te rangatira ki te pononga, ‘Haere ki ngā huarahi, ki ngā taiepa, tōia mai ki roto nei, kia kī ai tōku whare. 24 Ko tāku kupu hoki tēnei ki a koutou, e kore tētahi o aua tāngata i karangatia rā e kai i tāku hapa.’ "

Te Utu o te Meanga hei Ākonga

25 Nā, he tini te tangata i haere tahi me ia, ā, ka tahuri ia, ka mea ki a rātou, 26 "Ki te haere mai tētahi ki ahau, ā, ka kore e whakakino ki tōna pāpā, whaea, wahine, tamariki, tēina, tuāhine, āe rā ki te ora anō mōna ake, e kore ia e āhei hei ākonga māku. 27 Ki te kore tētahi e mau ki tōna rīpeka, e haere mai i muri i ahau, e kore ia e āhei hei ākonga māku.

28 "Ko wai hoki o koutou, ki te mea ia ki te hanga taumaihi, e kore e mātua noho ki te tatau i ngā utu, mehemea e ranea ana āna mea hei whakaoti? 29 Kei whakatakoto ia i te tūranga, ka kore e taea te whakaoti, ā, ka tāwai mai ki a ia te hunga katoa e mātakitaki ana, 30 ka mea, ‘I tīmata te tangata nei te hanga whare, ā, kīhai i taea te i whakaoti.’

31 "Ko tēhea kīngi rānei e haere ana ki te whawhai ki tētahi atu kīngi, e kore e mātua noho, e whakaaro, e taea rānei e ia me ngā mano kotahi tekau te tū ki te riri ki tērā e haere mai rā ki a ia me ngā mano e rua tekau? 32 Ā, ki te kāhore, i te mea i tawhiti anō tērā, ka tukua atu e ia he karere, ka mea ki ngā kaupapa e houhia ai te rongo. 33 Waihoki, ko te tangata o koutou e kore e whakarere i āna mea katoa, e kore e āhei hei ākonga māku."

Tote Koretake

34 "Nō reira, he pai te tote; otirā ki te hemo te hā o te tote, mā te aha ka whai hā ai? 35 E kore e pai mō te whenua, e kore anō hei whakawairākau; ā, ka ākiritia ai e te tangata ki waho.

"Ko ia he taringa ōna hei whakarongo, kia rongo ia."